3,284 matches
-
ori pe zi, din care una dimineața și alta seara, la culcare. Spălături cu saramură, cu soluție de piatră acră (numită și țipirig țigănesc), cu ceai de stirigoaie, de scoarță de arin, boz, bobornic și muguri sau conuri de brad, coarne, coji de nuci, scoarță de mălin, din măselatiță, de peliniță, de pelin, frunze de podbal, flori de sunătoare, de săgetătură, cu scorțișoară, smântânică, soponel. Pentru Întărirea gingiilor se utilizau fierturi cu frunze și/sau coajă de stejar, studelniță sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
marea majoritate a cazurilor, de o infecție a tractului intestinal cu diferiți microbi. Tratamente populare Ceaiuri de frunze, fructe și tulpini de afine, de boabe de arin, de bob, boz, bujor Înflorit, busuioc, măceș, ciulin, cârligățică, coada șoricelului, coada vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei de viță de vie, rădăcină de vintre și de zârnă; zeamă de morcovi, orez fiert, zaț de cafea, coarne (fructe) pisate, ghindă arsă. Ceaiuri de isop, roiniță, cărbune de lemn de tei, coajă de crușin, de slăbănog, cimbru, scânteiuță, iederă, mușețel de grădină, de cimbru și tămâie pisată, de sânge de nouă frați, de rădăcină de porumb. Cafea neagră
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ventrilică, de mentă, de picușuri, frunze de băgioară ori de secărică, măcrișul iepurelui, scoarță de gorun cu oțet, rădăcină de arin. Se consumă: mure pădurețe, argilă, bob fiert, brânză de vaci, caș proaspăt, cartofi copți, ouă fierte răscoapte, compot de coarne, măsline, morcovi copți, pâine prăjită ori uscată, rachiu de drojdie, oțet de mentă, mentă cu albuș de ou bătut cu zahăr, rachiu cu rădăcină de pătlagină, muștar fiert cu vin, cheag de miel, de polen, orez fiert, "răsătură de stup
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
usturoi În oțet din vin. DIZENTERIE (baghiță, râhnă, socote) Boală infecțioasă caracterizată prin dureri abdominale, senzație dureroasă de necesitate și numeroase scaune muco-sanguinolente, provocată de bacilul dizenteriei sau de un protozoar. Ceaiuri din buruieni de baghiță, rădăcină de căpșuni, de coarne, cu sunătoare, de spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de hrean și de brusture, fierte În borș, la care se adaugă tărâțe de grâu, pentru a se Îngroșa. Când un copil avea "pântecăraie", Îl durea burta și voma, i se dădea ceai din coajă de nucă, de pere și coarne (fructe de corn). Dacă "pântecăraia" nu era prea frecventă, se punea ienibahar (făcut praf) Într-o cană cu apă caldă, se adauga puțină miere și i se dădea copilului să bea, În loc de apă. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Decoct
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
douăzeci de minute, apoi se lasă la răcit, se toarnă peste pătlăgele și se leagă cu celofan. ROȘII PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. SALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lirice. Unele se pot cita în întregime: „eu vin către voi tulbure și bolnav/ clătinându-mă de porunca pe care o port/ apropiați-vă cu ochii în palme// precum cerșetorii cu degetele arse/ de monedele calpe și întrebați-mă / prin coarnele berbecilor / sacrificați după ce au rodit lâna de aur” (Cerere de grațiere) sau: „atârnat printr-o pedeapsă între un ceas / mai treaz și altul mai de somn / șpagat de o durere verde / aștept să mă despic fără sfârșit / eu, pod peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
înflorească și, pe același deal, unde apăreau toamna florile mov-lila, iar vara fragii, mai era un corn... un copac cu flori galbene, primul care pulsa a viață după ce se ducea iarna. Toamna făcea niște fructe roșii, dulci acrișoare... se numesc coarne. Îmi mai plăcea culesul florilor de tei, când o grămadă de vise își luau zborul în timp ce eram cățărată în copac, vise întrerupte doar de către vreo albină ce venea prea aproape, că era plin de ele și de zumzetul lor, sau
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
a pericardului. Timusul este format din 2 lobi, 3 sau chiar 4 lobi, socotit a fi timusul intracapsular. În prezența a 2 lobi (lobul drept este mai mare), există o punte interlobară, ce conferă aspectul de literă „H” a timusului. Coarnele superioare ale timusului ajung până la nivelul tiroidei, iar cele inferioare ating pericardul, în 1/3 mijlocie [12]. Masaoka (1975) și Jaretzky (1988) au descris o serie de insule timice extracapsulare („în diaspora”) ce se întind pe o arie cuprinsă între
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ganglionul cervical inferior pentru a forma ganglionul stelat. Ganglionii simpatici pot fi situați la nivelul capului coastei, articulației costovertebrale sau chiar pe fața laterală a coloanei vertebrale. Fiecare ganglion primește un ram comunicant alb, ce conține fibre simpatice preganglionare din coarnele laterale ale măduvei spinării. Aceste fibre împrumută calea rădăcinii anterioare (motorie) a nervului spinal, pătrund în ganglionul simpatic unde fac sinapsă (unele fibre nervoase pot trece fără a face sinapsă), după care prin ramul cenușiu se întorc în nervul spinal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Apropiat. Oricît s-ar pupa ei în bot cu întunecatul Iahwe, în fața lui ivriții sînt ,,ca niște străini și venetici”. Uite că și Iahwiță mai scapă cîte un adevăr despre cei pe care i-a ales să-i scarpine între coarne și să-i pună la bir de protecție și pază. În Numeri îi găsim chiar precizați pe conducătorii filistenilor cu care urdiile ivrite s-au încăierat pentru o palmă de pământ furat și un loc sub soare unde să aibă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
