3,836 matches
-
și astăzi) și a contribuit la construcția bisericii. În perioada 2006 și 2009 activează ca voluntar la biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” din Lețcani, unde era paroh preotul Ioan Cristinel Leonte, remarcându-se prin organizarea corului de colindători, concertele de colinde desfășurate la căminul cultural, organizarea unei piese de teatru și a unui paraclis la Centrul de plasament „Ion Holban” din Iași. Totodată, ca voluntar la ASCOR, desfășoară Între 2006 și 2007 diverse activități la Penitenciarul din Iași. Slujește ca preot
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
momentul în care i-a expirat pedeapsa. A lucrat ca și contabil la o cooperativă, iar mai apoi în construcții. Căsătorit în 1953, a fost rearestat șase ani mai târziu pentru că ascultase Europa Liberă, comentase evenimentele din Ungaria și cântase colinde, în fapt căzând victimă celui de-al doilea mare val de teroare comunistă. Condamnat la 20 de ani de detenție ca recidivist, într-un lot cu alți membri ai familiei, a trecut pe la Periprava, Salcia și Aiud, unde a participat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a găsit pe Florin Meșca în India. Și a trăit sărbătoarea cu durere și bucurie, redefinindu-și locul și sensul în lume. În India, românul a sărbătorit Crăciunul la temperaturi apropiate de caniculă, un Crăciun fără vreun fulg de zăpadă, fără colinde, brad cu globulețe sau Moșul cu daruri. Alăturându-se localnicilor și acceptând ca simbol al sărbătorii un palmier în ghiveci, împodobit cu beteală și globulețe, vizitatorii au sărbătorit nașterea Domnului pe un stadion, într-un fel de meditație colectivă în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
faptă bună, umanitară. Am luat-o și pe Dana de acasă. Mai eram așteptați la casă, înafară de Diana, de Jeni, Jenea și Steluța. Când am ajuns noi, bătrânii, așezați cuminți pe scaune, urmăreau un grup de copii ce interpreta colinde. Am avut timp, până ne-a venit rândul, să observ fețele bătrânilor, să citesc liniștea sufletului lor sau... resemnarea, am avut timp să le văd desenele marcate de riduri pe fețe... Chipuri cândva frumoase, ce au traversat mulți ani, chipuri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
desenele marcate de riduri pe fețe... Chipuri cândva frumoase, ce au traversat mulți ani, chipuri ce au știut cândva să zâmbească, acum, împrejmuite de plete albe, urmăreau cu o tristețe nedisimulată copilașii ce le aminteau, poate, de copilăria lor, de colindele copilăriei lor, de căminele părintești cu mese îmbelșugate, de proprii lor copii și nepoți. Ne-am aranjat apoi și noi. Cu Bogdan, băiețelul Steluței, eram șapte; cele mai bune auspicii... Am cântat în această echipă cântece sahaj. Și am început
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de a-și găsi un loc pe care-l pot numi casa lor. Dar nici de această fericire nu am dori să avem parte! Noi i-am tratat cu compasiunea noastră, le-am oferit portocale și banane, le-am cântat colinde și le-am dat Realizarea. Spiritual a fost bine! Dar oamenii aceștia au nevoi concrete, au nevoie de hrană bună, de condiții de trai decente și... de multă dragoste! Până la rezolvarea de către autorități a problemei bătrânilor neajutorați, nouă nu ne
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
colaborez direct în munca de răspândire a vibrațiilor divine. Grupul nostru primise aprobarea de-a participa cu un program propriu la serbarea de Crăciun de la Penitenciarul Tichilești. Urma să ne producem, alături de alte grupuri invitate special pentru acest eveniment, cu colinde, cu cântece sahaj, însoțite de prezentarea corpului subtil și, bineînțeles, de efectuarea experimentului Realizării Sinelui. Eram un grup eterogen ca vârstă, pornind de la micul percuționist Vali - 11 ani - până la subsemnatul - foarte, foarte aproape de 50. Formam o echipă ideală de... șapte
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
