6,424 matches
-
A.R. A ce miroase o carte? A carte. Eu am, într adevăr, un raport senzorial cu cărțile, dar mai mult tactil și vizual, nu olfactiv. Duc cartea la ochi, nu la nas. Dar îmi plăcea pe vremuri mirosul de cerneală tipografică, pe timpul când cartea se culegea în tipografie. Acum miroase a computer, care e total inodor. R.P. Vă invit să mai rămânem un strop în lumea cărților. Un personaj al lui Alessandro Baricco spune, în romanul O poveste, că a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
n-are..., nu e..., nu e..., nu poate fi..., dar câte lucruri urâte nu se spun despre noi, cei care n-avem alt păcat decât că respirăm odată cu lumea și ne mărginim la veștile ei. Eu am degetele negre de cerneala ziarelor devorate; mi-e dragă această murdărie; sunt vârât cu mâinile până la coate în colecțiile de reviste ale lumii și le cunosc până la știrile de două rânduri, până la mâlul fertil din care se înalță neîncetat aburul vieții pe pământ. Îmi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
poet pe Dumnezeu, ci spre viață pentru acei care au dreptul la ea prin munca lor. Blaga s-a complăcut să împrăștie în jurul său o tulbureală luminiscentă, o luminiscență de putregai, învăluindu-se în ea ca sepia în norul de cerneală și ținându-se sus și la distanță de mulțime, dar bucurându-se de grație și favoruri la cei puternici. Așa se explică poate de ce nici până astăzi Blaga nu s-a simțit atras de lupta poporului român, pornit să-și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ce preț a fost plătit de fiecare, Câți și-au dorit un loc, al lor, sub soare, Istoria spre a-ți putea zidi! Ne vom aduce-aminte cât vom fi, Cum se scria Scînteia ilegală Și-o tipăream cu sânge și cerneală Schimbând mereu, mereu tipografii... Ne vom aduce-aminte cât vom fi.“ („Elegie eroică la semicentenar“, Cadran, mai 1971) PENDEFUNDA Liviu, publicist și poet „A fi revoluționar, a traduce în practică înțelesul profund al documentelor de partid, al operei teoretice a secretarului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
printre oamenii harnici, se aflau și destui oportuniști, precum și câțiva leneși, bețivani fără căpătâi, care cântau în strunele puterii, sufocându-i pe cei mulți, harnici, buni gospodari și determinându-i să ia în mână pana, so înmoaie în călimara cu cerneală violetă a primăriei și în final să semneze fie angajamentul că într-un timp minim va preda cota obligatorie la baza de colectare, fie cererea de intrare în colectivă, total contrar dorinței și aspirației lor, contrar opoziției boreselor și a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și preotul Ilarie Budac au oftat adânc din străfunduri de rărunchi, au luat tocul cu peniță claps în mână, au muiat în călimara de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta predarea întregii agoniseli de generații a familiilor lor, viitoarei gospodării agricole colective, știind că în felul acesta pierdeau tot ce înaintașii lor, de la căderea obăgiei încoace
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Așa a și fost. Directorul școlii a scos din servieta de care nu se despărțea niciodată, foile pe care eu le-am recunoscut imediat, fiind cele scrise de mine în cancelarie. Am observat imediat că aveau unele mici corectări cu cerneală roșie, iar în colțul din dreapta sus era notat 10 atât în cifre cât și în litere între paranteze, lăsându-mă din nou cu gura căscată. Însă mi-am revenit repede din uluială auzind vocea blândă a directorului cum o lămurea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Deși limba franceză predomină (peste 80%), există și multe fragmente în limba română. Unele scrisori întregi în limba română datează din perioada imediat următoare plecării Monicăi Lovinescu din țară. Starea documentelor este foarte bună, în ciuda faptului că anii au decolorat cerneala bleu și hârtia care era, de cele mai multe ori, de aceeași culoare. Sunt, așadar, absolut lizibile, mai ales dacă cititorul se înarmează și cu o lupă, însă conțin numeroase prescurtări și criptograme. Scrisorile sunt foarte lungi, având câte șase sau opt
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
el și i-am zis: „Am impresia că n-o să-l termin niciodată“. Dar uite că se apropie de sfârșit și ce e mai trist este că nu mai găsesc aici: nu există hârtie de scisori care să nu absoarbă cerneala, lăsând impresia unor pete murdare, nici hârtie pentru bucătărie, nici sugativă, nici caiete. Cel mai gros caiet are 50 de pagini. Din fericire mie, uneia, nu-mi mai trebuie, dar copiii prietenelor mele au caiete de 10 20 de pagini
