3,131 matches
-
erau răsplătiți cu nuci și mere, dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era și a rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era și a rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, cetele porneau prin sat luând casele la rând. De obicei, dintr-un capăt al satului până la celălalt. Copii se adunau în dreptul prispei (acum în dreptul ușii de la intrare) și se rostea recitat: „Bună dimineața, la moș ajun”. Din cele mai vechi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii mici, de câțiva ani, conduși de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii mici, de câțiva ani, conduși de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau numai pe la casele vecinilor și cântau: „Foicică lămâiță, Noi suntem de grădiniță Și-am venit să colindăm Pe la case să urăm: Bună
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
un păr, Ca un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul La anul și la mulți ani!” Pentru urarea lor gazdele le dădeau bani. După ce se lăsa întunericul flăcăii se organizau în cete de 7- 8 persoane și umblau cu „Buhaiul”, cu „Capra” (Fig.14 a / 14 b ) sau cu „Ursul”. Aceștia, îmbrăcați în costume populare sau alți cu măști ce reprezentau „capra” sau „ursul” aveau cu ei bice, tălăngi și buhai. Intrați
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați!” Ajuns aici, acesta striga la ceată: „Mânați, măi, hăi, hăi!” La acest apel,bicele trosneau îndelung, tălăngile răsunau, iar buhaiul era tras mai cu foc. Se făcea liniște și urătorul continua: „S-a sculat mai an Bădica Traian Și-a încălecat Pe-un cal învățat Cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sub autoritatea Ministerului Echipamentului sau sub autoritatea DATAR. Era vorba de Organizațiile de Studii de Amenajare a Ariilor Metropolitane (OREAM), de Grupurile de Studii și Programări (GEP) instituite în cadrul Direcțiilor Departamentale ale Echipamentelor (DDE) și de Centrele Tehnice ale Echipamentului (CETE), care aveau rol de consiliere la nivel regional. Diversitatea serviciilor de studii urbane pe care statul putea conta îi permitea acestuia să valorifice, în funcție de circumstanțe, diferite registre de analiză. Faptul reprezenta un avantaj în negocierile cu comunele. În general, acestea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape... Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii." Se cere: 2. Găsiți sinonime pentru cuvintele. 3. Explicați expresiile: „Un freamăt lin trecea din ram în ram” „Și un miros venea adormitor” „Blând îngânat de-al valurilor glas” „Un rai din basme văd printre pleoape” „Pe câmpi un
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
depărtare) REGAN: Casa-asta-i mică; bătrînul și-ai lui Nu pot fi bine găzduiți. GONERIL: E vina lui; el s-a lipsit de-odihnă Și trebui' să-și încerce nebunia. REGAN: În ce-l privește, -l voi primi, dar nici Unul din ceata-i. GONERIL: Am de gînd la fel. Unde-i lord Gloucester? CORNWALL: A condus bătrînul. (Intra Gloucester) Iată-l, s-a-ntors. GLOUCESTER: Regele-i furios. CORNWALL: Încotro pleacă? GLOUCESTER: El cere-un cal, dar nu știu încotro. CORNWALL: Mai bine să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
suportată nici chiar de fiul său, este edificator pentru chipul moral al chiaburului (...). Valoarea schițelor și nuvelelor apărute între anii 1941-1947 și cuprinse în volumul Întâlnirea din Pământuri constă tocmai în măsura în care acestea oglindesc realitatea în aspectele ei semnificative. Schița În ceată reprezintă un patetic document de acuzare al exploatării chiaburești. Autorul folosește forma compozițională a monologului, care era mai propice pentru dezvăluirea sentimentelor de ură și mânie ale țăranului sărac Ilie Resteu (...). Nuvela O adunare liniștită, cuprinzând dialoguri între povestitor și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
