25,745 matches
-
fiziologice de antrenament datorate efortului specific. În ceea ce privește contribuțiile personale la tema de cercetare, ele s-au materializat prin realizarea a două studii: 1.Determinarea regimului de efort competițional în Qwan Ki Do (proba de luptă - Song Dau); 2.Modificările frecvenței cardiace, tensiunii arteriale și lactacidemiei datorate efortului din probele tehnice (Thao Quyen) în Qwan Ki Do; Deoarece, așa cum precizam mai sus, cercetările științifice cu privire la fiziologia efortului din Qwan Ki Do sunt abia la început, am considerat că primul pas, realizat, sperăm
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
formează glucozo-1-fosfatul, izomerizat apoi în glucozo-6-fosfat, reacție catalizată de fosfoglucomutază. În continuare, glucozo-6-fosfatul urmează calea glicolizei până la producerea de acid lactic. Legat de reversibilitatea proceselor anaerobe lactacide, este cunoscut faptul că există mai multe organe interne (mușchii scheletici, ficat, mușchiul cardiac) răspunzătoare de metabolizarea acidului lactic - prin resinteza acidului piruvic, apoi a glucozei, respectiv glicogenului. Cercetări recente (Stainsby și Brooks, 1990 citați de Weltman, 1999) au arătat că mușchiul scheletic reprezintă de fapt principalul loc unde se metabolizează lactatul, atât în timpul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
specific artelor marțiale 2.1.1.Modificări cardio-respiratorii Activitatea musculară intensă solicită modificări cardio-respiratorii imediate, necesare pentru menținerea homeostaziei organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic și cu frecvența cardiacă. Dacă în repaus, valoarea debitului cardiac este de circa 5-6 litri/min. (Guyton, 1996), în efort se poate ajunge până al 25 l/min. la neantrenați și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
2.1.1.Modificări cardio-respiratorii Activitatea musculară intensă solicită modificări cardio-respiratorii imediate, necesare pentru menținerea homeostaziei organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic și cu frecvența cardiacă. Dacă în repaus, valoarea debitului cardiac este de circa 5-6 litri/min. (Guyton, 1996), în efort se poate ajunge până al 25 l/min. la neantrenați și chiar la 40-50
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cardio-respiratorii imediate, necesare pentru menținerea homeostaziei organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic și cu frecvența cardiacă. Dacă în repaus, valoarea debitului cardiac este de circa 5-6 litri/min. (Guyton, 1996), în efort se poate ajunge până al 25 l/min. la neantrenați și chiar la 40-50 l/min. la sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic și cu frecvența cardiacă. Dacă în repaus, valoarea debitului cardiac este de circa 5-6 litri/min. (Guyton, 1996), în efort se poate ajunge până al 25 l/min. la neantrenați și chiar la 40-50 l/min. la sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol, 1998). Între debitul cardiac și consumul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
valoarea debitului cardiac este de circa 5-6 litri/min. (Guyton, 1996), în efort se poate ajunge până al 25 l/min. la neantrenați și chiar la 40-50 l/min. la sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol, 1998). Între debitul cardiac și consumul de oxigen există o relație proporțională, însă numai până la circa 70% din VO2 max., de unde, mai departe, creșterea frecvenței cardiace va duce la diminuarea debitului sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
neantrenați și chiar la 40-50 l/min. la sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol, 1998). Între debitul cardiac și consumul de oxigen există o relație proporțională, însă numai până la circa 70% din VO2 max., de unde, mai departe, creșterea frecvenței cardiace va duce la diminuarea debitului sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol, 1998). Între debitul cardiac și consumul de oxigen există o relație proporțională, însă numai până la circa 70% din VO2 max., de unde, mai departe, creșterea frecvenței cardiace va duce la diminuarea debitului sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se situează între 60-90 bătăi/min., frecvența cardiacă va
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
consumul de oxigen există o relație proporțională, însă numai până la circa 70% din VO2 max., de unde, mai departe, creșterea frecvenței cardiace va duce la diminuarea debitului sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se situează între 60-90 bătăi/min., frecvența cardiacă va crește proporțional cu intensitatea efortului prestat, putând ajunge până la 180-200 bătăi/min.