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din 6 octombrie 1964, dactilografiat), scrisorile ce mi le-a trimis sînt scrise cu stiloul, pe hîrtii de bloc-notes, pe hîrtii din „mape de plicuri” sau pe bucăți de coli aflate la îndemînă. Prima, a treia și a patra - cu cerneală verde (folosită în acea vreme și de alți corespondenți), a cincea - cu cerneală roșie, a doua și restul - cu cerneală albastră de intensități variabile. Scrisul este drept, de om cu braț puternic și exersat. Forma literelor e cea normală, excepție
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu stiloul, pe hîrtii de bloc-notes, pe hîrtii din „mape de plicuri” sau pe bucăți de coli aflate la îndemînă. Prima, a treia și a patra - cu cerneală verde (folosită în acea vreme și de alți corespondenți), a cincea - cu cerneală roșie, a doua și restul - cu cerneală albastră de intensități variabile. Scrisul este drept, de om cu braț puternic și exersat. Forma literelor e cea normală, excepție cîteva consoane: d (răsucit), f (cu funda cam mare), ș (cu sedila schițată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
hîrtii din „mape de plicuri” sau pe bucăți de coli aflate la îndemînă. Prima, a treia și a patra - cu cerneală verde (folosită în acea vreme și de alți corespondenți), a cincea - cu cerneală roșie, a doua și restul - cu cerneală albastră de intensități variabile. Scrisul este drept, de om cu braț puternic și exersat. Forma literelor e cea normală, excepție cîteva consoane: d (răsucit), f (cu funda cam mare), ș (cu sedila schițată energic, ca o jumătate de zet), t
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și [sic!] Aghatei . Trimet alături zece pagini pentru revistă. Dacă nu aveți loc, nu va fi nici o supărare. Voi plăti eu dactilografa. Nu am aici (în „secuime”, acolo unde își făcea vacanța - n.m.) nici mașină de scris, nici condei și cerneală , nici adresă sau telefon. Rămîn cu afecțiune al D-tale, H. Mihăescu 6550 Roman, 2 oct[ombrie] 1982, Victoriei 3, tel: (937) 21081, 74138București 4, str. Moise Nicoară 21, tel: (90) 220164 N.B. Voi fi în București în ziua de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nostru suferă însă cîtă vreme n-avem continuitate în muncă, ne pliem pe comenzile fiecărei zile și ne risipim. Șapte din scrisori sînt dactilografiate la o mașină cu litera măruntă, iar trei (și cartea de vizită) sînt scrise cu stiloul (cerneală albastră sau cerneală mov) pe fața cîte unei coli. Aspectul lor nu-i estetic și nici lesne lizibil. Paginile seamănă cu porțiuni dintr-un lan de păioase după o furtună: un scris învîrtejit - ici drept, colo răsucit spre stînga, colo
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cîtă vreme n-avem continuitate în muncă, ne pliem pe comenzile fiecărei zile și ne risipim. Șapte din scrisori sînt dactilografiate la o mașină cu litera măruntă, iar trei (și cartea de vizită) sînt scrise cu stiloul (cerneală albastră sau cerneală mov) pe fața cîte unei coli. Aspectul lor nu-i estetic și nici lesne lizibil. Paginile seamănă cu porțiuni dintr-un lan de păioase după o furtună: un scris învîrtejit - ici drept, colo răsucit spre stînga, colo aplecat spre dreapta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Iancu (sin - fiul lui, n.n.) și Șloim sin Herșcu, ambii melițieni clasa a-I-a, mai sunt cari să esercite profesiile de brutari și măcelari și săi prezentați până În 24 ore, iar pentru contrar sămi raportați”. Nu se uscase bine cerneala documentului de mai sus că pe data de 10 septembrie 1877, armata avea nevoie iarăși de brutari dar de data asta numai de un maistru și două calfe (bărbați) care, după ce vor fi fost concentrați, să fie trimiși „...intendantului dela
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
omnino” (În Întregime) datorită obiecțiunilor altor tartori, de data asta de la Organizația pionierilor din Republica Socialistă România din București, al cărei președinte, Elena Poparad, și-a prezentat dubiile astfel: „Pentru Îmbunătățirea calității lucrării, vă recomandăm eliberarea (subl.În orig. cu cerneală roșie, n.n.) poeziilor: <<Chipul țării>> de Budescu Doina și <<Cuib de bucurie>> culeasă de Dima Marilena, slabe ca reprezentare artistică, precum și a <<Cuvîntului Înainte>> și a unui număr de patru ilustrații nereușite”. Probabil, tot cu țigări aprinse, oase de morți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
