3,396 matches
-
pancreatice hipervasculare ce poate simula o leziune chistică pe secvențele native (fig. 272). În fază de evaluare sunt alte substanțe de contrast specifice, ca de exemplu difosfat dipiridoxil mangan (Mn-DPDP), inițial utilizată ca și substanță de contrast specifică hepatică, este captată la nivelul parenchimului normal având ca efect creșterea semnalului T1 al pancreasului normal (produs de contrast „pozitiv”) și diferențierea de leziunea tumorală non-captantă [12]. EVALUAREA RM PRETERAPEUTICĂ Obținerea unui bilanț preterapeutic precis al cancerului pancreatic are două scopuri principale: selecționarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
principal, atrofia parenchimului în amonte, leziune chistică în amonte) (fig. 275) [21, 22]. Majoritatea leziunilor tumorale pancreatice (adenocarcinoamele) apar în hiposemnal față de restul parenchimului pe secvențele ponderate T1, nativa și postcontrast în faza arterială. Având o componentă fibrotică, adenocarcinomul poate capta substanța de contrast în fazele tardive [22, 5, 23]. Secvența de difuzie în cazul adenocarcinomului pancreatic evidențiază, cel mai frecvent valori scăzute ale ADC, deși acesta poate fi variabil, fiind dependent de caracteristicele histopatologice (fig. 273). Astfel, dacă tumora este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
gama). După lungimea de undă, radiațiile se împart în: hertziene, infraroșii, vizibile, ultraviolete, X (Roentgen) și gama. Atmosfera terestră absoarbe majoritatea radiațiilor lăsând să treaca radiația vizibilă și cea radio. Astronomia spațială se efectuiază azi deasupra atmosferei unde pot fi captate toate radiațiile îmbogățind astfel cunoașterea Universului. RADIAȚIA DE FOND Radiație electromagnetică din domeniul undelor gama, centimetrice, X, microunde, dintre care cea mai importantă este cea centrimetrică izotropă de 2,6 K și care se pare că ar reprezenta o stare
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de natura sursei de radiații sau de mediul traversat de acestea. Spectrele de emisie sunt spectrele produse direct de sursele de lumină și este caracteristic fiecarei substanțe în parte, distribuția liniilor și culoarea lor fiind unică fiecarei specii atomice. Radiația captată de spectroscop apare prin tranziția atomilor de la o stare energetică la alta prin pierdere de energie. Spectrul de absorbtie poate fi obținut în momentul în care intre lumina emisă de o sursa și observator se interpune un material absorbant și
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
a avea capacitatea de a se activa spontan, chiar dacă melodia s-a terminat. Asta ar explica de ce ne rămâne în urechi un fragment muzical chiar și dacă nu vrem. În creierul nostru este un fel de aparat de înregistrare care captează melodiile simple și le redă neașteptat, fără ca noi să vrem asta neapărat. De aceea unele refrene ne revin neîncetat în minte, fiind chiar iritante la un moment dat. Observația lui G. Kraemer ne permite să înțelegem ce s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
urechea este mai atrasă de un nivel puternic al sunetului mediu decât de vârfuri sonore puternice tranzitorii cum era cazul pe timpul discului de vinil. Astfel a început cursa hipercompresiei, terminând prin înregistrări „strivitoare”, pierzând în relief față de tehnica vinilului și captând atenția publicului printr-un nivel puternic al sunetului de bază. Evident, acest nivel sonor de bază este și o supraîncărcare pentru ureche, care sfârșește prin a suporta consecințele. Nu numai că generațiile crescute în acest regim muzical și-au pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fi controlați de stat. Șeful Departamentului Cultelor, D. Dogaru, aprecia în textul pe care îl semna: „Creșterea numerică a cultelor neoprotestante trebuie să ne îngrijoreze, deoarece, în timp ce cultele istorice, în general, nu reușesc decât în mică măsură, deși diferită, să capteze preocupările credincioșilor lor pentru problemele religioase, cultele neoprotestante captează aproape total preocupările credincioșilor lor pe linia problemelor religioase în dauna preocupărilor cetățenești, economice, sociale, culturale și politice”. Printre altele, măsurile luate de autorități împotriva confesiunilor neoprotestante au inclus: controlarea resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
aprecia în textul pe care îl semna: „Creșterea numerică a cultelor neoprotestante trebuie să ne îngrijoreze, deoarece, în timp ce cultele istorice, în general, nu reușesc decât în mică măsură, deși diferită, să capteze preocupările credincioșilor lor pentru problemele religioase, cultele neoprotestante captează aproape total preocupările credincioșilor lor pe linia problemelor religioase în dauna preocupărilor cetățenești, economice, sociale, culturale și politice”. Printre altele, măsurile luate de autorități împotriva confesiunilor neoprotestante au inclus: controlarea resurselor financiare ale acestora; înlocuirea unor „elemente necorespunzătoare” din conducere
