7,569 matches
-
aveau ceva deosebit. Altminteri, el era o îngrămădire de case și prăvălii din care nu se puteau desprinde nici o frumusețe. Un trist, un urât oraș [...] Din primul ceas, străzile scoase din obișnuitul vieții erau cuprinse de agitație și forfotă. Deodată, clopotele bisericilor începeau să sune și vaierul lor părea că anunță cea mai mare nenorocire abătută cândva asupra lumii. Din toate părțile soseau trăsuri, cu femei palide, aproape leșinate, ținând la nas sticluțe cu eter. Oameni străini, ciudați și ceremonioși, luau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prund, București, 1983; Radu Ionescu - un fiu al fantasiei, București, 1985; Regăsirea continuă, Craiova, 1986; De la Eminescu la societatea muncii, București, 1995; Din parlament către pământul țării, București, 1995; Trăiri și fragmente, București, 1996; Țara lui Dromichete, București, 2000; Sub clopotele Bucovinei, București, 2002. Ediții: N. Georgescu-Tistu, Cartea și bibliotecile, pref. edit., București, 1972; Radu Ionescu, Scrieri alese, pref. edit., București, 1974; Al. Depărățeanu, Scrieri, pref. edit., București, 1980; Catastihul amorului și La gura sobei, introd. edit., Cluj-Napoca, 1986; Ilarie Chendi
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
Buzești” din Craiova (1971), lucrează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Dolj. Colaborează la „Ramuri”, „Înainte”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul libertății”, „Independentul”, „Meridian”, „Gorjanul” ș.a. După 1989 înființează Editura Cartea Nouă. Debutează cu volumul de povestiri Clopotul viselor (1975), urmat de alte volume de proză scurtă: Dealul lupului (1978), Poveștile de fiecare zi (1982), Povestiri de pe Desnățui (1988), încercări izbutite de a ilustra genul scurt în literatura contemporană. Între acestea se intercalează un roman, Drum în tăcere
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac sau Judecata
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac sau Judecata de... acum, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1999. Repere bibliografice: V. Mihai, „Clopotul viselor”, ST, 1976, 7; Aureliu Goci, „Poveștile de fiecare zi”, R, 1983, 5; Firan, Profiluri, 99-100; Popa, Clasici, 112-115; Ulici, Lit. rom., I, 419-420; Constantin Dumitrache, Plăcerea vorbei, LCF, 1999, 34; Tudor Nedelcea, De la Poiana lui Iocan la Valea Desmățuiului
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
mută preferințele și preocupările gazetărești spre ideologia de stânga și, după ce colaborează la revistele „Facla” și „Chemarea”, conduse de N. D. Cocea, pledând pentru drepturile muncitorimii, pentru libertatea opiniei și a cuvântului, asigură, la Botoșani, apariția ziarelor „Glasul nostru” și „Clopotul” (1933-1934), ambele de orientare antifascistă. Se înscrie în Partidul Comunist și este, în 1933, membru fondator al Comitetului Național Antifascist, numele său fiind însoțit de calificativul Prințul Roșu. Semnează publicistică socio-politică în „Cuvântul liber”, „Opinia publică”, „Adevărul”, „Dimineața”. Între 1937
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
a anunța o înclinație specială către genul liric, fapt confirmat și de volumele pe care le va publica în perioada interbelică: Frunze (1921), Tăceri imobile (1921), Alb și negru (1926), Erotice (1933). O antologie din versurile sale, intitulată Ritmuri de clopote (1968), cuprinde patru cicluri: Ritmuri de clopote, De veacuri robiți, În târgul meu moldovenesc, Cântarea vieții și a morții. Poezia lui C., făcând loc unor ecouri simboliste, pare a fi rezultatul unor stări și sentimente imediate, pe care scriitorul le
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
liric, fapt confirmat și de volumele pe care le va publica în perioada interbelică: Frunze (1921), Tăceri imobile (1921), Alb și negru (1926), Erotice (1933). O antologie din versurile sale, intitulată Ritmuri de clopote (1968), cuprinde patru cicluri: Ritmuri de clopote, De veacuri robiți, În târgul meu moldovenesc, Cântarea vieții și a morții. Poezia lui C., făcând loc unor ecouri simboliste, pare a fi rezultatul unor stări și sentimente imediate, pe care scriitorul le consemnează așa cum alții le adună într-un
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
I-a parte a veacului al XIX-lea, București, 1947; Căderea Babilonului, pref. Eugen Jebeleanu, București, 1956; Un călător prin U.R.S.S., București, 1960; Dimitrie Cantemir. Viața și opera în imagini, București, 1966; ed. (Démètre Cantemir), București, 1966; Ritmuri de clopote, București, 1968. Repere bibliografice: Miron Dragu, Scarlat Callimachi, „Căderea Babilonului”, CNT, 1957, 8; Crohmălniceanu, Lit. rom expr., 175, 239, 261; Gheorghe Dinu, Prietenul, CNT, 1972, 40; Scarlat Callimachi. In memoriam, „Romanian Review”, 1984, 4-5; Corbea, Mărturisiri, 213-215; Rotaru, O ist.
