6,191 matches
-
plângă iarăși de peripețiile călătoriei. Au avut trei pane de cauciuc și două la motor. Au omorât nenumărate gâște, rațe, găini și un purcel. Erau să calce nu se știe câți oameni și să se ciocnească cu diverse care și căruțe. Și asta se cheamă, pentru Nadina, plăcere. De vină însă e numai Grigore, fiindcă i-a permis să-și cumpere automobil când în toată țara de-abia sunt două-trei duzini de descreierați cu asemenea dihănii periculoase. Nu e păcat să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acuma să spuie oamenilor vestea auzită de la Platamonu. Peste săptămână nu putea lipsi din Gliganu, de la curte. Numai duminică avu răgaz să se repeadă până acasă, în Amara, să-și mai vază de necazuri și să-și descarce sufletul. Opri căruța la cârciuma lui Busuioc, unde se strângeau totdeauna oamenii după biserică, și se dădu jos, iar pe muiere și pe fată le trimise înainte acasă. Pe afară, pe sub streșini, câțiva mai oropsiți se fereau de ploaie și-și spovedeau oftând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gândi că ar trebui să-și sărute nevasta, cel puțin pe ea, dar își opri dorința, ca nu cumva să tragă a rău sau să o sperie mai mult. Ieșind, făcu mai slab: ― Rămâneți sănătoși! În fața postului de jandarmi era căruța cu doi căluți a lui Lupu Chirițoiu. Învățătorul întrebă cu o tresărire: ― Încotro, moș Lupule? ― Nu știu, dom' Nică! răspunse bătrânul. Mi-au poruncit dumnealor să viu cu căruța și cu merinde pentru cai și a trebuit să viu! Plutonierul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ieșind, făcu mai slab: ― Rămâneți sănătoși! În fața postului de jandarmi era căruța cu doi căluți a lui Lupu Chirițoiu. Învățătorul întrebă cu o tresărire: ― Încotro, moș Lupule? ― Nu știu, dom' Nică! răspunse bătrânul. Mi-au poruncit dumnealor să viu cu căruța și cu merinde pentru cai și a trebuit să viu! Plutonierul Boiangiu îl aștepta în curte și-l primi cu o mutră de ușurare, parcă i-ar fi fost teamă că n-are să sosească. Își dădură mâna ca totdeauna și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lua rămas bun de la Florica: ― Aidem, domnule învățător, aidem!... Și te rog foarte mult să ai toată grija pe drum, să nu se întîmple ceva, căci jandarmul are ordin să tragă! ― Fii liniștit! zâmbi Dragoș, adăugând către țăranii care înconjurau căruța: Să ne vedem cu bine, oameni buni! ― Dumnezeu să-ți ajute! răspunse mulțimea. Căruța porni. Dragoș nu mai întoarse capul. Lângă el, arma jandarmului se clătina ca un avertisment. Florica, cu obrajii uzi, porni pe mijlocul uliței, după căruța ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să ai toată grija pe drum, să nu se întîmple ceva, căci jandarmul are ordin să tragă! ― Fii liniștit! zâmbi Dragoș, adăugând către țăranii care înconjurau căruța: Să ne vedem cu bine, oameni buni! ― Dumnezeu să-ți ajute! răspunse mulțimea. Căruța porni. Dragoș nu mai întoarse capul. Lângă el, arma jandarmului se clătina ca un avertisment. Florica, cu obrajii uzi, porni pe mijlocul uliței, după căruța ce se micșora mereu. Boiangiu răsuflă ușurat c-a scăpat de-o grijă mare. Acuma
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înconjurau căruța: Să ne vedem cu bine, oameni buni! ― Dumnezeu să-ți ajute! răspunse mulțimea. Căruța porni. Dragoș nu mai întoarse capul. Lângă el, arma jandarmului se clătina ca un avertisment. Florica, cu obrajii uzi, porni pe mijlocul uliței, după căruța ce se micșora mereu. Boiangiu răsuflă ușurat c-a scăpat de-o grijă mare. Acuma explica mai blajin oamenilor adunați: ― Credeți că eu fac de capul meu?... Dacă vine porunca de sus, trebuie s-o împlinesc, că sunt soldat și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