A doua piesă cântată a fost OM BHUR BHUVAH, în limba română. S-au simțit și mai puternic vibrațiile. Li s-a vorbit despre Shri Ganesha, despre calitățile dezvoltate sub patronajul copilului cu cap de elefant. Am continuat cu două colinde, la care i-am antrenat și pe tineri. La al doilea, am intrat printre rânduri încurajându-i individual să participe la cânt, după cum descopeream lumina în ochii lor de-acum... îmblânziți. Am repetat refrenul celui de-al doilea colind ori de câte ori
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
două colinde, la care i-am antrenat și pe tineri. La al doilea, am intrat printre rânduri încurajându-i individual să participe la cânt, după cum descopeream lumina în ochii lor de-acum... îmblânziți. Am repetat refrenul celui de-al doilea colind ori de câte ori descopeream o nouă luminiță pe cale să se aprindă. A fost magnific! Intrasem într-o sală rece, disciplinată de regulamente și o transformasem într-una caldă, de inimi mișcate, fremătânde în ritmul pulsației vibratorii, a conștiințelor trezite și înălțate. Ne
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-vă de netrebnici”, cu un foileton „Maica Domnului și Crăciun” din Colecția Simion Florea Marian, o pagină literară și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin străinătate, sfaturi pentru agricultori, un bacșiș de 92 milioane lei, informații „fel de fel” și Poșta redacției; îi lipsește un lucru: data editării ziarului. * Gazeta Bucovinei cu numărul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sprijină înființarea de școli, este întemeietorul Astrei (1861), deschide la Sibiu o tipografie, unde se tipăresc lucrări canonice, printre care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori în Parlamentul de la Viena și Pesta. Îndeamnă preoțimea să culeagă colinde, povești și cântece populare. Activitatea sa gazetărească la Foaia pentru minte, inimă și literatură, la gazeta Transilvaniei, la Telegraful român tot muncă politică și de deschidere a minții maselor a fost și de natură să trezească conștiința de sine a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
popoare”, „Viața socială și familială” de prof. U. Gavrilescu, Alimentația rațională - de prof. V. Popescu, Sfaturi practice pentru sătence dar și pentru orășence - de Cornelia Vântu; Realizarea de jucării din restul de stofă - de prof. M. Botescu, dar și versuri, colinde culese din diferite localități de elevi, până și de cei din clasa I. Utile pentru gospodine sunt diferitele preparate realizate din carne de porc, mâncăruri de post, o listă de bucate pentru cele trei zile ale Crăciunului și noaptea Anului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vie și frumoasă a poporului, să promoveze talentele, să practice o critică nepărtinitoare. În primele numere s-au publicat „Protocolul Adunării Generale a Soțietății”... ținute la Cernăuți în 11/23 ianuarie 1865, „Despre însemnătatea refrenului de „o lero Doamne” din colindele române”... de Ion a lui G. Sbiera, „Trei umbre” de A. Hurmuzachi, „Bucovina”, poezie de Vasile Alecsandri, „Am spus florilor” și „Invocare” versuri de Demetriu Petrino, „Scurtă privire asupra gramaticii de A. Pumnul” de P. Paicu , „Țânțarii” - un studiu etnografic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul de pe Siret unde m-am născut erau în putere acum jumătate de veac: poezia lor simplă și dulce mi-a fermecat sufletul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu permite determinantul tribal, ci doar ideea de arhaic, de aceea inițierea tribală nu ar constitui un termen potrivit analizei. Schemele simbolice implicate în transgresarea ontologică a flăcăului sau a fetei de măritat primesc suport la nivelul cuvântului ritual din colinde, balade fantastice, basme, descântece, orații de nuntă și cântece ritual-ceremoniale; semnificațiile iradiază și către alte specii, precum cântecul de leagăn sau cântecele de Lioară, iar imaginarul arhaic conturat de obiceiurile familiale explicitează adeseori reprezentările poetice. Sfârșitul copilăriei așază tinerii într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a