invizibile, ca niște năluci, învăluite în lumină și în întuneric, Ielele pot fi văzute, fără să se întâmple nimic rău, doar de către oamenii buni la suflet, ceilalți, care reușesc să le vadă, rămân desfigurați pe viață. Misterioasele zâne locuiesc în cete, în aer, pe stânci, în munți, în păduri, în copaci (de preferință, în paltin și în nuc). Ielele apar noaptea, în locuri retrase, în poieni, pe marginea iazurilor, în păduri, zboară din poiană în poiană, din livadă în livadă, cântând
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
își aruncă izvoarele într-o vale îngustă, adâncă și întunecată, pe care o străbate zbuciumat și spumegând pe sub bolți de pădure umedă, plină de vânat de tot felul, mai ales cu sălbăticiuni fioroase, care nu puteau fi doborâte decât în cete de mai mulți vânători puternici și neînfricați. Se află un loc unde cele două ape sunt foarte aproape una de alta. E un fel de cumpănă între ele, un mal înalt, din care izvoarele Apei care Curge mușcă mereu, apropiindu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
adultere Îngrozitoare; va fi o epoca a spadelor și a scuturilor, se vor sfărâma scuturile, o epocă a vânturilor și a lupilor, Înainte de sfârșitul lumii: nimeni nu va dori să-și cruțe adversarul. Arborele universului se cutremură, de peste tot apar cete de uriași, Odin este sfâșiat de lupul Fenrirxe "Fenrir", toți zeii sunt uciși, Însăși natura participă la această distrugere: soarele devine negru, pământul se prăbușește În mare, stelele dispar, focul se Înalță până la cer. Dar nu este sfârșitul a toate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
esențialmente o accentuare treptată a aspectului militar al zeului. Acest lucru va avea consecințe majore asupra structurii panteonului germanic. Am văzut, Într-adevăr, că Odin dobândește puteri tipic militare: devine suveranul războinicilor morți, iar În ziua Catastrofei Finale va conduce cetele de zei În lupta Împotriva forțelor răului. La rândul său, Tyrxe "Tyr", pentru a tutela ordinea universală, va dobândi și el, după cum am văzut, puternice conotații războinice. Rezultatul acestui proces este trecerea celor doi suverani ai primei funcții În cea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui chir Filothei monahul, fost logofăt al lui Mircea voievod. Orânduite după calendarul bisericesc, cele trezeci și trei de pripeale glorifică în scurte versete principalele sărbători, precum și pe unii sfinți; de exemplu, La Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos: „Veniți, împreună cu cetele îngerești, să cântăm slavă celui dintru înălțime, lui Dumnezeu, zicând: Celui ce s-a născut în peșteră.” Cunoscute până în prezent în douăzeci și cinci de manuscrise slavone copiate în țară și în străinătate, din secolul al XV-lea până în al XVII-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
cu facle aprinse. Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian rezultă că norocul războiului a șovăit între daci și romani până ce arta, știința și numărul au biruit. Regele Decebal s-a furișat pe vreo potecă de munte spre a aduna cetele risipite și pentru a urma lupta până la sfârșit, pe când supușii lui cei mai de frunte, pileații, au preferat să moară în capitala care nu mai era a lor. Strânși împrejurul unui vas mare cu otravă au ales moartea în locul vieții
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
năvălitorii străini sunt un motiv de ingrijorare, mai ales pentru boierii tineri, care văd altfel lumea: „Când astă negură de turci va prăda și va pustii țara, pe ce vei domni Maria-ta?.... - Și cu ce vei sătura lacomia acestor cete de păgâni ce aduci cu Maria-ta?” Reacția lui Spancioc și a lui Stroici proiectează viitorul conflictului, prelungirea lui. Dacă un Moțoc, trădător Înrăit trece de partea lui Lăpușneanul, cei doi tineri boieri deschid o perspectivă a opunerii cu orice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni și coloni au așezat în Dachiia împăratului Traiian" (Micu, 1995, p. 36). Maior reiterează originea italică a primilor coloniști romani (Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]