6,257 matches
-
1989, pp. 233 ș.u. 110 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 35. O foarte ingenioasă explicație a fenomenului am găsit-o în excelentul studiu al lui Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența unui mit, Editura Polirom, Iași, 2008. Vezi capitolul "Negocierea ofertei identitare: între mască și sosie" (pp. 227-252): "Imaginea lui Eminescu este dublul operei eminesciene. Ea poate să tragă, după cum se raportează față de identitatea operei, fie spre mască, fie spre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Pe de altă parte, își dorește să revigoreze una dintre cele mai consistente racordări românești la modelele occidentale ale cercetării istoriei în veacul trecut. Ne referim la domeniul "istoriei mentalităților", ce și-a dobândit cu greu drept de cetate în canonul literaturii de specialitate autohtone, demers de care este legat numele lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
l'" histoire des mentalités ", approche par laquelle l'historiographie roumaine du XXe siècle se raccorda pleinement à la manière occidentale de pratiquer la recherche historique. Cette démarche, dont îl ne faut pas ignorer leș difficultés à s'imposer dans le canon de l'historiographie autochtone, est liée au nom de l'éminent chercheur que fut Alexandru Duțu. L'image et l'imaginaire, la sensibilité et le sensible font pârtie de șes thèmes de prédilection. Se plaçant sous l'autorité intellectuelle de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
hand, the series aims to revitalise the history of mentalities aș an area where Romanian historiography hâș been most closely în step with Western research models în recent times. This school of history fought hard for its place în the canon of Romanian scholarship, and is linked with the name of the eminent historian Alexandru Duțu, whose works frequently addressed such themes aș imagination and the imaginary, mindsets and mental representations. Thus the series is firmly within the historiographic tradition represented
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
frecvent, termenul este prezent în cereri de rugăciune adresate de unii dintre membri, în relatarea unor evenimente pe care autorii mesajelor le consideră ca fiind răspunsuri la rugăciune sau în mesaje care conțin rugăciuni specifice (de exemplu, Rugăciunea Domnească sau Canon către Maica Domnului). Unicitatea și specificul comunităților virtuale religioase își au rădăcinile nu numai în conținutul subiectelor religioase abordate, dar și în interacțiunea dintre acestea și contextul social, istoric și cultural românesc. Expresiile folosite, aluziile la proverbe sau opere literare
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
146); fuga creierelor (146-147); interesul și inițiativa, în SUA și în Europa (147-148). Globalizarea / 149 Globalizarea (149-150); ce loc va avea Europa de Est în procesul globalizării? (150-151); euroscepticism (152); România: schimbarea exogenă (152-153); globalizarea și lărgirea cadrelor de gândire (153); un "canon" ospitalier în politică (154). Epilog / 155 Alte elemente de portret (155-158); întoarcere în România? (158-160). Indice de nume / 161 Cuvânt înainte Înainte de 1989, Virgil Nemoianu era pentru mine o figură aproape legendară: unu-l dintre relativ numeroșii specialiști în studiile
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
martie 1992 încoace. De pildă, raportarea ta la un grup puțin înțeles (deși mult invocat) din istoria culturii românești Cercul literar de la Sibiu precum și, trecând pe un plan mai general, maniera neobișnuită și consecventă în care ți-ai construit un canon propriu. Un canon "ospitalier" (cum ai spus tu, vorbind de alții), imens, variat, cuprinzător, din care nu lipsesc elementele cunoscute și la noi, dar în care intră multe elemente total absente din discuțiile României intelectuale. Absente, în orice caz, cel
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
De pildă, raportarea ta la un grup puțin înțeles (deși mult invocat) din istoria culturii românești Cercul literar de la Sibiu precum și, trecând pe un plan mai general, maniera neobișnuită și consecventă în care ți-ai construit un canon propriu. Un canon "ospitalier" (cum ai spus tu, vorbind de alții), imens, variat, cuprinzător, din care nu lipsesc elementele cunoscute și la noi, dar în care intră multe elemente total absente din discuțiile României intelectuale. Absente, în orice caz, cel puțin până spre
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
în 1990. Era ca și cum revenirea în istorie după distopie nu se putea face decât prin anacronism, prin aceste tendințe regresive. Oricum, în mintea celor mai mulți, aceasta era singura alternativă, singurul "trecut utilizabil". Treptat, au apărut și voci care încercau să rememoreze canonul complementar sau un eventual, în parte imaginar, canon diametral opus. Acesta din urmă părea mult mai sărac și mai puțin persuasiv, astfel că au fost mobilizați toți adversarii din epocă ai Generației '27, ai Grupului Criterion. Așa au apărut în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