performerului foarte talentat, nu vor fi percepute ca joc, ci, pregnant, ca rânduială. Puterea evocatoare a cuvântului se absolutizează prin acțiunea care instaurează o lume în mijlocul cotidianului „dar nu numai ca reprezentare, ci ca identificare. Ea repetă acel eveniment”. Colindele cântate în interspațiul temporal au capacitatea de a anula durata cronologică și de a da timpul de la început prin integrarea tuturor membrilor colectivității în obicei. „Jocul, mai întâi liturgic, poate să capete o dimensiune festivă, odată cu participarea întregii comunități, mobilizate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
produce o „schimbare majoră în orientarea socială și identitatea proprie a băiatului”. Textele folclorice dezvăluie totuși o dominație feminină modelatoare și sugestiile cele mai pregnante apar în motivul blestemului - catalizator al inițierii masculine, dar și în etapa postliminară surprinsă în colinde, de reintegrare a tânărului la noul statut privilegiat. Acolo însă semnul feminității nu are implicații oprimante, ci primește recunoștința generală pentru faptele eroice ale fiului. Scopul suprem al supunerii tinerilor la încercările arhetipale îl reprezintă reluarea vitalității universului de la început
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de fecunditate asigură renașterea naturii, ceremoniile de inițiere, pe aceea a societății. Fie că sunt coincidente, fie că sunt celebrate separat, ele constau deopotrivă în a actualiza în prezent trecutul mitic, pentru a scoate din el o lume întinerită”. Cântarea colindelor la sfârșitul anului asigură începutul celui nou cu toate forțele clocotitoare ale genezei, invocarea sacrificiului bestiei de la temelia lumii ucide din nou haosul care stă să irumpă la marginea universului ordonat. Gesturile arhetipale ce stau ca punct de referință în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acum un simbol al Morții: pădurea, jungla, întunericul reprezintă lumea de dincolo, «Infernul»”. Moartea simbolică survine după „riturile preliminare de purificare”, care evită imixtiunea nefastă a profanului în sacru - „tot amestecul e cel de care trebuie mereu să te păzești”. Colindele de fecior și de fată mare, baladele fantastice și basmele evidențiază o etapă cathartică fin interțesută la nivel simbolic; eroii își abandonează neputința umană prin recluziune, rătăcire, sete, foame ori prin urcarea în spații consacrate cum e muntele. „Simbolismul morții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
transmiterii unei cunoașteri secrete (...), condiție a unei transformări ireversibile a ființei”. Acum este momentul când ființa poate fi eliberată din sfera sacră și se întoarce în comunitate pentru a o contamina cu forțele victoriei. Primirea în profan, descrisă revelatoriu în colindele de fecior, este „un ritual de confirmare, care autorizează renașterea la viață. Inițiatul, înzestrat cu o știință și o putere nouă, după ce a depășit contactul solicitant cu sacrul, primește însemnele și privilegiile legate de noul său statut social și religios
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se vor dovedi comune pentru specii folclorice distincte, ceea ce demonstrează coerența și unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru înțelegerea amplului fenomen spiritual
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prezent în trecut, de la vizibil la invizibil”. Tendința oamenilor de a fi „arhetipali și paradigma¬tici” transformă existența într-un eveniment cosmic în cadrul căruia inițierea oprește durata profană și folosește energiile sărbătorii pentru a accede la sacru. Marcată calendaristic pentru colindele din cadrul obiceiurilor de iarnă, sărbătoarea „este locul privilegiat al riturilor de inițiere, care conferă virtuți virile și puterea de a procrea”. Suprapunerea temporală a fenomenului analizat cu timpul festiv înlesnește identificarea cu arhetipul, fiindcă „în sărbătoare se regăsește prima apariție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]