3,128 matches
-
care înmagazinează, cu atâta ușurință, o întreagă literatură poetică; iată că, o altă întreprindere, de natură folcloristică, evidențiază o întreagă serie de lăutari, care, prin folcloristul Christian Țapu, profesor la școala normală din Tulcea, ajutat de câțiva membri ai unei comisiuni folcloristice, instituită de ministrul Spiru Haret, la 1897, Ion Odor, Ion Ionescu, Al. Hodoș, C. Notara, dau la iveală un considerabil material de peste 5.000 de bucăți poetice, format din cântece bătrânești (balade), hore etc., colecționat într-un volum de
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
Dumitru...," p 583 ] August Pessiacov, "Schițe din istoria Craiovei," Craiova 1902, pp. 59-60, apud idem ] Ibidem, pp. 53-58 ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...," p. 585. ] N. Ghika Budești, "Evoluția arhitecturii în Muntenia și în Oltenia," în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXV, 1932, pp. 48-49. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...,"p. 577. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...," p. 578-579. ] Diac. Ioniță Apostolache, "Oameni și locuri din Istoria Bisericii Oltene: colecție de texte
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
dintre aceste revendicării și propuneri au fost parțial soluționate în anii următori - de exemplu, suprimarea aservirii femeii măritate, înlăturarea incapacității sale de a sta în justiție și de a contracta sau de a face comerț (Consiliul Național al Femeilor Române. Comisiunea legislativă). C.N.F.R. a inițiat și o seamă de acțiuni pentru câștigarea drepturilor politice ale femeii, îndeosebi a dreptului de vot și de participare la legislație. Cu prilejul dezbaterilor în jurul reformei administrative, în 1925, C.N.F.R. a elaborat un amplu proiect de
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
două schițe, publicate de către cercetătorul maghiar Téglás István în revista Művészet din anul 1904. Lăcașul mai bătrân (cel al ortodocșilor) a fost strămutat în localitatea sătmăreană Lazuri, după ce un alt lăcaș, tot din lemn i-a luat locul. În situațiile Comisiunii Monumentelor Istorice - secția pentru Transilvania, pe anii 1926-1928, printre bisericile care primesc acordul de demolare pe motiv că deveniseră neîncăpătoare sau se aflau în stare de ruinare se numără și cea de-a doua biserică de lemn din Poșaga de
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
a înființat prin legea însurățeilor, prezentăm în detaliu cum s-a ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi printre care și localitatea noastră. Pentru însurăței, dreptul lor se va proba prin actele de căsătorie care se vor prezenta Comisiunii în original sau în copie legalizată de primărie extrase din condicile bisericilor din anii 1863 și 1864. Peste doi ani, după războiul de independență se decretează de Principele Carol I un regulament pentru executarea articolelor 5 și 6 din Legea
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
în Iugoslavia, Bulgaria, Grecia și Turcia (1930 - 1932), unde a descoperit numeroase documente privitoare la români. A avut diferite funcții în Chișinău: diacon și preot la biserică ,Soborul Vechi”(1932-1944), profesor de Istorie (1933-1944, secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933), apoi director (1941) al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al școlii de cântăreți bisericești (1941-1944); după 1944 preot la biserică “Bunăvestire” din Râmnicu Vâlcea 1946), apoi la biserică ,Banu” din Iași (1946-1975), asistent la Facultatea de
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
Iorgulescu în perioada 1890 - 1891. În anul 1892 a publicat „Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău” ce conține o serie de descrieri amănunțite, precum și observații asupra inscripțiilor pe care, parțial, le-a descifrat. Mai târziu în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", profesorul N.A. Constantinescu a adus date noi printr-un studiu publicat în 1924, iar în perioada 1951-1956 s-au publicat atât hrisoavele voievodale ale domnilor munteni în seria de volume "Documente privind istoria României", cât și "Condicile Episcopiei
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Doilea Război Mondial, care au furat tot ceea ce era de valoare. În 1945 construcția se află în proprietatea nepoatei Nababului Alice Cantacuzino (fiica lui Mihai, dispărut intr'un accident de mașină în 1928, si a Marucai, născută Rosetti), care cere Comisiunii Monumentelor Istorice trecerea ei sub protecție legală. Comisiunea a acceptat cererea, apreciind frumusețea parcului și însemnătatea istorică a locului frecventat de numeroase personalități. Naționalizarea din 1948 a deposedat familia de întreaga proprietate, care a fost preluată de stat. Ce a
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