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
înțelegerea acestuia, cât la identificarea unor ținte, pentru a-i ghida pe cei care vor să-și facă reclamă (ceilalți clienți ai lor) în cumpărarea spațiilor. Profesioniștii în studiul publicurilor caută "mai degrabă să impresioneze opinia publică decât s-o capteze", "s-o influențeze decât s-o măsoare" (Loïc Blondiaux, La Fabrique de l'opinion. Une Histoire sociale des sondages, Seuil, Paris, 1998, p. 110). Contează prea puțin comportamentele de lectură, subtilitatea sau complexitatea publicului. Serviciile publice • "Cultura publicului" În contrast cu profesioniștii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sub transductor. O diodă fotoluminiscentă emite lumină rece (astfel încât să nu existe emisie de căldură care să determine artefacte) în spectrul infraroșu. Această lumină este absorbită de hemoglobina din patul capilar subcutanat. Cantitatea de lumină care este transmisă înapoi este captată de un senzor fotoelectric. Această cantitate de lumină retransmisă variază în funcție numărul de hematii subiacente. Semnalul este înregistrat grafic sau este redat pe un ecran. Este demonstrat că între cantitatea de hematii din capilarele subcutanante și presiunea venoasă de la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
acest temei este unul compatibil cu o știință curată, mai precis curățată de secrețiile iraționalului. Trebuie să observăm că temeiul este un produs al respectului bigot față de principiul excluderii căii de mijloc. În fapt, este vorba despre un reducționism metodologic captat de reducerea la absurd în probleme de calcul formal și care se întruchipează în Economie în parcimonia lui ceteris paribus, destinată să justifice performanța prin excludere de costuri. Randamentul economic, ca expresie a puterii extinse a efectelor, este o exagerare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
registru de gesturi care acompaniază o ședință de divinație, punctual, se dovedește a fi eficient și foarte sugestiv. Gesturile pot transmite teamă sau îndoială, încredere și curaj, chiar dacă nu suntem conștienți de toate acestea. În orice caz, ele pot să capteze atenția, să rețină chiar și atunci când sunt socotite a fi involuntare și naturale. 13.2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu La nivelul limbajului, realitățile sunt mult mai evidente. De altfel, această dimensiune a actului divinatoriu a și fost cercetată pentru
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor publicistice sunt menite să capteze atenția; - secvența inițială - tema + rema: precizarea explicită a subiectului/a temei, urmată de prezentarea succintă a modului în care va fi dezvoltată aceasta; - cuprinsul - dezvoltarea aspectelor tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și relaționarea acestuia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Structurarea textului/discursului argumentativ - Introducerea cuprinde: enunțul tematic (incipitul, menit să capteze atenția și să precizeze explicit tema) și ipoteza (formularea opiniei emițătorului); dacă se pornește de la un citat, acesta trebuie inserat (reprodus integral sau parțial/parafrazat.) [Iubirea este cel mai complex sentiment omenesc, având un evident rol de cunoaștere, după cum afirma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale (referințe de pre stigiu, structuri argumentative, compararea contrastivă, aluzia, citatul etc.) și extra textuale (imagini, sunet în reclamele din sfera audiovizualului), menite să capteze aten ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica de carte, sinteza de pe coperta a patra) sunt, de cele mai multe ori, texte de graniță care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de puncte) Particularitățile de construcție a unui personaj dintr un text narativ studiat, apar ținând lui M. Sadoveanu: Baltagul INTRODUCERE: Personajele sadoveniene Deși personajele sadoveniene pot părea inactuale, eroii marelui povestitor se salvează totuși întrun orizont mitic atemporal ce poate capta atenția tinerilor lectori din secolul XXI. În romanul Baltagul, de pildă, Mihail Sadoveanu își construiește perso najele în acord cu un canon al realismului mitic și simbolic, cu principiile estetice ale „roma nului tradițional, creator de mitologie“ (N. Manolescu). CUPRINS
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul că massmedia poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
