41,876 matches
-
cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică. Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt „minore”. Această constatare trebuie pusă în relație cu observațiile asupra populației generale. Separare parentală și depresie: studii asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și/sau depresie) și problemele legate de școală ale adolescentului. Aceste două exemple referitoare la existența unui eveniment ușor reperabil (doliu pentru un membru al familiei, separare și/sau divorț parental) demonstrează cât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale băieților cu familii intacte și chiar decât ale fetelor din familii divorțate. Aceste concluzii epidemiologice și constatări obținute cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar sunt asemănătoare propriilor noastre constatări asupra unei populații de adolescenți care au apelat la consultație. SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21% dintre băieții deprimați au o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Mamă anxio-depresivă Tată anxio-depresiv Băieți 21% 33% Fete 50% 27% În populația generală, aceste corelații sunt mai dificil de stabilit în măsura în care, în mod obișnuit, nu dispunem decât de chestionarul adolescentului. Bailly și colab. (1990) constată că adolescenții veniți la prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de adolescenți „la prima consultație”. Probleme de sănătate ale părinților Probleme de sănătate ale tatălui ale mamei Non-deprimați 14% 13% Prost dispuși 23% 27% Depresivi majori 34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice non-timice. Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat la consultația psihiatrică pentru un alt motiv. Ei constată, de asemenea, că, așa cum au observat la adult, depresia în familie este mai frecventă la rudele de primul grad decât la rudele de gradul doi, și că este mai frecventă la femei decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ignorarea depresiei adolescentului; - identificarea depresivă între adolescent și unul dintre părinții depresivi; - amenințarea unei legături prea recompensative. IGNORAREA DEPRESIEI ADOLESCENTULUI Prima noastră remarcă privește dificultatea părinților de a recunoaște depresia adolescentului lor. Nu este rară situația în care cererea de consultație survine după o perioadă de 6 până la 18 luni după instalarea acesteia. JULIEN - IGNORAREA DEPRESIEI Julien, 14 ani și jumătate, are dificultăți care au apărut cu 17 luni în urmă. El prezintă o simptomatologie tipică depresiei, cu o stare de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru depresie, dar n-a întreprins alte demersuri pentru a găsi un sprijin adecvat. A trebuit ca acesta să fugă și să rătăcească jalnic timp de 48 de ore prin pădure pentru ca aceasta să se decidă să-l aducă la consultație. Ce se ascunde oare în spatele acestui paradox construit din cunoașterea depresiei adolescentului lor asociată cu această incapacitate de a o recunoaște și de a adopta atitudinile coerente care decurg de aici? Sigur, ne gândim la culpabilitate: ea este totdeauna prezentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prin constante descalificări fie ale unuia sau ale ambilor părinți față de adolescent, fie invers. LOUIS - DEPRESIA CARE UNEȘTE TATĂ ȘI FIU Louis, 13 ani, prezintă o inhibiție relațională importantă și o stare anxio-depresivă cu numeroase aspecte fobice. Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului și patologia tatălui: acesta a făcut o depresie destul de importantă la nașterea lui Louis, decompensare depresivă a unei organizări histerofobice. Prin timiditate, probleme cu somnul, angoase de separare, tatăl
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
simptomele fiului și patologia tatălui: acesta a făcut o depresie destul de importantă la nașterea lui Louis, decompensare depresivă a unei organizări histerofobice. Prin timiditate, probleme cu somnul, angoase de separare, tatăl se identifică masiv cu fiul și îl aduce la consultație spre a fi „îngrijit” pentru ca acesta să nu ajungă să aibă aceleași probleme ca el însuși. Astfel, terapeutul este prizonierul unei situații paradoxale deoarece, prin intervenția sa autentifică relația identitară dintre tată și fiu, în timp ce ar fi trebuit să desfacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7 ani atunci când, pentru prima dată, mama sa îl aduce la consultația psihiatrică la cererea insistentă a școlii. Pascal este la sfârșitul ciclului preșcolar (CP); el refuză să învețe să citească și să scrie. În acea perioadă el este descris ca un copil timid, inhibat, care pare îngrijorat, cu care este dificil
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