era de valoare. În 1945 construcția se află în proprietatea nepoatei Nababului Alice Cantacuzino (fiica lui Mihai, dispărut intr'un accident de mașină în 1928, si a Marucai, născută Rosetti), care cere Comisiunii Monumentelor Istorice trecerea ei sub protecție legală. Comisiunea a acceptat cererea, apreciind frumusețea parcului și însemnătatea istorică a locului frecventat de numeroase personalități. Naționalizarea din 1948 a deposedat familia de întreaga proprietate, care a fost preluată de stat. Ce a rămas din palat, anexe și parcul de aproape
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la Timișoara se înființează o secție de înot în cadrul clubului atletic. Ulterior au apărut centre de înot la Timișoara, Arad, Lugoj, Constanța. În anul 1912, activitatea sportivă de înot se organizează în „Comisiunea de natație” și are loc prima ediție a concursului de fond pe Dunăre, între Măcin și Ghecet, pe o lungime de 13 km. După primul război mondial înotul începe să se răspândească. Dezvoltarea este mai rapidă în Ardeal și Banat
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
România, unde în calitate de arhitect a realizat releveurile unor așezăminte religioase din București, Iași, Piatra Neamț, Craiova, Curtea de Argeș, Dorohoi și Bacău. În 1889 a publicat un studiu despre modalitățile de restaurare a monumentelor din România. În 1892 a fost numit membru al "Comisiunii Monumentelor Istorice", instituție ce fusese înființată în același an, prin decret regal. În 1892, membrii "Societății Arhitecților Români", înființată cu un an înainte, au pus bazele primei forme de învățământ superior de arhitectură din România, înființând o școală particulară de
George Sterian () [Corola-website/Science/328275_a_329604]
-
Petrescu. În 1893, George Sterian a fost ales deputat de Bacău, primind ca sarcină principală studierea în străinătate a stabilimentelor de instrucțiune publică, muzeelor, teatrelor și școlilor de arte decorative. După cinci ani, în 1898, a fost numit membru în "Comisiunea centrală consultativă pentru participarea României la Expoziția Universală de la Paris din 1900", unde a participat ulterior, în calitate de comisar delegat al Guvernului României. În 1901 a fost ales vicepreședinte al "Societății Arhitecților din România". Începând din 1904 a fost numit, succesiv
George Sterian () [Corola-website/Science/328275_a_329604]
-
frumoasa pictură medievală era ascunsă sub stratul murdar de var cu care erau spoiți pereții bisericii iar icoanele de hram și împărătești din vremea lui Matei Basarab erau prezente pe aparent modesta catapeteasmă. În anul 1896 mănăstirea intră sub protecția Comisiunii Monumentelor Istorice. La 2 iulie 1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice, punându-se
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice, punându-se sub ocrotirea legii pentru conservarea monumentelor, spre a nu fi dărâmate, refăcute sau reparate fără avizul prealabil al Comisiunii respective."” Ca urmare, în procesul verbal nr. 2 al comisiei se stabilește că „"Cu privire la relatațiunile verbale date de dl. G. Balș asupra bisericii fostei mânăstiri Plătărești, - să se declare și această biserică monument istoric, înscriindu-se în inventar."” În timpul Primului Război Mondial
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
călugări, hotărând totodată să mute aici atelierul de fabricat lumânări al Patriarhiei. Mănăstirea va suferi daune însemnate după cutremurul din 1940. Pentru refacerea bisericii s-au efectuat noi lucrări de reparație și consolidare, între anii 1942-1943, finanțate de stat prin Comisiunea Monumentelor Istorice, cu un deviz inițial de 200.000 lei, majorat ulterior la 440.000 lei. Pentru o scurtă perioadă, între 1948-1950, nou instalatele autorități comuniste au transformat din nou mănăstirea în închisoare, având două secții: una pentru femei deținute
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Astrei, membru în Secțiunea literară a Astrei (membru pe viață din 3 ianuarie 1931), președinte al Despărțământului Astrei Blaj, (organizator al jubileului de 75 de ani al Astrei și al jubileului de 200 ani ai orașului Blaj), membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (10 ianuarie 1923) etc. Evocator al trecutului românilor de pe plaiurile Târnavelor, distins cărturar și îndrumător al tineretului, o viață întreagă închinată luminării neamului său, prin vorbă, prin faptă și prin scris, Al. Lupeanu-Melin a lăsat pilda unei vieți
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
turnului, acesta fiind influențat de neoclasicismului rusesc evident în special prin aspectul acoperișului. Ulterior biserica și turnul s-au degradat astfel încât lucrările de renovare erau absolut necesare. În 1880 Gheorghe I. Lahovary, Dimitrie Sturdza și Grigore G. Tocilescu, membri ai Comisiunii Monumentelor Istorice, constatând de asemenea că turnul a fost reclădit din temelii pe un alt amplasament și că ceasul din turn nu era cel vechi, pus de voievodul ctitor, ci unul modern, opiniază „ca turnul să se dărâme, neavând nici o
