4,293 matches
-
judicios al pieței. Subsidiaritatea susținea statutul inalienabil al familiei ca cea mai importantă celulă socială, apăra drepturile locale și încuraja numeroase forme locale de implicare comunitară, mergînd pînă la o diversitate întreagă de planuri federaliste. Recunoașterea ființei umane drept o creatură imperfectă a implicat refuzul categoric al planurilor utopice, nerecurgerea la războaie decît ca ultimă soluție de urgență, un proces educațional disciplinat, prezența permanentă a valorilor tradiționale în toate sectoarele vieții sociale, precum și recunoașterea deschisă a faptului că toată viața și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cardinale: smerenia și mărinimia. ""Mărinimia este aspirația spiritului spre lucruri mărețe" (H 101); ea are "rădăcinile înfipte în cele mai înalte posibilități [...] ale naturii umane" (ibid). La rîndul ei, smerenia este "cunoștința și acceptarea distanței de necuprins dintre Creator și creatură" (H 102). Pieper concluzionează: "Mărinimia orientează [...] speranța spre adevăratele ei posibilități; smerenia [...] dezvăluie limitele acestor posibilități" (H 102)" (apud V.N.). Plecînd de la conceptul de Homo viator (om călător), de la realitatea că sufletul omului e trecător, că omul este o ființă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sa iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori. Dorința omului de a impune binele, sau ceea ce crede că e bine, pare irezistibilă pentru toate creaturile pămîntene... Așa-numita Uniune Europeană a devenit în bună măsură o armă implacabilă pentru nivelarea diferențelor care au asigurat odinioară progresul și importanța Europei, ca să nu mai vorbim de pedeapsa educațională pe care o aplică Europei de Est. Marginalizarea și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
părtași ai puterii publice, ca și în brutalitățile prototipice ale lui Bonaparte, care a maltratat în public pe bătrînul Lamarck pînă l-a făcut să plîngă, iar pe istoricul Volney l-a trîntit în nesimțire cu un picior în burtă, creatura politică își arată și își justifică caracteristic superioritatea specifică de care se simte plină". Și de astfel de brutalități, palme, pumni etc. nici astăzi nu ducem lipsă, inclusiv de la cele mai înalte demnități. Prin contrast, îi este opusă ființa nouă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
porniri primitive inspiră voințele celor mulți. Singur tipul tehnic reprezintă emanciparea autentică de această primitivitate: el constituie excepția adevărată în nivelul comun al speciei, fiindcă singur el este o ființă nouă, care nu poate încăpea în cadrele animalității, pe cînd creatura politică, cu psihologia ei redusă la varietățile simplei violențe și simplei viclenii, rămîne o anexă zoologică". Eseistul recunoaște că portretul tipului politic este exact dintr-o perspectivă ideală, dar, evident, schematic; omul tehnic este cel care prin activitatea lui a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tehnică a creat ocupații care trezesc și absorb energiile bune și a format caractere nouă, opuse acelora de care are cu deosebire nevoie politica. Mulțimea și diversitatea valorilor tehnice au dat ființă unui organism complicat de cooperație, și atunci însăși creatura simplu politică a fost silită să se transforme într-o creatură administratoare. Și aceasta a fost schimbarea cea dintîi și cea mai directă pe care a suferit-o tipul politic, prin puterea discretă dar tenace a tipului tehnic. Dar natura
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a format caractere nouă, opuse acelora de care are cu deosebire nevoie politica. Mulțimea și diversitatea valorilor tehnice au dat ființă unui organism complicat de cooperație, și atunci însăși creatura simplu politică a fost silită să se transforme într-o creatură administratoare. Și aceasta a fost schimbarea cea dintîi și cea mai directă pe care a suferit-o tipul politic, prin puterea discretă dar tenace a tipului tehnic. Dar natura politică caută negreșit să dea activității administratoare o dezvoltare excesivă și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
oricine, oricît ar fi de stupid, ar observa conflictul strivitor dintre tehnică și politică: "Înflorirea politică este de-a dreptul orbitoare în pămîntul fostei împărății rusești: consilii, întruniri, decrete, manifeste, broșură de propagandă, teatru de propagandă, tren de propagandă; raiul creaturii politice. Dar atît. Pentru alte lucruri care nu se pot realiza prin decrete, broșuri și vagon retoric, nu mai e vreme nici putere. Bairamul cel mare al politicii acolo este, dar mai fiecare țară europeană își are micul său chef
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
amintim ce se striga pe străzile Bucureștiului postrevoluționar: Moarte intelectualilor! Este o ură care îmbracă falsa haină a unui postulat moral. Condiția civilizației este viața urbană; ruralul este, într-o măsură oarecare, om preistoric, oprit la satisfacerea trebuințelor elementare ale creaturii, prins, cum este, în munca excluziv destinată îndestulării acelor trebuințe. Cred că ruralului din orice parte a Europei îi va fi - cu mici deosebiri de grad - oricînd lesne să renunțe la produsele vieții propriu-zis industriale și urbane. Și dacă va
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gândurilor iubite"), și percepția pură, dezinteresata ("canonica deplasare în spirit") și directă, i.e., intuiția ("locuire", engl. "indwelling" )6, descrisă de poetul american, de la care autorul "Jocului secund" pare să fi preluat termenul, astfel: La moartea, sau metamorfoza lor, când aceste creaturi, bucurându-se de viață ultima - imortalitate - si cunoscând toate secretele, cu excepția unuia singur, acționează asupra tuturor lucrurilor și călătoresc pretutindeni, prin simpla lor voința: - locuire [s.n.], nu a stelelor, care, pentru noi, par să fie singurele lucruri palpabile și, pentru