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se situează între 60-90 bătăi/min., frecvența cardiacă va crește proporțional cu intensitatea efortului prestat, putând ajunge până la 180-200 bătăi/min. Barnard și colab. (1973) realizează un test care constă în două sprinturi maximale pe un covor rulant înclinat la 300 timp de 10, respectiv 15 secunde, iar
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
constă în două sprinturi maximale pe un covor rulant înclinat la 300 timp de 10, respectiv 15 secunde, iar cu altă ocazie realizează același test, dar precedat de o încălzire de 2 minute. Autori găsesc valori sensibil diferite ale frecvenței cardiace, 168 bătăi/min. în prima situația față de 185 bătăi/min. în cea de-a doua, concluzionând că o perioadă de încălzire cu prestare de efort moderat ameliorează răspunsul cardiovascular la efortul maximal de scurtă durată. În eforturile maximale, frecvența cardiacă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cardiace, 168 bătăi/min. în prima situația față de 185 bătăi/min. în cea de-a doua, concluzionând că o perioadă de încălzire cu prestare de efort moderat ameliorează răspunsul cardiovascular la efortul maximal de scurtă durată. În eforturile maximale, frecvența cardiacă va continua să crească, pentru a suplini diminuarea debitului sistolic, până la apariția stării de epuizare. Revenirea la valorile de repaus se face treptat, fiind în funcție de cantitatea totală de efort. Pentru a ilustra răspunsul frecvenței cardiace la exerciții intermitente scurte și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
durată. În eforturile maximale, frecvența cardiacă va continua să crească, pentru a suplini diminuarea debitului sistolic, până la apariția stării de epuizare. Revenirea la valorile de repaus se face treptat, fiind în funcție de cantitatea totală de efort. Pentru a ilustra răspunsul frecvenței cardiace la exerciții intermitente scurte și intense, Christensen și colab. (1960) realizează un studiu de caz asupra a doi sportivi. Aceștia au avut de efectuat eforturi maximale de 5, 10 și 15 secunde, cu perioade variabile de refacere. Autorii au constatat
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
scurte și intense, Christensen și colab. (1960) realizează un studiu de caz asupra a doi sportivi. Aceștia au avut de efectuat eforturi maximale de 5, 10 și 15 secunde, cu perioade variabile de refacere. Autorii au constatat faptul că frecvența cardiacă (FC) a fost întotdeauna ridicată atunci când perioada de refacere a fost scurtă, iar în multe cazuri, FC a fost chiar mai mare în primele 5 secunde de refacere decât în ultimele 5 secunde ale reprizei de efort. Presiunea arterială În
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
arteriale sunt mai mari la eforturile efectuate cu membrele superioare, comparativ cu membrele inferioare. În situația în care organismul nu poate face față intensității efortului respectiv, se produce scăderea diferențialei prin scăderea TS și creșterea TD, concomitent cu accelerarea frecvenței cardiace (Lewis citat de Apostol, 1998). Revenirea presiunii arteriale la valorile de repaus se face, de regulă, mai lent, în comparație cu frecvența cardiacă, iar TD revine mai rapid decât TS. b. Modificări respiratorii imediate Frecvența respiratorie are valori de repaus de 14-18
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
face față intensității efortului respectiv, se produce scăderea diferențialei prin scăderea TS și creșterea TD, concomitent cu accelerarea frecvenței cardiace (Lewis citat de Apostol, 1998). Revenirea presiunii arteriale la valorile de repaus se face, de regulă, mai lent, în comparație cu frecvența cardiacă, iar TD revine mai rapid decât TS. b. Modificări respiratorii imediate Frecvența respiratorie are valori de repaus de 14-18 resp./ min. În efort, valoarea sa crește în funcție de durata și intensitatea efortului, putând atinge valori de 50-60 resp./ min., în efort
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
încălzirea, crește contribuția metabolismului aerob la producerea energiei necesare acestui tip de efort. Așadar, în ceea ce privește modificările imediate cardio-respiratorii în efortul de tip anaerob, există unii indicatori fiziologici influențați într-un mod mai semnificativ decât ceilalți. Aceștia sunt: - în timpul efortului: frecvența cardiacă, tensiunea arterială sistolică și frecvența respiratorie. - imediat după efort: amplitudinea respiratorie. 2.1.2.Modificări neuromusculare Sistemul nervos central Starea funcțională a sistemului nervos central poate fi pusă în evidență cu ajutorul electroencefalografiei. În repaus, electroencefalograma (EEG) sportivilor are aspectul electroencefalogramei