între mister și soare. Doctrina luminii este cea care va furniza elementele acestei comparații. Dacă încercăm să ne uităm la soare, ochiul orbit nu vede nimic. Existența soarelui este totuși evidentă prin radiația lui luminoasă și dătătoare de viață. Putem capta lumina cu ajutorul unei lentile optice și obține în focar o imagine a soarelui, imagine care constituie un centru energetic deținînd o putere transformatoare asupra obiectelor expuse la energia sa radiantă. Dar cine ar vrea să considere focarul ca fiind soarele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
optice și obține în focar o imagine a soarelui, imagine care constituie un centru energetic deținînd o putere transformatoare asupra obiectelor expuse la energia sa radiantă. Dar cine ar vrea să considere focarul ca fiind soarele? În același mod, putem capta cu ajutorul spiritului comparabil la o adică cu o lentilă o imagine a misterului, aceasta avînd o putere transformatoare asupra psihicului. Dacă înlocuim lentila optică (spiritul) cu o suprafață plină și plată de sticlă (intelectul) nu obținem nici un focar, nici o imagine
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sa, intelectul ar putea fi tentat să nege existența soarelui, dacă nu ar fi suficient să ne îndreptăm privirea spre astru ca să percepem prezența evidentă a acestuia. Misterul nu este însă un obiect perceptibil. Din cauză că radiația lui nu poate fi captată de spirit, neputîndu-i obține imaginea, intelectul nu poate în nici un mod să constate misterul. El are mai curînd motive să-i nege decît să-i dovedească existența, dar indiferent de faptul dacă o neagă sau o dovedește, spiritul nu se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și alte distorsiuni la decodificarea mesajului, atunci când conferim înțeles semnelor verbale și non-verbale pe care le-am primit. Din cele 40 000 de impulsuri primite în fiecare secundă de urechile, ochii, mâinile noastre sau de tot restul corpului, nu putem capta decât câteva, asupra cărora ne focalizăm atenția. Iar ce anume va fi captat este mult influențat de factori cum sunt: așteptările noastre, nevoile, credințele, interesele, atitudinile, experiențele și cunoștințele noastre. După cum afirmă F. Sathre, R. Olson și C. Whitney, autorii
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pe care le-am primit. Din cele 40 000 de impulsuri primite în fiecare secundă de urechile, ochii, mâinile noastre sau de tot restul corpului, nu putem capta decât câteva, asupra cărora ne focalizăm atenția. Iar ce anume va fi captat este mult influențat de factori cum sunt: așteptările noastre, nevoile, credințele, interesele, atitudinile, experiențele și cunoștințele noastre. După cum afirmă F. Sathre, R. Olson și C. Whitney, autorii cărții intitulate "Să conversăm": "Se zice că auzim jumătate din ceea ce se spune
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
muzical. Pe alocuri, accentele poematice amintesc de Saadi sau de Omar Khayyam. Cu timpul, memorialistica de călătorie tinde spre concizie, vădind și o anume accentuare a predispoziției meditative. Astfel, atât Jour d’Égypte, cât și Croisade pour l’anémone vor capta pe un ton mai grav pulsul civilizațiilor trecute. Primită cu entuziasm de contemporani, cartea Isvor, le pays des saules a stârnit senzație prin materialul inedit și pitoresc, inspirat de realitățile rurale românești. Măiestria autoarei rezidă în trasarea unei anume configurații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
obicei, publicul acestor muzee este în majoritatea sa constituit din persoane de peste 35 ani, mai instruit și cu o situație financiară în general bună. În același timp, muzee care introduc concepte, tematici, modalități de prezentare insolite, care inovează în privința ofertei captează atenția publicului tînăr în general, deschis acestor forme de discurs cultural, mari consumatori de evenimente inedite. Muzeul restabilește un set de practici adaptate cererii și ofertei culturale în încercarea de a nu pierde controlul și sensul menirii sale. Studiile realizate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fi considerat un "fenomen nordic". Începutul l-a constituit amplasarea în anul 1881 a unei biserici vechi de lemn la Oslo, capitala Norvegiei, acesta fiind punctul de plecare pentru constituirea Muzeului Național din Norvegia. În scurt timp, acesta ajunge să capteze atenția, devenind element de atracție și referință. Nouă ani mai tîrziu, în 1890, Artur Hazelius reușește să obțină dreptul de folosință asupra insulei Djurgården lîngă Stockholm, într-un loc denumit de localnici Skansen, o întindere de circa 30 hectare, unde
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]