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
obiectivul muzeal, au amenajat cele două săli aflate la parterul clădirii, una dintre ele fiind dedicată lui Jean Bart, personalitate care la începutul secolului al XX-lea a îndeplinit la Sulina funcția de comisar maritim, iar cea de-a doua Comisiune Europeană a Dunării (CED), organism internațional care a transformat mica așezare pescărească de la începutul secolul al XIX-lea într-un important oraș port cu o economie înfloritoare. Așa cum o arată și numele, muzeul a fost organizat într-un far, construit
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
cu o economie înfloritoare. Așa cum o arată și numele, muzeul a fost organizat într-un far, construit de către autoritățile otomane între 1869 - 1870 în apropierea punctului în care, la acea vreme, se vărsa Dunărea în Marea Neagră și preluat ulterior de către Comisiunea Europeană a Dunării în 1879, se află astăzi la 1,5 km de țărmul mării. Se pare că proiectul a fost elaborat de M. Engelhardt, de profesiune medic, colaborator din afara Serviciului Tehnic al CED, proiect însușit sub conducerea lui Sir
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparținut scriitorului Jean Bart și fotografiile de familie ale acestuia, colecția de arme din secolele XVIII - XX, medaliile, documentele, hărțile și fotografiile privind activitatea Comisiunii Europene a Dunării. Farul este încă funcțional, fascicolele de lumină fiind vizibile de la 20 de mile marine. Pe timp de ceață, sunetul sirenei farului poate fi auzit și de la Costinești. Clădirea ce găzduiește muzeul este monument istoric, având codul .
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
Romania unită, schimbându-și numele mai întâi în „România”, apoi în „Prima Ardeleană”. Ion I. Lapedatu a făcut parte din delegația României la Conferința Internațională de la Bruxelles din 1920. În martie 1920, Ion I. Lapedatu a fost numit președinte al "Comisiunii de Lichidare la Budapesta", fiind autorizat să aleagă componența comisiei după necesități, cu scopul de a lichida chestiunile publice și private dintre România și Ungaria ivite în urma integrării Ardealului în România. În martie 1921, comisia a devenit "Misiunea Financiară și
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
București" din 1923 - 19-24; Ion I. Lapedatu a participat în Comitetul Economic și Financiar al Conferinței. Din însărcinarea Ministerului de Externe, în noiembrie 1921 și-a întrerupt pentru câteva săptămâni activitatea la Budapesta pentru a se alătura delgației române la "Comisiunea de Reparațiuni de la Paris" luând parte la discutarea repartizării datoriei publice austro-ungare. În 1922, a fost membru al delegației române la "Conferința Statelor Succesorale ale fostei monarhii habsburgice" de la Roma, chemată pentru a rezolva împreună cu reprezentanții Austriei și Ungariei diferitele
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
daco-romanilor, fiind numit, la 23 decembrie 1925, profesor Catedra de istorie antică a Universității din Cluj. A desfășurat o importantă activitate științifică și organizatorică: campanii de săpături arheologice, redactarea de lucrări și prezentarea de comunicări la congrese internaționale, membru al "Comisiunii Monumentelor Istorice. Secția pentru Transilvania", organizarea Institutului de Studii Clasice din Cluj al cărui prim director a fost în perioada februarie 1929-februarie 1932. Emil Panaitescu a fost recomandat de Universitatea din Cluj în 1922 pentru a deveni membru al Școlii
Emil Panaitescu () [Corola-website/Science/332056_a_333385]
-
o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului". Modificarea încearcă să transpună în textul de lege dispozițiile deciziei C.C.R. nr. 405/2016. Cred însă că redactarea este doar parțial corectă. Mai exact, prima teză, cea care se referă la comisiune este corectă. Cea de a doua, care se referă la omisiune, este incorectă. Neîndeplinirea actului nu se referă la lege în general (orice lege) căci în felul acesta toți funcționarii publici ar fi, prin ipoteză, infractori - ei nu pot îndeplini
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
ghidarea pe vizibilitate scăzută sau pe timp de noapte a navelor care intenționau să intre pe Brațul Sulina venind dinspre Marea Neagră. Lumina farului era vizibilă de la 15 mile marine. Pe 1 aprilie 1879, farul a fost preluat în administrare de Comisiunea Europeană a Dunării, organism european constituit în urma Tratatului de la Paris din 30 martie 1856 și însărcinat cu supravegherea liberei circulații pe Dunăre și a liberului acces în și dinspre Marea Neagră. Farul turcesc a fost modernizat, iar în dreptul lui, cu fața
Farul Comisiei Europene a Dunării de la Sulina () [Corola-website/Science/336115_a_337444]