4,874 matches
-
mai serioși propunători de răspunsuri; deși nu de puține ori sugerează tragicul, comentariile sale (ale unui solar) se organizează într-un fel de cod existențial verticalizant, cod învederând o anumită despovărare, de unde planarea, levitația pe o linie transorizontică, privirea oarecum calmă, dicțiunea patetic-mărturisitoare; finalmente un ceremonial verbal insinuant, raportabil la personajele îndurerate ale lui Eschyl dialogând pe tema destinului. Din filozofia celor vechi se păstrează doar unda vibratorie, simbolistica, modurile alegorice; frecvent, în textele stănesciene se adună, în apariții meteorice, figuri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
are partea lui. Un ceasornic, întorcându-se "cu spatele la timp", moare, iar posesorul stă de veghe trei zile ca să vadă "cum continuă să-i crească părul și unghiile" (Cu spatele). II Practicant dezinvolt al versului liber, "anecdotistul" cu mască neclintită, totdeauna calmă, era în fond un moralist reținut, un veghetor perspicace la care lumea-spectacol însemna Timp, Viziune, Perspectivă în alternanțe repetabile. Puse în clar, în notații directe, vehiculate în rostire sistematic-colocvială, pretextele poetice tipice obiective câștigă prin voioșie și montaj. Linia frazeologică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Orchestrare în totul ingenioasă! Poeta se adresează sieși; propoziția "Sunt cea mai frumoasă femeie" (devenită refren), de cinci ori repetată, acreditează ideea de descântec, de magie albă, în așteptarea Zburătorului: Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile Înnebunitele ploi și ploile calme, Ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei, Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit, Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă, Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
somnul din somn". Dar, cu toate stereotipurile tragice (nu puține) confesiunile poetei nu sugerează dramatic prăbușirea; altfel spus, tristețea sa, comunicată apăsat, e cea a condiției umane în totul, fenomen normal, ineluctabil, de unde ca la Sadoveanu transferul într-o mâhnire calmă, inclusiv un fel de poeticitate a neliniștii care finalmente se dezagregă. Un antidot al tragicului e cântul, acesta oferind cel puțin iluzia depășirii: "Cântând, încerc să ies din moarte / Și moartea totuși nu se curmă..." Neputința surmontării marasmului, neputința de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din afară decât din lăuntru. III Nostalgia rigorii clasice, motiv de reîntoarcere, e o realitate de luat în seamă. Nu o dată, grenadirul care sfârtecă râzând arhitecturile consacrate, revine la forme tradiționale: la sonet și rondel, la pastel, specii de suflu calm, ceremonios, mântuitor. Un Sfârșit de iarnă (Pastel) nu exclude totuși piruetele grotești. Sonetele din seria Pe malul Stixului (1968), toate fără titlu (marcate cu cifre romane), deși corecte, nu concurează cu marile modele în cauză. Rondelurile, implicând rafinament și grație
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zeii. Cești de tablă uriașe și farfurii cu covrigi: acoperiți de un strat invizibil de cenușă, amândoi suntem vestigii ale acelorași drumuri uitate cu timpul, pavate cu blocuri de piatră vulcanică. Piesă antologică, acest Cântec încredințează că, în momentele lui calme, fantezistul era un patetic, un tandru. El, cel atât de obișnuit să demitizeze, se abandonează, aparent, unei melancolii erotice, dar sensul (încifrat) e acela al inserției cuplului în moarte. Ipoteticul drum făcut împreună nu vizează (cum ne-am aștepta) calea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
contemporanilor, cuvântul trebuia să aibă forță de predicție, un patos solidarizant, freamăt stimulator necesar istoriei în mers. Pe un versant temperamental, Grigore Vieru e un afectiv, un patetic, un apropiat cântului în latura lui visătoare, de unde aluviuni folclorice, o pasionalitate calmă cu aspirații transorizontice; pe alt versant se conturează tribunul, omul de acțiune destinat să devină personalitate focalizantă ori, mai exact, un re-întemeietor. Atunci când numele poetului basarabean autor al volumelor Un verde ne vede (1976), Fiindcă iubesc (1980), Cel care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