distopie nu se putea face decât prin anacronism, prin aceste tendințe regresive. Oricum, în mintea celor mai mulți, aceasta era singura alternativă, singurul "trecut utilizabil". Treptat, au apărut și voci care încercau să rememoreze canonul complementar sau un eventual, în parte imaginar, canon diametral opus. Acesta din urmă părea mult mai sărac și mai puțin persuasiv, astfel că au fost mobilizați toți adversarii din epocă ai Generației '27, ai Grupului Criterion. Așa au apărut în prim-plan figuri ca E. Lovinescu, de exemplu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
contra-culturale și iconoclaste. În fața acestui tsunami de modernizare consumistă și modernitate globală, la care România avusese doar sporadic și îngrădit acces înainte de 1989, se contrapune ceva perceput ca radical numai "al nostru" și devenit în același timp parte a unui canon occidental prestigios (chiar dacă erodat și contestat în Occidentul revelat în toată "putreziciunea" lui recentă): Generația '27. Deci, pe de o parte, biografic, ne-am deschis cu toții prin călătorii, lecturi, discuții libere și prin sistemul mediatic românesc, racordat destul de rapid la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
doxei, după care duc o existență secundă, pâlpâind permanent în spațiul secundarului până la momentul următoarei izbucniri. Fenomenul s-a radicalizat pe măsură ce ne apropiem de momentul vorbirii, 2005, în sensul că elementele de noutate au devenit tot mai virulent heterodoxe în raport cu canonul de care se despărțeau. Așa au apărut postmodernismele radicale de care ai amintit precum versiunile cele mai radicale ale feminismului și ale tuturor celorlalte curente apărute de multe ori ca fenomene necesare, chiar vitale, de spargere a dogmelor și a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai vorbim numai despre Uniunea Europeană, ci ne referim, pe termen puțin mai lung, la întreaga lume. Lărgirea cadrelor de gândire este unu-l dintre factorii care ajută în această direcție a planetarizării, a globalizării. S. A.: E vorba de promovarea unui "canon ospitalier", cum spui tu, și în domeniul ideologiilor politice, nu doar în domeniul esteticilor și filozofiilor. În România se mai duc încă, după aproape două decenii de libertate, războaie culturale, lupte simbolice pentru monopolul asupra canonizării. Iar canonul e înțeles
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
promovarea unui "canon ospitalier", cum spui tu, și în domeniul ideologiilor politice, nu doar în domeniul esteticilor și filozofiilor. În România se mai duc încă, după aproape două decenii de libertate, războaie culturale, lupte simbolice pentru monopolul asupra canonizării. Iar canonul e înțeles reductiv, "inospitalier". Dar problema nu este să definești minimalist paleta de opțiuni, ci dimpotrivă, să încerci să o lărgești. Din acest punct de vedere, totul este de făcut în România. Pozițiile Stângii, Dreptei și respectiv Centrului trebuie refăcute
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
noile viziuni despre lume, falsifică traseul devenirii culturale românești. În prima emisiune reținută în Unde scurte, autoarea compară romanul Scrinul negru (1960) al lui G. Călinescu cu Bietul Ioanide (1953), analizând aspecte ce țin de receptarea și adaptarea romanului la canoanele realismului socialist. După moartea lui Stalin în 1953, puține cărți trec de cenzură, fără să respecte tematica oficială (printre ele, Bietul Ioanide). Regimul, așa-zis democrat, dorește să se îndepărteze de politica sovietică, abordând scriitori consacrați sau tineri fideli partidului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a cenzurii. Eugen Barbu, în calitate de observator al vieții literare, realizează în 1975 o retrospectivă asupra poeziei, convins că prejudecățile nu-și mai au rostul, că osanalele nepotrivite iau locul meritelor. Pentru el, 1944 este anul răsturnării valorilor literare și refacerii canonului literar. În locul lui Blaga, Arghezi sau Barbu, apare Mihai Beniuc: "o stea militantă, dinamică, un poet al plaiurilor ardelene, însuflețit de flacăra roșie a revoluției, ardent, intolerant, înlocuind adesea invectiva poetică cu strigătul pur de revoltă, urcând rapid în favoarea criticilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cultura originară. Acest lucru nu este valabil. Exilul, indiferent de forma lui, înseamnă, înainte de toate, lupta pentru păstrarea identității, a acelui fel de a fi românesc. Izolarea nu este voită, ci constrânsă, iar adaptarea obligatorie. În contextul reorientării culturale, asimilarea canonului estetic european presupune, de fapt, înnoirea lui: tehnicile narative, curentele literare, metodele critice noi sunt și în România prelucrate și preluate, aproape simultan, dar integrarea rămâne, fără îndoială, un proces anevoios. Un alt reproș face referire la practicarea unei pseudo-culturi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care își face intrarea în saloanele franțuzești derivă din formarea intelectuală. Nu trăiește un complex identitar sau un sentiment de inferioritate, deoarece viața culturală bucureșteană era, în acele momente, în consens cu evoluția culturii europene. În contextul reorientării culturale, asimilarea canonului european se reduce, de fapt, la adaptare: "citeam peste tot, acasă firește, dar și în metrou, și nu rareori mergând pe stradă. Puține revelații deoarece eram "la zi" încă din București. Pe Sartre și pe Camus îi adusesem în bagaje