socotea obligat să întreție admirația tovarășului de joacă prin toate obrăzniciile posibile față de bunică-sa. După un răstimp baba Ioana iar strigă din casă: ― Măi băiete, stai în ogradă și nu te mai juca în uliță, să te calce vreo căruță și să-mi mai găsesc beleaua din pricina ta! Numaidecât răsună de peste drum și glasul nevestei lui Vasile Zidaru: ― Nicușor! Vin' la mămica și nu te mai ținea după zănaticul de Costică! Vino să-ți dea mămica ta ceva! Costică se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ascultă până la capăt. Se retrase, satisfăcută. Din tindă începu să strige, de se auzi bine în casă: ― Păvăluc, a zis tata că... Leonte Bumbu intrase să povestească repede nevestei ce-a aflat de la niște oameni care au trecut adineaori cu căruța spre Moză-ceni: că au întîlnit, mai devale, în Teleorman, cete de țărani umblând din sat în sat, alungând pe boieri, luîndu-le moșiile și dând foc conacelor, ca nu cumva să se mai întoarcă înapoi... Logofătul era mai îngrijorat ca boierul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dom'le primar? întrebă Boiangiu uluit. ― D-apoi trebuie să ne ducem la Ruginoasa, șefule, să vedem! răspunse primarul morocănos. Bine că au avut grijă să te scoale... Măi Nichifore, ia fugi tu până la curte, să iasă un argat cu căruța, ca să mergem mai repede... Cei rămași se holbau îngroziți la jăraticul uriaș, care părea a crește mereu, a se întinde și a se apropia ca un potop. Leonte Bumbu murmură, ca o explicație, că acolo sunt câteva mii de care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sugrumat sufletele. Până ce Leonte Orbișor izbucni cu necaz: ― Da noi ce ne holbăm de pomană, măi fraților?... Ori n-avem altă treabă?... Ia haidem mai sus, să vedem și noi ce mai mișcă prin sat și să nu rămânem de căruță! ― Așa-i! făcură ceilalți înviorați, ca și când le-ar fi vorbit din fundul inimii. Pe drum mai întîlniră ici-colo oameni care se sfătuiau și care de asemenea se luară după dânșii. În bătătura cârciumii barem era bâlci. Până și femei, și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-a gătit să pornească îndată cu brișcă, numai să adape calul, la Gliganu, la stăpânul lui, să-i dea de știre... Primarul Pravilă cu plutonierul Boiangiu și cu logofătul Bumbu se întoarseră osteniți, negri de fum și de funingine. Căruța intră în curtea conacului, după ce oprise o clipă în uliță să se dea jos cei doi jandarmi. Boiangiu însuși numai cu mare greutate s-a lăsat convins să se prezinte boierului Miron, socotind că datoria lui acuma este să vegheze
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și cochetărie nici în momentele acestea de pericol, se pomeniră cu Dumitru Ciulici. După un minut de consternare, avocatul Stavrat își exprimă indignarea că "cucoana asta are sa ne nenorocească pe toți", adăugând că de ce n-a venit și dumneaei cu căruța acestui om de omenie, că nu i-ar fi căzut deloc boieria, în loc să oblige pe toată lumea să aștepte acuma cine știe cât până ce se vor năpusti țăranii asupra lor să-i masacreze. Aristide propuse să meargă repede Dumitru cu careta și s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
el drept boier și să-i mai scurteze puțin limba, să scape lumea de năzdrăvăniile ce le vorbește. Pe când se hărșuiau astfel din gură cu nebunul, se ivi și un om în toată firea, Marin Vâlcu de la Izvoru. Era cu căruța și se ducea la Costești cu un copil, să-l arate doftorului, că trăgea să moară. A oprit la cârciumă să lase caii să îmbuce și să-i odihnească puțin, că au iernat rău fără nutreț și de-abia se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și de aceea îl năpăstuiesc și pe dânsul boierii... Dacă le-ar fi spus asta Anton și încă s-ar fi mirat. Dar când iese din gura unui bărbat de omenie? De altfel, nici nu pornise bine Marin Vâlcu cu căruța și iată că mai pică un om din Găujani, care povesti aceleași porunci, auzite chiar din gura unui țăran ce a trecut dis-de-dimineață prin satul lor, călare și cu o cruce de argint pe piept. Pe urmă, ceva mai târziu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
primară cu tatăl meu. O zdrahoancă de femeie cam de cinzeci de ani, văduvă, deoarece îi murise bărbatul cu ceva ani în urma unei lovituri date de calul său nărăvaș, undeva în capul pieptului. L-au găsit oamenii mort, căzut lângă căruță și cu calul înhămat. Cum de a putut face calul o asemenea nenorocire, nu mi-am dat seama atunci și nici mai târziu. Pălădoaia prindea pește cu spor, așa cum prindeau și alte femei din sat. Intrau în apă cu rochia
