4,620 matches
-
pacientului. Terapia logopedică (sau terapia simptomatologică) are ca scop restabilirea unei vorbiri curente, prin reducerea sistematică a momentelor de tulburare. S-a ajuns astăzi la o sinteză a celor două direcții principale, opuse, la o modalitate nouă, care este și cauzală, și simptomatică, și etiologică, și fenomenologică, anume terapia complexă (în accepția lui Seeman). Schilling crede ca fiind indicat tratamentul de orientare psihologică la orice formă de logonevroză. Numai tratamentul logopedic (simptomatologic) ar fi, în asemenea situații, nepotrivit, deoarece nu duce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
capacităților psihice normale pe care ne vom sprijini în procesul de recuperare, corectare și reeducare. Pe baza psihodiagnosticului logopedic, în lucrarea de față ne vom referi tocmai la gruparea tulburărilor de limbaj ca fenomene distincte și condiționate printr-un determinism cauzal cu totul diferit de ceea ce numim întârziere în apariția și dezvoltarea vorbirii și a limbajului. În mod obișnuit, literatura de specialitate desemnează prin întârziere începerea vorbirii în cuvinte și propoziții după 3 ani, când copilul face progrese rapide fără a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vei fi murit” (Idem, p. 107), de progresie (rar): „Cu trecerea anilor, el devine tot mai indiferent.”, instrumental: „Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față,/Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci viață!” (Idem, p. 116), cauzal: „Nici nu se mai poate citi de frig.”, final: „Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec,/ Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec.” (M. Eminescu, I, p. 116), condițional (rar): În caz de urgență, se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
L. Blaga, p. 279); • complement, indirect: „Tu din tânăr precum ești/Tot mereu întinerești” (M. Eminescu, I, p. 123), comparativ: „E mai mult galbenă decât albă”; • circumstanțial, temporal: „ - Încă de mic/ Te cunoșteam pe tine” (M. Eminescu, I, p.175), cauzal: „De grăbit ce era, a plecat fără să mai treacă pe la mine.”, limitativ (referențial): „De glumeț, glumeț era moș Nichifor.” (I. Creangă, p. 99) Prin intermediul relației de dublă dependență, adjectivul dezvoltă funcțiile de atribut circumstanțial: „Numai luna, rea ori bună
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și-au vrut să-l născocească.” (T. Arghezi, I, p.101), „Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” (M. Eminescu, I, p. 115); • complement corelativ (sociativ): L-am văzut cu cine merge el de obicei.; • circumstanțial (temporal, spațial, cauzal, condițional); „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă/Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M. Eminescu, I, p. 69), „M-a fermecat cu vro scânteie/Din clipa-n care ne văzum?” (Ibidem, p. 208); • atribut: „Tu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aprins.” (M. Eminescu) Precedat de adverbul chiar sau și, gerunziul poate realiza și funcția de circumstanțial concesiv: „Chiar plecând imediat, tot nu mai poți prinde trenul.” În mod frecvent, planul semantic al gerunziului cu funcție de circumstanțial asociază circumstanțele temporală și cauzală: „Boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguța.” (I. Creangă) Exprimând, prin semantica sa lexico-gramaticală, o temporalitate nedeterminată, gerunziul intră cel mai adesea într-un raport de simultaneitate temporală cu verbul regent: „- Ei, ei! măi Zaharia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
afară...” (O. Paler) Se pot realiza prin structuri similare și alte funcții sintactice. În enunțul: Ajungând ceea ce visase de copil, a câștigat o mare încredere în el.”, ajungând ceea ce visase de copil realizează în ansamblu funcția de circumstanțial temporal (și cauzal). • compus; Poate avea această structură mai ales predicatul; în structura sa intră atunci două verbe: un semiauxiliar (de modalitate, de aspect sau de temporalitate) și verbul principal (predicativ sau copulativ): „Trebuie să fi ținut bani berechet, gândeau toți băieții de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
finalitate 37: „Mi-a fost de-ajuns să-l privesc, ca să-mi dau seama că am de-a face cu un intelectual.” (M. Eliade, 181) De multe ori, prin dezvoltarea funcției de circumstanțial consecutiv, se maschează o relație de dependență cauzală. În enunțul „Au fost cumpene, secete,/că n-aveți pâne de grâu?” (M.Isanos, 135), relația de dependență consecutivă este expresia, cu termeni inversați, ai unei relații de dependență cauzală: „N-aveți pâne de grâu, pentru că au fost cumpene, secete