toate alimentele. Mama n-a vorbit în acea perioadă despre dificultățile școlare, a părut puțin doritoare de a-și aduce fiul la policlinică și și-a întrerupt rapid vizitele. Patru ani mai târziu, mama își aduce din nou fiul la consultație, tot la presiunea școlii. Pascal, care are 11 ani, ridică probleme învățătoarei: sparge totul în clasă, face pe bufonul, este în mod deschis insolent și provocator cu profesorul, refuză orice efort școlar. Dar învățătoarea este încă și mai îngrijorată din cauza
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
izolat, refuză orice contact atât cu ceilalți copii cât și cu adulții. El n-are altă relație decât cu alți doi copii mai mari decât el, copii dificili ca și dânsul, descriși ca fiind cu probleme caracteriale. În timpul acestor noi consultații, mama, descurajată și deprimată datorită acestor dificultăți, ne povestește „istoria” fiului său. Pascal este al șaptelea copil dintre cei opt pe care îi are familia. Tatăl era vidanjor și lucra noaptea. N-a venit niciodată la policlinică deși a fost
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimată datorită acestor dificultăți, ne povestește „istoria” fiului său. Pascal este al șaptelea copil dintre cei opt pe care îi are familia. Tatăl era vidanjor și lucra noaptea. N-a venit niciodată la policlinică deși a fost chemat. În timpul acestor consultații, acesta tocmai a făcut o hemiplegie ca urmare a unei crize de hipertensiune. Refuză să se interneze. Mama este o femeie puternică, mereu grăbită datorită faptului că, pe lângă faptul că se ocupă de copiii săi, ea este doică și are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
el, o ia cu el la toaletă etc. Nu pare să se intereseze de nimic, n-are nici o activitate continuă. Este pasionat de poveștile cu vampiri, de filmele cu subiecte violente văzute la televizor. Cu un an înaintea acestei ultime consultații, atunci când acesta avea 10 ani aproximativ, mamei sale i-a fost rușine de zdreanța care devenise rochia de casă în care se învelea mereu Pascal pentru a dormi. Ea a aruncat-o la gunoi, fără să-l prevină, atunci când acesta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atunci când acesta era la școală. Pascal nu spune nimic, dar începe să sugă lenjeria mamei sale apoi, datorită opoziției acesteia, se folosește de propriul său maieu pe care îl ține în gură sugându-și în același timp degetele. Observat la consultație în această perioadă, are deci 11 ani acesta, se prezintă astfel: este un copil foarte inhibat, care vorbește dificil și lent, fără să fie cu adevărat opozant. Are capul plecat, ca și cum ar fi copleșit, dar frica nu este prezentă. Acceptă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dar mai ales datorită unui număr mare de non-răspunsuri sau a cazurilor clinice pierdute (60% din totalul de cazuri). Pe de altă parte, în acest studiu era vorba despre copii al căror diagnostic de depresie a fost pus fie în timpul consultației, fie în timpul spitalizării. Este vorba deci despre depresii grave, sau despre un mediu familial atent care a acceptat diagnosticul. Ori, mult prea adesea, depresia la copil este acceptată cu greu: multe depresii ale copilului, mai ales dacă acesta este mic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o stare depresivă. Această depresie este marca clinică a unei renunțări a adolescentului de a-și transforma obiectul atașamentului originar. SANDRA - O PROASTĂ DISPOZIȚIE A ADOLESCENȚEI CARE REACTUALIZEAZĂ O DEPRESIE DIN COPILĂRIA MICĂ Sandra, 15 ani și jumătate, vine la consultație ca urmare a unui dezinteres școlar pe care aceasta îl declară complet. Ea are un avans de un an față de ceilalți colegi și era până la momentul acela o elevă bună. Anul trecut, unul din profesori a spus chiar mamei: „visez
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
proastă dispoziție care, așa cum recunoaște ea însăși, o dor în mod deosebit. „Separația” atât de necesară adolescenței reactivează afectele mai întâi, apoi imaginea unei interacțiuni în care eul este abandonat într-o „groapă neagră” iar obiectul este inaccesibil. Dacă rezultatul consultațiilor a fost o relaxare imediată în ceea ce o privește pe Sandra și o ameliorarea a relațiilor mamă-fiică, ne temem totuși ca „travaliul intra-psihic de separare” să nu fie foarte dificil pentru această adolescentă. DEPRESIA SAU IMPOSIBILĂ RENUNȚARE LA UN
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părul zburlit, îmbrăcămintea în dezordine, cu un aspect delăsător. Nu are nimic feminin în felul în care arată, ceea ce contrastează puternic cu aspectul părinților săi, mai ales al mamei, îmbrăcată elegant și corect. Catherine este de acord să participe la consultație, spune că este nefericită, comunică cu plăcere, înțelege corect și cu exactitate realitatea. Relațiile sexuale ale Catherinei sunt una din sursele conflictului cu părinții, dar și ea însăși este îngrijorată de aspectul acestora. Catherine a avut primele relații sexuale la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]