4,753 matches
-
studenți își asumă anumite roluri și interacțiunea începe. Obiectivul este soluționarea problemei. Dar rolurile pot fi jucate și pentru a exersa anumite tehnici (de exemplu, vânzarea unui produs sau purtarea unor discuții în restaurant, pentru exersarea exprimării) sau pentru a conștientiza în mai mare măsură impactul comportamentelor noastre (de exemplu, un viitor doctor care să asiste la simularea situației în care doctorul confundă pacientul - observarea impactului îl ajută să fie empatic în relaționările viitoare cu pacienții). Discuția de analiză de după încheierea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cont, cu precauția și acuratețea de rigoare, de felul „suprapunerilor” consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului de semne ale partenerilor de comunicare, apar destule probleme. Astfel, ea poate eșua cu ușurință (fără a conștientiza acest lucru și fără a înțelege cauzele) într-un areal, creat ad-hoc, de înțelesuri ambigue, contradictorii și dezorientate de ambele părți, putând apărea redutabila „barieră de tezaur”, când adultul nu sesizează semnificația unui mesaj, în ansamblul lui, deși surprinde înțelesurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
strategică.” (Moldovan-Scholz, 2000). Acestea sunt doar câteva dintre afirmațiile pe care le găsim în manualele de management al resurselor umane destinate managerilor viitorului. Faptul că acestui segment al managementului în orice organizație i se acordă o importanță tot mai mare, conștientizându-se, în același timp, importanța „oamenilor” în cadrul acesteia, ne conduce la concluzia că și în organizațiile care au drept scop educația adulților lucrurile stau la fel, managementul resurselor umane fiind unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului acestor instituții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la sistemul educațional și la oportunitățile de formare existente; 3. celor implicați în politica decizională privind formarea adulților, astfel încât să faciliteze accesul la programele de pregătire, recunoașterea competențelor dobândite prin urmarea acestora etc.; 4. adulților, care au șansa de a conștientiza oportunitățile de formare pe piața muncii, de a-și aprecia nivelul de pregătire în raport cu alți adulți sau de a-și urmări realizarea planului de dezvoltare personală și profesională; 5. celor de la nivel academic, preocupați de procesul învățării la vârsta adultă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilității de a reuși. Nevoile comparative rezultă în urma comparației dintre nivelurile cunoștințelor, deprinderilor, performanțelor etc. anumitor indivizi sau grupuri, în care un termen al comparației este folosit ca standard pentru raportare. Nevoile trăite, resimțite, sunt cele pe care persoana le conștientizează, dar nu vorbește despre ele. În momentul în care le verbalizează, devin nevoi exprimate (Queeney, 1994). Potențialele arii unde pot fi regăsite aceste nevoi sunt reprezentate de cunoștințe, deprinderi, atitudini și abilitatea de a reuși. Un nivel de bază al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
psihologic, menite să asigure dezvoltarea personală, diferențiată a fiecărui individ, grație educației. Consilierul educațional pornește de la premisa că fiecare persoană are o serie de disponibilități latente, ce trebuie (auto)actualizate. Sarcina consilierului educațional este să abiliteze persoana consiliată să-și conștientizeze aceste disponibilități și să le valorifice la maximum în activitatea sa. În al patrulea rând, consilierea educațională nu se reduce la sprijinul acordat persoanelor aflate în ipostaza de elevi, ci presupune o paletă mai largă de activități specifice, legate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu scopul revizuirii rezultatelor și pentru a determina relevanța programului. Identificarea problemelor este o etapă destul de dificilă, deoarece mulți clienți văd situația proprie ca pe una deosebit de complexă și devin anxioși. Consilierul trebuie să-l determine pe consiliat să-și conștientizeze problema, să și-o asume și să încerce s-o împartă în mai multe subprobleme, care se vor rezolva gradual, pas cu pas. Pentru a ajuta clientul să-și conștientizeze problemele, cei doi parteneri vor analiza în profunzime situațiile respective
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anxioși. Consilierul trebuie să-l determine pe consiliat să-și conștientizeze problema, să și-o asume și să încerce s-o împartă în mai multe subprobleme, care se vor rezolva gradual, pas cu pas. Pentru a ajuta clientul să-și conștientizeze problemele, cei doi parteneri vor analiza în profunzime situațiile respective: de când există problema, care sunt cauzele acesteia, ce simte și crede clientul despre situația respectivă, care sunt resursele existente și cele necesare depășirii cu succes a respectivei situații de impas
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
următoarele dificultăți... Grilele de autoevaluare permit elevilor să-și determine, în condiții de autonomie, eficiența activităților realizate. Valențele formative ale activităților de autoevaluare pot fi sintetizate astfel: ajută elevul să se implice în procesul evaluării și în felul acesta să conștientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce îl face să înțeleagă și să aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor, să înțeleagă semnificația calificativelor acordate de învățător; încurajează elevul să-și dezvolte procesele metacognitive, de autoreglare a proceselor de construire a propriilor cunoștințe
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elevului din perspectiva judecății de valoare pe care o emite profesorul. Ca și acesta, elevul aflat în situația de învățare are nevoie de anumite puncte de referință care săi definească rolul, sarcina, natura și direcțiile activității sale ajutându-l să conștientizeze progresele și achizițiile făcute, să-și elaboreze stilul propriu de lucru, să se poată situa personal în raport cu exigențele de învățare. Toate aceste metode complementare de evaluare asigură o alternativă la formulele tradiționale a căror prezență este preponderentă, oferind alte opțiunii
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
grupuri economice, culturale, politice diferite și de perpetuă reconstrucție a unei identități modelată În jurul imaginii de cetate istorică decăzută din drepturile politice. Festivitățile din octombrie 1897 au fost un bun prilej pentru „târgoveți” să iasă din rutina provincială și să conștientizeze statutul de „locuitor al orașului”, pentru comercianți de a-și vinde produsele, pentru mediile intelectuale de a repune În discuție poziția orașului ca centru cultural, iar pentru politicieni de a-și exersa discursurile.