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcției de circumstanțial consecutiv, se maschează o relație de dependență cauzală. În enunțul „Au fost cumpene, secete,/că n-aveți pâne de grâu?” (M.Isanos, 135), relația de dependență consecutivă este expresia, cu termeni inversați, ai unei relații de dependență cauzală: „N-aveți pâne de grâu, pentru că au fost cumpene, secete?” Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. Dezvoltarea infrapropozițională a funcției de circumstanțial consecutiv este foarte puțin frecventă 38, realizându-se mai ales prin forme verbal-nominale: „Cu aceasta am terminat cercetările fonetice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Preda, Cel mai iubit..., III, 70) Circumstanțialul instrumental nu dispune de mărci distinctive absolute. Identitatea sa specifică rămâne în general implicită în planul semantic al relației de dependență sau, mai rar, al termenilor prin care se realizează. CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Beau că mi s-a făcut scârbă de lumea asta.” (E. Barbu, 234), „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului.” (L. Blaga, 89) • expresii impersonale: „Din cauza bolii, îi era
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Circumstanțialul instrumental nu dispune de mărci distinctive absolute. Identitatea sa specifică rămâne în general implicită în planul semantic al relației de dependență sau, mai rar, al termenilor prin care se realizează. CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Beau că mi s-a făcut scârbă de lumea asta.” (E. Barbu, 234), „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului.” (L. Blaga, 89) • expresii impersonale: „Din cauza bolii, îi era frig tot timpul”, • adjective: „Erau amândoi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asta.” (E. Barbu, 234), „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului.” (L. Blaga, 89) • expresii impersonale: „Din cauza bolii, îi era frig tot timpul”, • adjective: „Erau amândoi roșii de frig, veniți după drum.” (E. Barbu, 109) * Sub aspect semantic, circumstanțialul cauzal exprimă sintactic cauza desfășurării (sau nedesfășurării) unei acțiuni: „Marile nelegiuiri ale tuturor timpurilor se comit din pricina inerției mediului în care ne credem în siguranță și care se schimbă numai cu mijloace mari.” (M. Preda, Delirul, 376) sau cauza unei însușiri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vesele pentru el.” (M. Preda, M. Sg., I, 39) c. analitic: Fiind prea obosit, nu a mai trecut pe la mine. d. complex: Rămânând cum îl știam din facultate, n-a reușit să ducă nimic la bun sfârșit. e. propozițional (circumstanțiala cauzală): „...Fiindcă existența este în sine mizerabilă, el e nevoit să împodobească cu flori și c-o experiență de profundă înțelepciune mizeria existenței.” (M. Eminescu, P.L., 81) f. multiplu: „De necaz, de mâhnire, femeia a lepădat la mă-sa și cât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiunile adverbiale de aceea sau de asta, identitatea sintactică a circumstanțialului de cauză rămâne implicită în planul semantic al locuțiunii: „Nu e ciudat? Să strigi după ajutor și, tocmai de aceea să vină lupii?” (O. Paler, Galilei, 66) Când circumstanțialul cauzal se realizează prin substantiv, pronume sau adjectiv, relația de dependență se desfășoară în planul expresiei prin prepoziții și locuțiuni prepoziționale care cer diferite cazuri: • genitivul: din cauza, din pricina: „A întors spre mine ochii mari, verzoși, care nu spun, din pricina gurii de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
letargie nu m-am dus dincolo de pădure să caut o ieșire, un drum, cum era firesc.” (O. Paler, Viața ..., 89) • acuzativul: de, din cauză de: „Popa se ridică în picioare mai mult de frică decât de respect.” (I.L. Caragiale) Circumstanțiala cauzală se introduce în frază prin conjuncții: că, căci, cum (adverb devenit conjuncție), deoarece, fiindcă, întrucât și locuțiuni conjuncționale: dat fiind că, de vreme ce, din moment ce, din cauză că, din pricină că, întrucât, odată ce, pentru că: „Grăim, Doamnă, cătră tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i sunt dragă lui.” (M. Eminescu, I, 80) „Nu, Galilei, dar din moment ce au existat, nu mai putem vorbi numai despre dragostea ce-o datorăm lumii.” (O. Paler, Galilei, 84) Dintre elementele de relație, se constituie în mărci distinctive ale circumstanțialului cauzal locuțiunile prepoziționale din cauza, din pricina iar ale circumstanțialei cauzale, conjuncțiile deoarece, fiindcă, întrucât și toate locuțiunile conjuncționale: „A ajuns să se creadă aproape zeu, din pricină că nimeni nu-l mai contrazicea...” (O. Paler, Caminante, 197) CIRCUMSTANȚIALUL DE FINALITATE (SCOP)TC "CIRCUMSTAN}IALUL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nu, Galilei, dar din moment ce au existat, nu mai putem vorbi numai despre dragostea ce-o datorăm lumii.” (O. Paler, Galilei, 84) Dintre elementele de relație, se constituie în mărci distinctive ale circumstanțialului cauzal locuțiunile prepoziționale din cauza, din pricina iar ale circumstanțialei cauzale, conjuncțiile deoarece, fiindcă, întrucât și toate locuțiunile conjuncționale: „A ajuns să se creadă aproape zeu, din pricină că nimeni nu-l mai contrazicea...” (O. Paler, Caminante, 197) CIRCUMSTANȚIALUL DE FINALITATE (SCOP)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE FINALITATE (SCOP)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Uneori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structurarea enunțului: „Curta, obosit.” Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, atributul circumstanțial descrie o trăsătură distinctivă, permanentă sau manifestându-se la un moment dat, a numelui-regent, care se constituie într-o circumstanță a desfășurării acțiunii verbului-predicat. Circumstanța poate fi: • cauzală: „Tovarășul meu, recrut în asemenea treburi și crezând că hatârul se măsoară cu paharul, dete rachiul de dușcă până la fund...” (C. Hogaș, 43), „După ce lepădă și a doua pereche de opinci, care se spărsese și acelea, luă legătura cu oscioarele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