eminescian, nu însă în latura lui exaltată, ci înaintând pe suavități, sacralizând și spiritualizând în căutarea sublimului. O vizită la Căpriana, magnifică mănăstire basarabeană, e prilej de planare în timpul-memorie, inclusiv într-un prezent diafanizat, aliaj de extatism și trezie calmă. Sacrul fuzionează cu erosul, luminându-l. Haidem, iubito, iar la Căpriana acum când salcâmii înfloresc, iar cerurile par și mai albastre și-acolo să-ți spun cât te iubesc. Clopotnița pe deal miroase-a fulger; puieții cresc, în mai, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în "vis ca-n adevăr", conștient că totul e unduire (principiu frecvent invocat de către Dan Botta), privitorul în concret se integrează în fluxul universal, așteptând calm sfârșitul. Marile "mistuiri", tensiuni inerente, au rămas în urmă. Mărturie, în acest sens, spovedania calmă din admirabilul Panteism (cu inflexiuni grave, philippidiene): Numărătoarea inversă ne-așteaptă când, nestatornici, fără bivuac vom pribegi în timp ca-ntr-o oglindă, ca pe un disc nemărginit, un ac... Vom pribegi, într-o sămânță poate sau într-o proră
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
creeze în școală o atmosferă propice muncii. Când vorbim de climat favorabil în cadrul colectivului didactic, avem în vedere relațiile de colaborare și întrajutorare, de stimă și încredere reciprocă între membrii colectivului didactic, o atmosferă efervescentă de căutări și împliniri. Atmosfera calmă, bazată pe colaborare sinceră și întrajutorare, pe încredere și stimă reciprocă are o acțiune tonică, dinamizantă asupra colectivului didactic. Când învățătorii și profesorii vin la școală cu bună dispoziție, stare afectivă pe care și-o mențin pe toată durata activității
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ambianță intelectuală (culturală), aceasta reprezintă o importantă contribuție la formarea intereselor culturale la copil, la crearea premiselor pentru atitudinea pozitivă față de învățătură. Atmosfera din familie, ambianța afectivă în care trăiește copilul contribuie, de asemenea, la crearea acestor premise. O atmosferă calmă, senină, caldă este stimulativă pentru activitatea copilului, în timp ce o ambianță încordată, apăsătoare, are un rol depresiv, inhibitor. O deosebită importanță pentru educarea atitudinii pozitive față de muncă și față de învățătură o are locul pe care îl ocupă munca în familie. Tot atât de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
puțin timizi, așa că de la început se stabilea un fel de apropiere sufletească între copii și învățătorul lor, ceea ce avea ca urmare că lecțiile ni se păreau ca o continuare a convorbirii prietenești dintre noi, copiii, și bunul nostru învățător. Atitudinea calmă, binevoitoare a educatorului, manifestată prin răbdare și înțelegere față de copii, ajutorul acordat acestora pentru a depăși dificultățile, sunt de natură să micșoreze distanța dintre învățător și elevi, să-i încurajeze și să-i apropie, ca parteneri și colaboratori. Câtă dreptate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
școlar dintre elevi și profesor nu depinde numai de pregătirea profesională sau științifică a acestuia... Ea este în funcție de atitudinea pe care o manifestă profesorul față de recepția elevilor. Modul său de a fi, amabil sau distant, rigid sau tolerant, iritant sau calm, poate amplifica și, respectiv, bloca fluxul comunicării" În sfârșit, efectele formative ale obiectelor de învățământ, precum și activitatea educativă a profesorilor sunt influențate considerabil de relațiile de comunicare dintre educatori și elevi. Pentru a cunoaște preferințele elevilor în legătură cu modul de adresare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o pernă suficient de moale pentru a nu împiedica circulația de retur). Zona infiltrată, care se depistează, de obicei, pe fața internă a genunchiului, se dovedește a fi foarte sensibilă la atingere, dar dispariția infiltratului condiționează calmarea durerilor. Un efleuraj, calm și prelungit, la ̀ nceputul ședinței, va contribui la saturarea receptorilor nociceptivi și va permite apoi aplicarea procedeelor și tehnicilor specifice pentru mobilizarea infiltratului; se vor folosi, de asemenea, frământatul trofic al cvadricepsului și masajul transversal profund. Hidromasajul poate fi
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
economic, politic, tehnologic și militar, în ciuda provocărilor numeroase cu care se vor confrunta, dintre care se detașează relația cu Asia, datorită ascensiunii a doi giganți: China și India. Relațiile cu Uniunea Europeană, ca principal reprezentant al Europei vor fi mult mai calme. America va deveni însă mai vulnerabilă datorită succeselor altora și dependenței sale de importurile de petrol. Pe plan militar, nici o altă țară nu va putea să devină un rival serios, dar costurile acțiunilor militare ale Statelor Unite vor fi tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se desfășoară în onoarea lui Dionysos și sub patronajul său”, deoarece „statuia zeului asistă la el, ca și marele său preot și ca alte măști purtate de actorii din teatrul său”2, prezintă, în viziunea autoarei, doar latura senină și calmă a dionisianismului - descărcarea, liniștirea prin catharsis. Dar unde au dispărut zbuciumul, teroarea, phobos-ul și tot ceea ce-l înrudește pe Dionysos cu Gorgo (și cu Hermes, mesagerul împărăției morților)? Dionysos, zeu al inițierii, dar și al tulburărilor profunde, zeu al acelei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