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și mama se rugau să nu mor. Tata care știa a face multe meserii, era la construit o casă în sat, la o rudă. Când i s-a dat vestea, a lăsat lucrul, a fugit acasă, a înhămat calul la căruță, punând niște țolice și a mânat cât se poate de repede la ogor, dar nu înainte de a-i spune babei Ioana să meargă la preot și să vină la casa lui, fiindcă se gândea că, dacă s-a născut copilul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fiindcă se gândea că, dacă s-a născut copilul pe câmp, poată să moară nebotezat. Când a ajuns la ogor, bunica mă ținea înfășurat în pestelca ei. Tata a luat-o pe mama cu grijă și a așezat-o în căruță, în timp ce bunica mă ținea în brațele ei. S-a urcat și ea în căruță cu mine și tata a dat bici calului ca să ajungă mai repede acasă. Eu, boțul de carne cu suflet, nici nu plângeam, nici ochii nu-i
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nebotezat. Când a ajuns la ogor, bunica mă ținea înfășurat în pestelca ei. Tata a luat-o pe mama cu grijă și a așezat-o în căruță, în timp ce bunica mă ținea în brațele ei. S-a urcat și ea în căruță cu mine și tata a dat bici calului ca să ajungă mai repede acasă. Eu, boțul de carne cu suflet, nici nu plângeam, nici ochii nu-i deschideam, parcă nici nu respiram. La puțin timp, după ce au ajuns acasă, preotul Grigore
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
amonte și pârăul s-a umplut cu apă din mal în mal. Bătrânul m-a întrebat dacă poate traversa dintr-o parte în alta, iar eu i-am spus că nu se poate. Să se uite că sunt lăsate cinci căruțe cu caii, deoarece gospodarii care aveau porumb peste acel pârău nu au cutezat să riște. Bătrânul nu mi-a ascultat sfatul și și-a îndemnat calul să treacă pe celălalt mal. La mijloc, apa din pârău avea acum aproape doi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mi-a ascultat sfatul și și-a îndemnat calul să treacă pe celălalt mal. La mijloc, apa din pârău avea acum aproape doi metri adâncime. Când calul a ajuns la mijlocul apei s-a smucit, a tras roțile din față de la căruță, iar coșul a fost săltat de apă cu tot cu bătrân, luându-l curentul la vale. Oiștea cu roțile din spate ale căruței au rămas în mijlocul apei. Când am văzut că bătrânul este luat de furia apei cu tot cu coșul de la căruță, am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
aproape doi metri adâncime. Când calul a ajuns la mijlocul apei s-a smucit, a tras roțile din față de la căruță, iar coșul a fost săltat de apă cu tot cu bătrân, luându-l curentul la vale. Oiștea cu roțile din spate ale căruței au rămas în mijlocul apei. Când am văzut că bătrânul este luat de furia apei cu tot cu coșul de la căruță, am lăsat sculele de pescuit, am traversat podul în fugă, m-am dus la cal și iam smuls hamurile de pe el, apoi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la căruță, iar coșul a fost săltat de apă cu tot cu bătrân, luându-l curentul la vale. Oiștea cu roțile din spate ale căruței au rămas în mijlocul apei. Când am văzut că bătrânul este luat de furia apei cu tot cu coșul de la căruță, am lăsat sculele de pescuit, am traversat podul în fugă, m-am dus la cal și iam smuls hamurile de pe el, apoi am fugit cât am putut de repede să ajung la bătrân ca să-i arunc hamul de la cal ca să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
putut de repede să ajung la bătrân ca să-i arunc hamul de la cal ca să-l prindă cu mâna și eu să-l pot trage la mal. Dacă eu nu eram acolo, la pescuit, bătrânul ar fi murit înecat, deoarece coșul căruței nu era ca o barcă, mai ales că în coș bătrânul avea fân și vreo doi saci cu porumb. Am reușit săl trag la mal fiind foarte speriat. Atât i-am spus: N-ai vrut să mă asculți! Puteai să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
așa, mi-au venit alte idei... — Care ? ne interesăm noi. — Nu știu, mai vedem, ne răspunde omul, misterios. În altă „casă făloasă” din Cajvana, neterminată și ea, în camera centrală care pare a fi un living este depozitată, deocamdată, o căruță de grîu. Proprietarul nu este acasă, lucrează în Italia și vine doar rar în sat. Este una dintre numeroasele „case prin telefon”, după cum au descris situația, plastic, Amelia și Cristina, două masterande care au urmărit fenomenul. Căci este vorba despre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]