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
În mod similar, o Transilvanie maghiară. De atunci și până astăzi, locuitorii Ardealului s-au obișnuit să creadă că afirmația potrivit căreia Transilvania este românească (sau ungurească) reprezintă expresia unui dat natural, justificat de „realitățile” istorice și demografice. S-a conștientizat prea puțin faptul că o asemenea afirmație se referă la o construcție socială, zidită din istorii parțiale și subiective, ale unor oameni de limbi și culturi diferite, cu o mentalitate diferită, trăitori Într-o epocă diferită. Dar tot acest mecanism
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
discursul autojustificativ al revoluției pe care au studiat-o, consideră că, Într-adevăr, țăranii români de la 1848 erau călăuziți de idei naționale. Chiar dacă acestea erau formulate și difuzate de liderii lor instruiți, ele au fost suficient de bine asumate și conștientizate de către săteni pentru a-i determina să lupte și să se sacrifice pentru cauza respectivă. Dacă această ipoteză se confirmă, Înseamnă că teoria modernistă, a originilor recente și elitare ale naționalismului, nu se verifică În cazul românesc și ascunde vicii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
livrești la antichitatea romană Își găsesc, de asemenea, un loc privilegiat În cadrul aceleiași paradigme neoclasice. Împăratul le va recunoaște așadar individualitatea etnică și ascendența latină, cele mai de preț trăsături implicate În prezența sărbătorească și decorativă a româncelor, deoarece el conștientizează faptul că acești supuși Îndepărtați Îl omagiază, sub semnul devizei virtus romana rediviva, În calitatea sa de suveran al românilor renăscuți pe pământul coloniei lui Traian XE "Traian" . „Si nu putin ma mirasem — ar fi spus Iosif al II-lea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ilustrat de originea lor latină, ca și de credința greco-catolică a unei jumătăți din populația românească a Transilvaniei. În pofida conflictelor și polemicilor existente Între români și maghiari, această interpretare venea, de fapt, În Întâmpinarea ideilor intelectualilor români (fără ca ei să conștientizeze acest lucru), care subliniau, de asemenea, orientarea lor spre occidentul Europei, caracterul latin al originii și culturii române, ca și detașarea și diferențierea lor față de slavi. Maghiarii legau această orientare occidentalizantă și europenizantă a românilor de atragerea lor În sfera
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atât de idilice”. Chiar dacă asemenea considerații nu fac decât să dezvăluie prezența altor clișee ale imaginii românilor În percepția maghiară (o imagine idilică a „bunului sălbatic”, a țăranului „autentic”, neafectat de civilizația modernă), se poate reține faptul că istoricul maghiar conștientizează profund caracterul plurietnic și multicultural al Ardealului. Destinul comun al popoarelor Transilvaniei Îi apare lui Kőváry ca o evidență, pentru că soarta națiunilor care trăiesc Împreună este aidoma cu aceea a familiilor cu mulți copii: ori se Împacă după o ceartă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
haine și pălării „frâncești” apar frecvent În documente și, desigur, În vocabularul comun. Dincolo de faptul că atestă circulația mărfurilor și a oamenilor, menționarea frecventă a „hainelor” și a „pălăriilor frâncești” ne semnalează faptul că locutorii români care foloseau acești termeni conștientizau diferențele majore de civilizație pe care le presupuneau respectivele elemente. O accepțiune a termenului „frânc” este și cea de „cel care poartă pălărie, indiferent de națiunea căreia Îi aparține”, fapt care dovedește plasarea frâncului Într-un spațiu de alteritate foarte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
chiar de la nivelul semantismului etnonimului care Îl desemnează. Acesta conține o serie de trăsături de bază, care alimentează de fapt stereotipiile și clișeele unei imagini elementare și furnizează o informație primară, dar esențială, cu privire la realitatea etnică vizată. Alteritatea este puternic conștientizată prin mărcile distinctive ale frâncului: plasarea spațială Într-un univers Îndepărtat, diferența religioasă și de civilizație, aspecte decisive În adoptarea unei atitudini față de acest străin atât de diferit. Relațiile directe - deși existența lor pe parcursul epocii medievale este incontestabilă, ea fiind