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Dumitriu, Vintilă Horia. Exilul nu provoacă Monicăi Lovinescu o schimbare de perspectivă asupra literaturii, cel mai prolific domeniu de activitate al existenței sale. Adaptarea la condițiile exilului și integrarea culturală sau socio-politică în Franța se face suprapunându-și identitatea peste canonul european. Cunoștințele temeinice în domeniul literar, stăpânirea limbii franceze și formarea în spiritul european, îi deschid drumul spre cultura pariziană. Deși debutase în România, la sosirea în Paris nu este cunoscută drept scriitoare. Aici își câștigă locul în istoria literaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
continuat în Jurnal cu informații care întregesc imaginea revoltei. Volumul Est Etice este un răspuns la înlocuirea esteticului cu eticul ca valoare unică de către politica culturală oficială. Monica Lovinescu observă că teoretic, partidul oferă scriitorilor posibilitatea de a accede la canoanele europene, dar practic, cenzura are dreptul de a declara necorespunzătoare operele care nu respectă programa impusă. Titlul volumului face referire la etica estului denumire generică a țărilor cu regimuri comuniste din blocul sovietic. Pragul, cel de-al cincilea volum din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
arătând cum, în vremurile de destindere ale politicii culturale, nu numai că sunt binevoitor comentate și apreciate segmente ale așa-zisei literaturi oficiale, dar sunt căutate chiar punți de legătură pentru o corelare a tradițiilor, pentru stabilirea trăsăturilor comune ale canoanelor literare"231. După cum s-a mai spus, marea confruntare cu comunismul privește soarta literaturii române. Scrierile valoroase de dinainte de 1948 nu s-au pliat pe canoanele realismului socialist și au fost cenzurate, distruse, eliminate din biblioteci sau librării. În timp
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
chiar punți de legătură pentru o corelare a tradițiilor, pentru stabilirea trăsăturilor comune ale canoanelor literare"231. După cum s-a mai spus, marea confruntare cu comunismul privește soarta literaturii române. Scrierile valoroase de dinainte de 1948 nu s-au pliat pe canoanele realismului socialist și au fost cenzurate, distruse, eliminate din biblioteci sau librării. În timp, se revine asupra lor, dar publicul nu le poate accesa pentru că nu sunt retipărite. Cei interesați au mai degrabă acces la ce se scrie pe seama operelor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
popularizării culturii naționale sau în consens cu mediul internațional, alteori le critică aspru, le reproșează carierismul și conformitatea cu politica oficial culturală. Recenziile alcătuiesc o istorie a literaturii române din țară și din exil, un studiu sincronic al celor două canoane literare. Rigurozitatea lecturii critice este identică cu cea a scriitorului și conduce spre obținerea sensului, spre descifrarea semnificațiilor. Monica Lovinescu percepe textul și îl stabilește în realitatea lui proprie, conștientă de riscul avansării unei fantezii, de atracția unei interpretări libere
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
încercare de privire critică asupra trecutului personal. Sunt însă aproape sigură că [...] această notație sau rememorare critică a sfârșit prin a avea prioritar un alt țel"345. Și acesta este expunerea problematicii exilului cedat uitării. La apa Vavilonului nu respectă canonul jurnalului, deoarece nu-l scrie în cotidian și nici nu respectă cronologia. Nu respectă nici canonul memoriilor, deoarece cotidianul apare transcris și comentat. Este în același timp jurnal și memorie, fără să fie doar una dintre ele. Schița Acum se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
critică a sfârșit prin a avea prioritar un alt țel"345. Și acesta este expunerea problematicii exilului cedat uitării. La apa Vavilonului nu respectă canonul jurnalului, deoarece nu-l scrie în cotidian și nici nu respectă cronologia. Nu respectă nici canonul memoriilor, deoarece cotidianul apare transcris și comentat. Este în același timp jurnal și memorie, fără să fie doar una dintre ele. Schița Acum se moare, publicată în revista "Înșir-te, mărgărite" (1951, Rio de Janeiro) are conținut autobiografic. Textul se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]