asemănătoare cu somnul... Și totuși precumpănitoare rămâne aceasta din urmă, căci întregul ritual de îngropăciune oficiat mai înainte de Guiderius și Arviragus stă sub semnul unei stingeri liniștite, împăcate, aidoma unei cufundări în somn. O „moarte frumoasă”, un soi de adormire calmă și care n-ar putea avea nimic de-a face cu descompunerea lentă a corpului: De strajă-i vor fi zânele, și viermii N-au să-l atingă 1. Un corp frumos, deși inert, acoperit de flori și mult mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
același timp om și divinitate, figură a interstițiului, a umanului și, totodată, a non-umanului) - și templul din Extremul Orient - aici pentru că „joacă într-o piesă mai puțin tragică, așezată dinaintea tămâiei care fumegă, cu mâinile împreunate și cu o expresie calmă, de o desăvârșită seninătate”, nu ne amintește ea oare de statuia lui Herodot din „Actorul și supramarioneta”, acel Herodot ce-și ține durerea în palme? Marile virtuți ale marionetei/statuie sacră sunt tăcerea și supunerea. Ea așteaptă în tăcere „ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
depresive atunci când aceasta devine intensă și permanentă, indiciu esențial pentru părinții care pot să nu cunoască bine, așa cum se întâmplă adesea, tulburarea depresivă a adolescentului lor. TABEL 4-III Relații cu părinții în categorii diferite de depresie (p = 0,0000...). Relații calme Relații încordate Total sau foarte încordate EDM 13 39% 20 61% 33 7% Proastă dispoziție 53 51% 51 49% 104 22% CAD 6 75% 2 25% 8 2% Depresivitate 17 59% 12 41% 29 6% Non-depresiv 233 80% 58 20
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu idei suicidare frecvente sau permanente este mai mare (Fahs și Marcelli, 1998). TABEL 4-IV - Idei suicidare și relațiile adolescenților depresivi cu părinții (χ2 = 15,41, p < 0,05) Idei suicidare Relații cu părinții Rare sau niciodată Adesea sau totdeauna Calme 88% 12% Tensionate 70% 30% Foarte tensionate 52% 48% Pfeffer (1989) a remarcat creșterea riscului de apariție a ideilor și tentativelor de suicid odată cu amplificarea disfuncționalității familiale. Dukes și Lorch (1989) au semnalat această creștere la adolescenții care percep o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot timpul, față de 15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și relațiile adolescenților depresivi cu părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15% Tensionate 83% 17% Foarte tensionate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și relațiile adolescenților depresivi cu părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15% Tensionate 83% 17% Foarte tensionate 62% 38% Asocierea este chiar mai semnificativă în ceea ce privește consumul de hașiș: p < 0,001 (Tabel 4-VI). 76% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă adesea sau tot
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
hașiș: p < 0,001 (Tabel 4-VI). 76% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă adesea sau tot timpul hașiș față de 55% pentru cei care au relații tensionate și 32% pentru cei care au relații calme. Tensiunea relațională cu părinții se dovedește a fi nu numai un indice al existenței unei tulburări depresive, proporțional cu gravitatea tulburării ci și, de asemenea, un factor de prognostic în ceea ce privește corelația cu ideile suicidare, consumul de alcool și de hașiș
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicidare, consumul de alcool și de hașiș. Tabel 4-VI Consum de hașiș și relațiile adolescenților depresivi cu părinții EMBED Equation.3 2 = 25,45; p < 0,001 Consum de hașiș Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 68% 32% Tensionate 45% 55% Foarte tensionate 24% 76% CONTEXT FAMILIAL: ABORDĂRI PSIHOPATOLOGICE ȘI INTERACȚIUNI FAMILIALE După aceste precizări epidemiologice, să revenim la o analiză clinică. Din punct de vedere psihodinamic, este important să distingem diferitele simptomatologii clinice. În situația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de obicei produce anxietate și alte sentimente negative direcționate spre rude și prieteni. Oricum aceasta nu se întâmplă atunci când vorbește cu terapeutul. Alexander (Alexander și French, 1946Ă a numit acest proces „experiență emoțională corectivă”. Este important ca terapeutul să rămână calm și capabil să îndure starea afectivă neplăcută generată fie în pacient fie în sine însuși. Atunci când o persoană este stresată aceasta produce o proastă funcționare a concentrării, memoriei și atenției. În consecință reducerea anxietății eliberează aceste funcții cognitive importante și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]