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și 13,1+4,0 la sportive) la sfârșitul ultimei runde a luptei competiționale, desfășurată pe parcursul a 3 reprize de câte 2 minute, cu pauză de 1 minut între fiecare. 2.2.3. Modificări tardive cardio-respiratorii a. Adaptarea cardiovasculară Frecvența cardiacă (FC) În general, la sportivii antrenați, se consideră că FC este mai redusă în repaus decât la subiecții nesportivi, manifestându-se așa-numita bradicardie. Bradicardia, care sugerează o mare economie funcțională, este mai pronunțată la sportivii care practică sporturi de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de Qwan Ki Do cu experiență (în general peste 10 ani de practică), care au obținut rezultate bune și foarte bune în competițiile naționale și internaționale (tabelul nr. 2). 3.2.2. În cadrul celui de-al doilea studiu (Modificările frecvenței cardiace, tensiunii arteriale și lactacidemiei datorate efortului din probele tehnice - Thao Quyen - în Qwan Ki Do), am utilizat, de asemenea, două grupe de cercetare, sportivi de sex masculin, componenți ai cluburilor DAO Iași, respectiv UNIVERSITATEA „Al. I. CUZA” din Iași, după cum
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
care fiecare echipă luptă cu fiecare din celelalte echipe) face posibilă intrarea echipei în meciul următor imediat după terminarea celui anterior (deci fără alte perioade de odihnă). Investigații realizate Pe parcursul celor 18 minute s-au realizat următoarele investigații: -monitorizarea frecvenței cardiace (FC) pe toată perioada; -măsurarea nivelului lactacidemiei (7 probe pentru fiecare sportiv), în următoarele momente: 1.la începutul primei lupte 2.la finele primei lupte 3.la începutul celei de-a doua lupte 4.la finele celei de-a doua
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
celei de-a treia lupte 7.la finele ultimei perioade de repaus pasiv Am utilizat dispozitive de măsurare care pot fi utilizate cu ușurință în teren, în condiții de concurs sau similare concursului. 3.3.2. Investigațiile privind modificările frecvenței cardiace, tensiunii arteriale și lactacidemiei datorate efortului din probele tehnice (Thao Quyen) în Qwan Ki Do a fost efectuată în sala de antrenament a Clubului Sportiv UNIVERSITATEA „Alexandru Ioan Cuza” Iași, într-o singură zi, între orele 1000 și 1200. Testările
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
efectuat proba tehnică competițională, executând același quyen, numit Quan Khi Bon. Am optat pentru execuția acestui quyen deoarece acesta era cunoscut de către ambele grupe de sportivi. Investigații realizate Pe parcurs și după efort, s-au realizat următoarele investigații: -monitorizarea frecvenței cardiace pe toată perioada, până la 3 minute după încetarea efortului; -măsurarea nivelului lactacidemiei, prin trei determinări: -la sfârșitul perioadei de încălzire; -la 1 minut după terminarea exercițiului; -la 3 minute după încetarea exercițiului. -Măsurarea presiunii arteriale, în următoarele momente: în repaus
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
utilizat, la fel ca și în cazul primului studiu, dispozitive de măsurare care pot fi utilizate cu ușurință în teren, în condiții de concurs sau similare concursului. 3.4. Metode de cercetare 3.4.1. Metoda de măsurare a frecvenței cardiace Dispozitivul Polar Heart Rate Monitor Polar Heart Rate Monitor este un dispozitiv care permite monitorizarea frecvenței cardiace (fig. 5). Aparatul are următoarele componente: -ceas Polar, -senzorul de puls și centura de fixare, -software Polar ProTrainer 5. Tehnică de lucru Centura
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ușurință în teren, în condiții de concurs sau similare concursului. 3.4. Metode de cercetare 3.4.1. Metoda de măsurare a frecvenței cardiace Dispozitivul Polar Heart Rate Monitor Polar Heart Rate Monitor este un dispozitiv care permite monitorizarea frecvenței cardiace (fig. 5). Aparatul are următoarele componente: -ceas Polar, -senzorul de puls și centura de fixare, -software Polar ProTrainer 5. Tehnică de lucru Centura pe care este situat senzorul de puls se fixează la baza toracelui, direct pe piele, sub mușchii
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]