golise cârciuma, trăsese obloanele la ferestre și acolo potrivise ospățul...” (E. Barbu, 109) În alte enunțuri, atributul descrie concomitent două sau mai multe caracteristici circumstanțiale; coexistă, cel mai frecvent, sensul de finalitate cu cel de condiție, circumstanța temporală cu cea cauzală: „O pătură groasă de întuneric greu îmi păru că se desprinde, că mi se ridica de pe suflet și de pe inima mea care, ușurată ca de sub lanțurile zgomotoase ale unei grele închisori, începe să bată în voie...” (C. Hogaș, 240) Tipuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
parola, Sansoni, Firenze, 1967). 64. În literatura de specialitate se vorbește de o categorie distinctă a propozițiilor explicative, care sunt situate fie între subordonate (A. Graur, Pentru o sintaxă a propozițiilor principale, SG, II, pp. 121-139, S. Stati, Există propoziții cauzale coordonate?, LR, 1954, nr. 6), fie între coordonate (coordonate cauzale: H. Tiktin, op. cit., G.A., Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa și stilistica propozițiilor independente, Brașov, 1939, Structura gramaticală și stilistică a coordonatelor cauzale, LL, IV (1960), M. Avram, Evoluția..., Ecat. Teodorescu, Coordonata
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbește de o categorie distinctă a propozițiilor explicative, care sunt situate fie între subordonate (A. Graur, Pentru o sintaxă a propozițiilor principale, SG, II, pp. 121-139, S. Stati, Există propoziții cauzale coordonate?, LR, 1954, nr. 6), fie între coordonate (coordonate cauzale: H. Tiktin, op. cit., G.A., Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa și stilistica propozițiilor independente, Brașov, 1939, Structura gramaticală și stilistică a coordonatelor cauzale, LL, IV (1960), M. Avram, Evoluția..., Ecat. Teodorescu, Coordonata cauzală, Sc. Șt. Iași, 1962, fr. 2; coordonate concluzive: I.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
principale, SG, II, pp. 121-139, S. Stati, Există propoziții cauzale coordonate?, LR, 1954, nr. 6), fie între coordonate (coordonate cauzale: H. Tiktin, op. cit., G.A., Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa și stilistica propozițiilor independente, Brașov, 1939, Structura gramaticală și stilistică a coordonatelor cauzale, LL, IV (1960), M. Avram, Evoluția..., Ecat. Teodorescu, Coordonata cauzală, Sc. Șt. Iași, 1962, fr. 2; coordonate concluzive: I. Iordan, Limba română contemporană, p. 722), C. Dimitriu, Curs..., tinde să opteze pentru un raport aparte - raport sintactic explicativ (p. 228
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coordonate?, LR, 1954, nr. 6), fie între coordonate (coordonate cauzale: H. Tiktin, op. cit., G.A., Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa și stilistica propozițiilor independente, Brașov, 1939, Structura gramaticală și stilistică a coordonatelor cauzale, LL, IV (1960), M. Avram, Evoluția..., Ecat. Teodorescu, Coordonata cauzală, Sc. Șt. Iași, 1962, fr. 2; coordonate concluzive: I. Iordan, Limba română contemporană, p. 722), C. Dimitriu, Curs..., tinde să opteze pentru un raport aparte - raport sintactic explicativ (p. 228 ș.u.). Preluând o sugestie din L. Tesnière, op. cit., pp.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forță mecanică externă sau un factor patalogic (o boală). Fracturile pot interesa orice os dar mai ales oasele lungi de la nivelul membrelor. Există mai multe criterii de clasificare a facturilor dar noi avem în vadere elementele din definiție. În funcție de agentul cauzal sunt: fracturi traumatice (loviri, căderi, smulgeri, striviri) și fracturi patologice (tumori, boli de oase, boli nervoase). Fracturile traumatice pot fi: închise (care nu sângerează - tegumentul care acoperă fractură fiind intact; deschise fractură este însoțită de o plagă care interesează pielea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
topografiei. În consecință, spațiul social este văzut ca fiind alcătuit dintr-un ansamblu de puncte conectate prin diverse circuite (paths) (1936: 54): Într-un model de reprezentare a unui spațiu social, punctele constituie indivizii, în timp ce circuitele reprezintă succesiuni interrelaționale sau cauzale care leagă indivizii. Fiecare circuit leagă punctele între ele, iar modelele (patterns) de circuite împart un spațiu social într-un anumit număr de regiuni. Ceea ce delimitează regiunile este lipsa circuitelor. Sau, altfel spus, intersecția a două regiuni este reprezentată de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]