apendice intitulat extrem de sugestiv „Preocupări pentru răspîndirea cunoștințelor științifice, a concepției materialist-dialectice despre om și societate. Prezența spiritului ateist, militant, În presă În perioada 1 ianuarie 1974 - 25 mai 1975 (<<Vremea nouă>>, Vaslui)”. Chiar de la Început, Împuternicitul și-a descărcat cerneala din stilou astfel: „Am răsfoit paginile ziarului <<Vremea nouă>> pe o lungă perioadă de timp, am recitit programul pe care și l-a Întocmit Comitetul județean de partid pentru Îndeplinirea măsurilor aprobate de Secretariatul CC al PCR privind intensificarea muncii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
multe despre neorocirea asta care a venit pe capul nostru, spune-mi drept ce știi tu? − Mamă, am să-ți spun adevărul: matale știi că anul ista am început școala fără caiete, fără cele de scris, nici măcar o călimară de cerneală. Eram cu Micu Ciobanu, după ce am terminat orele la școală cu domnu’ învățător Isailă și mergeam amândoi prin grădina școlii spre ieșire, acolo unde sunt mai mulți salcâmi. Acolo am văzut o cutiuță rotundă care ar fi încăput numai bine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unde sunt mai mulți salcâmi. Acolo am văzut o cutiuță rotundă care ar fi încăput numai bine în găurica rotundă de pe bancă, unde punem călimările. Ce mi-am zis eu, cutiuța asta ar fi numai bună să pun în ea cerneală făcută din boz; nici gând să cred că-i ceva periculos, am puso în trăistuță și după ce am mâncat m-am dus la Dumitru ca să-l întreb cum aș putea să fac călimară din cutiuța aceea de tablă. Era de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
douăzeci; − Ea are aproape nouă’șpe, îi împlinește în martie; − Apăi, Marie, dacă punem toate pe cântar, nu Săndel se face vinovat. Mi-ai spus că el a crezut că-i o cutiuță, bună să facă din ea călimară pentru cerneală, că în sărăcia asta adusă de război, nu mai găsești nimic. Copilul l-a întrebat pe Dumitru, care-i la o școală militară și se pricepe mai bine la armament, apăi era și Lențâca, mai mare ca el și deci
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Franța, Germania, Spania, Austria, Olanda, Portugalia, Ecuador, Peru, Argentina, Brazilia.., cisterna mea nu a făcut explozie. Este adevărat că și cei pe care i-am însoțit erau niște adevărați profesioniști, care nu s-ar fi pretat "să mă bage în cerneală" în mod gratuit și nemotivat, cu atât mai mult cu cât nu aveam aparența și prestația unui "aparatcic" supus orbește regimului și lăsam impresia unei culturi și informații bine puse la punct, putând conversa cu ei pe orice temă. Însoțindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Toledo, afirmând că nu-l interesează conferința președintelui. Precizându-i-se că atât personalul misiunii, cât și autoturismele sunt angajate în acțiunea prezidențiala, respectivul a menționat supărat că va avea el grijă "să ne bage cum se cuvine în cerneală", lucru de care , având în vedere "obiectivitatea" presei naționale, nici nu m-am îndoit!). Reuniunea nu s-a încheiat cu rezultatul dorit de noi, decizându-se începerea negocierilor cu Cehia, Polonia și Ungaria și nu și cu România și Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Atletico-Steaua și despre Madrid, iar pasajul "în roșu" menționa trecerea lui Vadim pe la ambasadă, acesta concluzionând că "singurul diplomat adevărat de la ambasada României la Madrid este domnul consilier Vasile Macovei"! Mi-a venit să râd, deși așa cum mă băgase "în cerneală" domnul Vadim nu era motiv de râs, având în vedere că singurul diplomat "adevărat" din ambasadă nu eram eu, ci persoana care încadrase paragraful cu roșu! (Ciudate mai sunt meandrele vieții "România Mare" a publicat mai multe articole având drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din carcasă, aterizând, după o tumbă În stil de hopa-mitică gigantic, la picioarele sculptorului. În timp ce corul intona o odă triumfului artei, un actor, Întruchipându-l pe Însuși Berlioz, plutea prin aer, de unde arunca foi cu paginile finale ale partiturii, cu cerneala Încă umedă. Imaginea evoca asociația artistică dintre Cellini și Berlioz. Amândoi au fost gata să sacrifice totul În numele unui ideal și au suferit un destin similar, rămânând neînțeleși de semenii lor. Chiar și azi, ei ne surprind, ne deranjează. Faust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]