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se impune constatarea că rezerva față de frânc și chiar caracterul negativ al imaginii sale emblematizate În etnonim se datorează În primul rând alterității pronunțate care Îl definește, și nu unei experiențe practice negative, generată de contacte directe, care să fie conștientizată la nivel colectiv. În accepțiunea comună și la o privire superficială, mentalitatea tradițională pare deschisă și ospitalieră, mai ales În privința unor forme exterioare manifestate față de străini, ca indivizi izolați. În realitate, În planul solidarității colective, ea manifestă o rezervă apreciabilă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
entități străine, față de care se manifestă același grad de rezervă, datorat alterității care le definește. La prima vedere, imaginea turcilor ar trebui să aibă trăsături negative mult mai puternice, În comparație cu cea a frâncilor, din cauza experienței concrete a unor contacte ostile, conștientizate la nivel colectiv. Și totuși, atitudinea simbolică manifestată este sensibil aceeași, deoarece trăsăturile de străin, de „diferit” ale frâncului sunt suficiente pentru a genera o atitudine de rezervă identică. Nu se observă, așa cum am fi tentați să credem, nici o tendință
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de ocupant militar, aceste trăsături sunt puternic scoase În relief pentru a-l caracteriza, definind un veritabil clișeu: Lectinu’ bogatî Savai câinele-al spurcatî, Nici În cruce botezat! Acest clișeu este cu atât mai semnificativ pentru o hetero-imagine de bază, conștientizată la nivel colectiv În raport cu imaginea de sine, cu cât provine din Oltenia, unde nu avem o tendință anti-„lătin” alimentată de disputa confesională elitară sau de prezența unui grup etnic concurențial. Este vorba așadar de un stereotip popular elementar, prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rechizițiilor și Înrolărilor forțate nu mai erau eficiente (deoarece țăranii rezistă la presiuni, fug, se ascund, dezertează), măsurilor administrative și de constrângere li se adaugă cele propagandistice, care Încearcă acum să convingă oamenii În privința necesității contribuțiilor, Încearcă să manipuleze, să conștientizeze populația, agitând spectrul acestui pericol public, care i-ar amenința pe toți, deopotrivă. Și, chiar dacă pe termen scurt era dificil să obții o modificare spectaculoasă a comportamentului țărănesc, În schimb, la nivelul atitudinilor mentale, al convingerilor care se sedimentează În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de Împărat. În textele adresate țăranilor, factorul etnic sau național este, În general, neglijat, apreciindu-se, probabil, că o asemenea abordare ar fi mai puțin inteligibilă pentru aceștia, În condițiile În care sentimentul național de tip modern era Încă slab conștientizat la nivel subelitar. Se subliniază, În schimb, ideea atașamentului față de o „patrie” concepută ca o entitate politică fără substrat național omogen, dar puternic semnificată și „concretizată” prin persoana Împăratului și prin loialitatea față de acesta. De asemenea, ca factor de coeziune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etc. Aceste preocupări mărturisesc o deschidere către progresul economic și spiritul capitalist, Întreprinzător. Interesul vine dinspre lumea satului ardelean, dinspre elitele rurale, care se află În fruntea acestui proces de propășire economică, demarat după 1848. Intelectualii și oamenii politici ardeleni conștientizează aceste așteptări și vin În Întâmpinarea lor. În acest sens, Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" Îi trimite din Italia lui Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" , redactorul Gazetei de Transilvania, spre publicare, o lungă serie de articole, printre cele mai semnificative scrise aici, cuprinzând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" (A. Petri sau A. Policretti) probează faptul că la Padova se formase un grup de studenți, italieni și români, bine sudat și prin legături afective, care Împărtășea aceleași convingeri politice. Membrii săi conștientizează situația similară În care se aflau românii și italienii; mai mult, de aici ajung chiar la concluzia necesității alianței și a colaborării, exprimată În paginile unei scrisori, În mod sugestiv, prin puncte de suspensie: Din suferințele, din năzuințele și afinitățile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]