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a iubirii. Totuși, în cel mai generos (pentru că atotcuprinzător) dintre demersurile prezentate, cel al lui Vattimo, prin accepțiunea kenotică a secularizării se deschide, insinuant, calea gnosticismului. Luând asupra sa grija lumii, omul poate asuma un statut diferit de cel al creaturii care împlinește poruncile Creatorului. Omul se poate resimți de natura Creatorului. Iubirea transfigurează. Uriașul ei potențial metanoic 30 ar putea lucra în această direcție? Să fie, în acest context, religiozitatea gnostică varianta istorică adecvată evului post-secular? Libertățile religioase pe care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cea a canibalilor din regiunea Braziliei, sau cea a uriașilor din Patagonia, sunt atât de șocante, atât de importante În cadrul noilor descoperiri, Încât ajung să fie reprezentate la o scară egală cu cea a Spaniei. La fel de evidente sunt și reprezentările creaturilor mitice ale mărilor și ale faunei exotice a Africii, elemente care surclasează informații de ordin geografic. Elementele afective devin prioritare față de cele geografice. Este evident cum sistemul de priorități al informațiilor este trecut prin filtrul personal al autorului hărții, dar
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
Zola credea sincer în teoria lui științifică despre romanul experimental, dar în realitate a scris romane profund melodramatice și simbolice. Gogol se considera un reformator social, un "geograf" al Rusiei, în timp ce, în practică, a scris romane și povestiri pline de creaturi fantastice și grotești, zămislite de imaginația iui. Este pur și simplu imposibil să punem temei pe studiul intențiilor autorului, deoarece acestea pot să nu reprezinte nici măcar un comentariu corect asupra operei lui și nu sunt, în cazul cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
prin traducerile lui Rufin și Ieronim. Concepția lui teologică era o îmbinare a tuturor tradițiilor filozofice ale vremii, un-de lumea superioară îl are pe Dumnezeu Tatăl, el zămislind pe Fiul care este imaginea sa, dar o imagine inferioară însoțită de creaturile spirituale pure care partici-pă la Logos. Aceștia se organizează într-un univers ce merge de la demonii de jos pînă la îngeri iar oamenii sînt la mijloc. Iudeo-sataniștilor nu le-a plăcut deloc zicerea dar nici toată opera lui și au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de un cocoș și clocit de o broască țestoasă. Cocoșul alb, broasca țestoasă și oul ceresc erau elemente mitologice în religia geților așa cum o dovedesc tăblițele și iconițele. O lespede de piatră din Viena poartă săpată o imagine cu o creatură înfricoșătoare avînd un trup solzos de șarpe, un cap ca de cocoș cu coroană pe creastă, și 4 picioare terminate cu gheare. Sub ea este următorul text: ,,Anul 1202 împăratul Frederic ll a fost ales la domnie. În timpul împărăției lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și impunător, dar mai originar. Cînd îl numim Pantrokrator, spune Grigore de Nyssa, trebuie să ne gîndim la El ca la cel care susține în ființă toate lucrurile, Dumnezeu atotțiitor. El strînge apele în mîna Sa, cuprinde în Sine toate creaturile înzestrate cu inteligență pentru ca toate lucrurile să stea în ființă, îmbrățișate în puterea lui atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se conferă doar atîta transcendență cît să rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ierarhica lui arhitectură, avîndu-l drept cheie de boltă pe Dumnezeu a început să pară unor gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful ei, garanția ordinii sale. Reacția față de prea apăsata continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se poate exercita, unde alternativa subzistă, unde separările sînt cu putință, unde autonomia umană poate deveni, la limită, autonomie față de absolut, autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai buni sau mai răi ; mai răi, cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de copil/rob la cea de fiu/moștenitor, capabil să asume ereditatea divină înscrisă în ființa lui, să colaboreze la actualizarea ei, pentru a participa în Christos la libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de ele. Libertatea divinului constă în absența oricăror limite, e infinitate absolută, Posibilitate totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de ele. Libertatea divinului constă în absența oricăror limite, e infinitate absolută, Posibilitate totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar poate participa la ea printr-o dinamică a creșterii infinite, unde limitările ființei sale, ca și ale lumii, devin praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii creștini au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Universal. înseamnă, mai precis, a participa activ la modelul care te locuiește. Cînd vorbește despre realizarea personală a Omului Universal, Andrei Pleșu insistă în aceeași măsură pe ambele aspecte ale acestui proces : pe menirea omului de a satura tot spectrul creaturii ; pe capacitatea, orientată ascendent, de a se depăși, de a tinde spre modelul său. Idealmente, omul se identifică, în măsura în care își realizează integral posibilitățile, cu Prototipul însuși al lumii și cu Principiul ei. Cînd Cusanus concepe omul ca șir convergent spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e Bine și necesitate. Or, metafizica Simonei Weil concepe creația tocmai ca pe o revelare a acestei dualități intra-divine3 ; concepe existența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
privim (ori măcar să întrevedem) realul dintr-o dublă perspectivă : din punctul nostru de vedere, al ființei-în-lume, și simultan din punctul de vedere al Polului divin. Ea ne arată cum se vede realul observat din centrul terestru al cosmosului, cu ochii creaturii, și cum se vede același real din centrul lui transcendent. în formularea lui Andrei Pleșu, schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]