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
Cartea poreclelor, București, 1957; Cărțile săgetătorului, București, 1957; Cel din urmă apostol, București, 1957; Povestiri eroice, București, 1960; Nopți udeștene, București, 1960; Pământul zimbrului, București, 1962; Inimi fierbinți, București, 1963; Poezii, București, 1964; Viforul, București, 1966; Farmecul depărtărilor, București, 1966; Clopote în amurg, București, 1969; Turmele. Cordun. Avizuha. Valea hoților, postfață Silviu Dan Gheorghiu, București, 1971; Satul uitat, București, 1974; Călărețul orb, îngr. și pref. Constantin Călin, Cluj-Napoca, 1975; Cartea de piatră, îngr. și pref. Constantin Călin, București, 1981. Traduceri: N.V.
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
cu trupele de teatru ale epocii. În anii premergători Unirii Principatelor, s-a manifestat ca militant unionist. După Unire, nemulțumit de politica lui Al. I. Cuza, C. ajunge repede unul dintre principalii membri ai opoziției și redactează violenta gazetă opoziționistă „Clopotul” (august-septembrie 1865). Nu se cunoaște precis rolul pe care l-a jucat în pregătirea și desfășurarea evenimentelor din februarie 1866, dar, după toate probabilitățile, a fost unul dintre organizatorii complotului. Din 1859, C. A. Rosetti fiind numit director al Teatrului
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
experiențe-limită, de la Pindar, Roman Melodul, San Juan de la Cruz, la Hölderlin, Rilke, Eminescu, folclor ritualic și texte ezoterice, poetul român năzuiește cu obstinație spre țelul său: „Nu se poate ca omul, spune el, aceste mâini, acești prieteni, acești poeți, aceste clopote, acest neam, acești părinți, aceste maici, aceste drumuri, aceste lumini să n-aibă o destinație. Nu se poate ca totul să fie o iluzie, iar dacă toate acestea sunt o iluzie, înseamnă că iluzia însăși este calea și adevărul.” O
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
Moldovei, București, 1980; Imnele Țării Românești, București, 1981; Poezii - Poesie, ed. bilingvă, tr. George Lăzărescu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1981; Pământ transfigurat, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1982; Imnele iubirii, București, 1983; Imnele Putnei, București, 1985; Imnele Maramureșului, București, 1988; Bat clopotele în Ardeal, București, 1991; Căderea zidurilor Ierihonului sau Adevărul despre Revoluție, Vălenii de Munte, 1993; Amintirea poetului, îngr. Ion Cocora, pref. Aurel Rău, București, 2003. Traduceri: Pindar, Ode, I-III, îngr. și introd. Mihail Nasta, București, 1974-1977; Rainer Maria Rilke
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
mai complexă artă și, în același timp, accesibilă tuturor oamenilor, muzica dispune de cel mai fin și penetrant limbaj artistic- sunetul muzical -, ca element sonor fundamental cu care operează. Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, țambalele, xilofoanele etc., facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficiență mintală și autism sau a celor timizi și anxioși. În cadrul meloterapiei (sau muzicoterapiei), educatorul/terapeutul trebuie să fie interesat în special de efectul pe care îl
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
generează paralizia totală a plexului pot fi consecința unor căderi sau tracțiuni la nivelul umărului sau al membrului superior. Tabloul clinic al paraliziei totale de plex brahial este caracteristic: membrul superior atârnă flasc pe lângă trunchi, fiind asemuit cu „limba de clopot” în repaus. Se remarcă lipsa totală a mișcărilor voluntare în toate segmentele extremității și anestezie globală pe tot cuprinsul extremității; paraliziile parțiale sunt leziuni frecvent întâlnite la nivelul plexului brahial, ca urmare a unor traumatisme, dar și a unor factori
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asta i s-a tras călugăria. Prea cinstitul și-aducea bine aminte de nopțile cu tăria încremenită când, dinspre munții profilați în aer, se răsfira un abur străveziu. Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la oi. Un clopot s-auzea stâns iar câte-un cățelandru urla subțire către lună. Atunci, din abur se isca umbra celui vechi, moșul ce căuta mioarele, olicăind după mirosul de la târlă. Oile se opreau din rumegat ; tremurând, câinii rămâneau cu boturile pe labe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Oile se opreau din rumegat ; tremurând, câinii rămâneau cu boturile pe labe. Toate simțeau umbra iar baciul, cu ochii în jar și știind că trece stăpânul, nu cuteza să întoarcă fața. După ce umbra se mistuia în râpi, oile se mișcau, clopotul clincăia iar, și câinii mârâiau înăbușit. Baciul cel nou își trăgea zeghea peste cap. Când era băitănaș, povestea părintele, la Lespezi se afla un boier care avea moară. într-un rând năpădiseră moara puzderie de guzgani. N-avea chip boierul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fost, fie la dânsul, renunță Butiloaia. - Ia, amu a dat el peste calul vatavului. Ibovnică la bătrânețe i-a trebuit, să aibă cine-l stoarce de gologani. L-a scurs de zile. în vremea asta, tras de paraclisier, se auzi clopotul la biserică. Babele se opriră din sporovăit și, înfiorate, își făcură cruce. - Dumnezeu să-l ierte - Dumnezeu să-l ierte ! răspunseră toate în cor și, pe ascuns, stupiră într-o parte. Ca și cum ar fi avut învoire de la un lucru oprit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe poarta boltită, În curtea de la Koza Han. Înăuntru, de jur Împrejurul fântânii de acvamarin, sute de saci țepeni, Înalți până la brâu, dădeau pe-afară de gogoși de viermi de mătase. Peste tot se Îngrămădeau bărbați care vindeau sau cumpărau. Strigau de când sunase clopotul de deschidere, la ora zece În acea dimineață, și erau deja răgușiți. Preț bun, calitatea-ntâi! Lefty se strecură pe cărarea Îngustă dintre coconi, cărându-și propriul sac. Niciodată nu arătase interes pentru afacerea prin care familia Își câștiga traiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din ce spunea negustorul. Mătasea Desdemonei era Întotdeauna cea mai bună. Știa că ar fi trebuit să răcnească, să pară ofensat, să mimeze că se duce În altă parte să-și facă afacerea. Dar pornise la drum așa de târziu clopotul de Închidere trebuia să sune dintr-o clipă În alta. Tatăl lui Îi spusese Întruna să nu aducă niciodată gogoșile la vânzare târziu, pentru că atunci trebuia să le vândă ieftin. Pe Lefty Îl mânca pielea sub costumul cel nou. Voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
verde și cu franjuri de-a lungul tivului. Pantofii erau din satin verde asortat, cu paiete În vârf și barete delicate la glezne. Pe umeri avea Înfășurată un boa din pene negre, iar pe cap o pălărie În formă de clopot, cu pandantive de onix atârnându-i deasupra sprâncenelor pensate. Îl mai lăsă câteva secunde pe Lefty să se bucure din plin de imaginea ei spilcuită, americană, dar tot Lina era acolo, dedesubt (sub pălăria clopot), și curând entuziasmul ei grecesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o pălărie În formă de clopot, cu pandantive de onix atârnându-i deasupra sprâncenelor pensate. Îl mai lăsă câteva secunde pe Lefty să se bucure din plin de imaginea ei spilcuită, americană, dar tot Lina era acolo, dedesubt (sub pălăria clopot), și curând entuziasmul ei grecesc erupse. Își deschide larg brațele: ― Hai să mă pupi, vere. Se Îmbrățișară. Lina Își lipi de gâtul lui obrazul dat cu pudră. Apoi se dădu un pas Înapoi ca să-l privească și, izbucnind În râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de după coloană. ― Bună, Lina, spuse bunica mea. Ne-am căsătorit. Să nu spui. Și așa a ieșit adevărul la lumină pentru penultima oară. Rostit de yia yia mea sub tavanul cu ecou al gării Grand Trunk, În urechile acoperite de clopot ale Sourmelinei. Mărturisirea pluti În aer o clipă Înainte de a se risipi o dată cu fumul care se ridica din țigara acesteia. Desdemona Îl luă de braț pe soțul ei. Bunicii mei aveau toate motivele să creadă că Sourmelina avea să păstreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
față, Sourmelina Își scoase pantofii de satin cu toc, ca să conducă desculță. Băgă mașina În viteză și, fără să se asigure, o luă pe Michigan Avenue Înspre Piața Cadillac. Ochii bunicilor mei rămăseseră fixați pe forfota din jur: tramvaiele huruiau, clopotele zăngăneau, iar traficul monocrom curgea Într-o parte și În cealaltă. Pe vremea aceea centrul Detroitului era plin de afaceriști și de oameni veniți la cumpărături. În fața magazinului universal Hudson, o mulțime de oameni se Înghionteau, Încercând să pătrundă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Împreună; al cățelușilor zornăind alături de pisicuțe, al focilor cu mingi pe bot lovind maimuțe cu acordeon, a feliilor de cașcaval izbite de mutre de clovni, a căpșunilor și călimărilor cântând Într-un glas, al inimioarelor de Sfântul Valentin, care atingeau clopotele de la gâtul vacilor elvețiene. În mijlocul acestei armonii delicate, o fată Își Întindea Încheietura spre prietenele ei, ca o doamnă care recomandă un parfum. Tatăl ei tocmai se Întorsese dintr-o călătorie de afaceri, aducându-i acest ultim cadou. Brățările cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]