țara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan; nu avea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Soldat Marcellin tu pleci ca să iei pe umerii tăi cerul hiperboreean și astrele polului getic”. Numai să nu ne tîmpim! Același autor numește victoria lui Domițian asupra lui Gezino ,,hiperboreus triumphus” și mai departe: ,,De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori și-a scăldat calul în zăpezile geților; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merita și n-a adus cu sine decît renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor”. Și în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele boaite / Bălțate, negre ori țintate, / Se îmbulzesc și suflă-nspăimântate / Ca la vederea unei haite... Se-mpung, se-ncalecă, se iau în coarne, / Zăplazurile zării stând să spargă”. Subsidiară în primele volume, tematica religioasă intră în prim-plan odată cu Poeme cu îngeri, doar în aparență carte de vizită a ortodoxismului literar. Unele poezii par comentarii la desenele cu care Demian a ilustrat paginile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cărții. Băbuța aceasta, zdrobită de inepția nivelatoare a unei ocîrmuiri care a promovat în funcții doar secături imbecile, ai cărei bărbat și fiu ispășesc la Canal vina de a fi refuzat să-și cedeze oile noilor stăpîni, se prăbușește sub coarnele jucăușe ale unei capre bezmetice, care a "prins" din zbor un tablou cu președintele Dej și a rupt-o la fugă cu el prin sat, pînă la nefericita confruntare cu reprezentanții puterii care, desigur, au interpretat totul în cheia disprețului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pre niște spume. Luând pildă de la polonul Jan Kochanowski, mitropolitul Dosoftei (1624-1694) publică în 1673 Psaltirea în versuri. Talentul nu-i lipsea, dovadă comentariul la capul de bour dintr-o epigramă, mic tablou: Pre cîtu-i de mare hiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ își pleacă. Tălmăcirea e mai mult o variație lirică în jurul textului, cu introduceri de instrumente autohtone într-un loc, care dau strofei o mare vibrație simfonică: Cântați Domnului în strune, Viersul de psalomi să urle, În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc și-n coarne-o aruncă. Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte: La apa Vavilonului Jălind de țara Domnului; Acolo șăzum și plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru țară Aducîndu-ne aminte, Plângeam cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fructe într-o natură moartă: Pe vestita Chitră, cap a fi o puse; Rodia alese, cum și pe Lămâia, Piersica, Naramza pentru treapta-ntîia; Iar a doua treaptă rândui pe Părul Cu Cireașa, Vișina, Zarzăra și Mărul; Iar pe supt aceștia Coarna și pe Pruna Cum și dopotrivă Nuca și Aluna. Pann făcea "metafore", antropomorfizând, cum e cazul în portretul cepei: Cum simți aceasta Ceapa, totodată, Cum e din natură foarte veninată, Se-mbrăcă îndată, iute, cu mânie, Douăsprece haine puse de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
statuete de Saxa, în care caricatura se amestecă, chinezește, cu bijuteria. Baronzi introduce în iconografia baladei elemente eline ori extrem orientale (după tehnica zugrăvitorilor de sibile), titani, bucefali, dromaderi, elefanți, tigri. Turmele lui Oprișan sunt zugrăvite ca într-o Halimà (coarne lucrate în pietre nestemate, lâna - șire de mărgăritare și beteli), Ana-Flori e o asiatică cu brațele pline de scule. O legendă ne poartă chiar în India, văzută cu un exact simț al locului, Baronzi fiind parnasian fără să știe (de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mascarache", Costa-Foru, "Costea-Furul", Carp, "Musiu Crap", Boliac, "Beau-Fleac", "Musiu Titu", "ungureanu unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Bărăgan, pastelurile de câmp în tradiția Eliade și Alecsandri: Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește, Iar deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri Ca niște valuri cenușii S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre locul trist se pun pe drum, Și cum se duc, - acum ș-acum Se mai zăresc încă o dată S-amestecă prin bălării, Ca rămășița unui fum. Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se apropie! Cine se apropie?... A-oo... A-uu... A-aa!... Figurile de ceară conțin metafore în serie într-un fericit joc de artifiții: Amurg Dama cameliilor a scuipat sânge, Vulturii pe stânci Presse-papieuri pentru poeți. Boul Unu căruia i-a pus coarne soarta. Poezia lui Adrian Maniu exală un puternic miros de vopsele. Afară de asta poetul ia un aer extrem de naivitate, amestecând proza cu poezia, simulând ca într-un dicteu automat stângăcia infantilă, fără a renunța la policromie. Lângă circul alb, un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii originale" care dovedesc un proces mimetic superior, G. Topîrceanu (1890-1937) poate crea sub aparența de pastișă. Parodia după Al.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]