51,468 matches
-
Această împrejurare este de natură a constitui o ingerință în drepturile fundamentale la viață intimă, familială și privată și a secretului corespondenței și, prin urmare, contravine dispozițiilor constituționale care consacră aceste drepturi“. ... 77. Pe de altă parte, apreciază că „prevederile criticate pot fi considerate ca fiind în acord cu Legea fundamentală, în măsura în care Curtea Constituțională apreciază că autorii sesizării de neconstituționalitate au realizat o confuzie între predictibilitatea normelor și previzibilitatea efectelor juridice pe care aplicarea în timp a dispozițiilor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
fundamentale a dreptului la viață privată. Așa fiind, apreciază că aspectele invocate de către autorii sesizării de neconstituționalitate pot fi considerate drept întemeiate prin raportare la lezarea art. 26 din Constituție. ... 81. Pe de altă parte, Guvernul consideră că prevederile criticate pot fi considerate ca fiind în acord cu Legea fundamentală, în măsura în care Curtea Constituțională apreciază că argumentele aduse în scopul adoptării legii sunt edictate de imperative ce vizează necesități de siguranță națională și de ordine publică, ce respectă
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
raportare la exigența de calitate a actelor normative, „de vreme ce soluția normativă privitoare la scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol a altor persoane decât proprietarii acestora, este dezvoltată în mod clar pe parcursul mai multor ipoteze ale normei criticate, astfel încât interpretarea textului să poată fi realizată, în caz de nevoie, de către instanțele de judecată“. Invocând jurisprudența Curții Constituționale, arată că interpretarea normelor criticate „depinde de practică și nu încape îndoială că instanțele interne sunt cele mai în
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
proprietarii acestora, este dezvoltată în mod clar pe parcursul mai multor ipoteze ale normei criticate, astfel încât interpretarea textului să poată fi realizată, în caz de nevoie, de către instanțele de judecată“. Invocând jurisprudența Curții Constituționale, arată că interpretarea normelor criticate „depinde de practică și nu încape îndoială că instanțele interne sunt cele mai în măsură să examineze și să interpreteze legislația națională“. Reglementarea „este clară și previzibilă, interpretarea normei juridice urmând să fie realizată de instanțele judecătorești, dispozițiile privitoare la
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
raport cu care urmează a se face despăgubirile consolidează din punct de vedere normativ caracterul cert al acestora și conduce, în opinia Guvernului, la reglementarea unei proceduri legislative care garantează acoperirea efectivă a prejudiciilor cauzate prin luarea măsurilor din textul criticat. Cu toate acestea, Guvernul apreciază că soluțiile propuse nu sunt de natură a aduce atingere dreptului de proprietate privată al titularilor acestora. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională a reținut că „dreptul de proprietate nu este un drept absolut
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
curiae și pe care urmează a le avea în vedere ca atare în cadrul controlului de constituționalitate. ... CURTEA, examinând obiecțiile de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 95. Actele de sesizare a Curții Constituționale au ca obiect al criticilor de neconstituționalitate dispozițiile art. 2 pct. 27, cu referire la introducerea art. 102 în Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
sesizărilor astfel formulate, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... I. Analiza dispozițiilor art. 2 pct. 27 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice prin care se introduce un nou articol, art.
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
este criptarea datelor, care se realizează înainte de a trimite date prin linia de comunicație sau înainte ca acestea să fie depozitate, și cel de-al doilea este decriptarea, respectiv restaurarea datelor originale supuse criptării. ... 114. Analizând textul de lege criticat, Curtea reține că art. 10^2 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 instituie obligația furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, precum și a tuturor furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
unui utilizator, independent de conținutul criptat sau necriptat, nefăcând distincție între cele două tehnologii de trafic. Având în vedere evoluția tehnologică și procesul continuu de extindere a criptării informațiilor care tranzitează rețelele de comunicații, Curtea constată că legiuitorul, prin norma criticată, vine să accentueze obligația persoanelor identificate în ipoteza sa de incidență de a permite accesul organelor prevăzute de lege la conținutul criptat al comunicațiilor care tranzitează rețelele de comunicații. Mai mult, în această interpretare este evident că art. 102 alin.
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 pe motiv că folosește o terminologie diferită de Codul de procedură penală, de natură să pună la îndoială posibilitatea utilizării acelor date în mod legal în cadrul unui proces penal. ... 116. Analizând dispozițiile criticate, Curtea observă că acestea instituie obligația furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP și a furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice, în general, să acorde accesul organelor de aplicare a legii și organelor cu atribuții în
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
activității specifice de culegere de informații, după caz, reprezintă operațiuni tehnice care au ca scop prezervarea informațiilor obținute ca urmare a punerii în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse conform legii. Împrejurarea că norma criticată enumeră expres aceste operațiuni tehnice, așa cum face legea privind securitatea națională, nu este de natură a crea incertitudine cu privire la utilizarea acestor date în mod legal în cadrul unui proces penal, operațiunile menționate fiind circumscrise terminologiei utilizate de
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
mult, reglementând expres că datele supuse operațiunii de copiere sau extragere sunt exclusiv cele care fac obiectul actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală, respectiv ale Legii nr. 51/1991, Curtea reține că textul de lege criticat este suficient de clar și previzibil, astfel încât organele de aplicare a legii să poată determina posibilitatea utilizării respectivelor date în cadrul unui proces penal. ... 121. Analizând criticile de neconstituționalitate raportate la art. 26 din Constituție, Curtea reține că o
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
10^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, Curtea reține că furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP pot fi asimilați furnizorilor de servicii de comunicații electronice. Astfel, potrivit art. 2 pct. 7 din legea criticată, referitor la pct. 9^4 al art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, furnizorul de servicii de comunicații electronice este persoana a cărei activitate constă, în tot sau în parte, în furnizarea unui serviciu de comunicații
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
acestor furnizori de a notifica Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) înainte de începerea furnizării serviciilor, Curtea reține că serviciile de găzduire electronică cu resurse IP nu se regăsesc în ipoteza art. 2 pct. 6 din legea criticată, care prevede în mod expres care nu sunt serviciile de comunicații electronice: „Nu sunt servicii prin care se furnizează conținutul informației transmise prin intermediul rețelelor ori serviciilor de comunicații electronice sau se exercită controlul editorial asupra acestui conținut și serviciile
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
necesară, corespunzătoare și proporțională în cadrul unei societăți democratice pentru protejarea anumitor interese publice, cum ar fi pentru a permite desfășurarea cercetărilor penale sau pentru a proteja securitatea națională, apărarea sau siguranța publică. ... 129. În ceea ce privește primul aspect criticat, analizând textul de lege supus controlului, Curtea reține că obligația instituită de dispozițiile art. 10^2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 este aceea ca toți furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice, inclusiv
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după înștiințarea furnizorului de servicii de comunicații electronice. Având în vedere cadrul normativ existent, Curtea reține că dispoziția legală criticată, coroborată cu dispozițiile Codului de procedură penală referitoare la procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, respectiv cu dispozițiile Legii nr. 51/1991 privind autorizarea unor activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Curtea observă că legiuitorul nu a prevăzut o normă tranzitorie prin care să reglementeze o perioadă de grație, în care să fie permisă furnizorilor de servicii de comunicații electronice conformarea la noile prevederi. Având în vedere că textul de lege criticat este de aplicare imediată, respectiv în termen de trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea constată că legea impune o sarcină administrativă, tehnică și financiară, excesivă prin raportare la termenul scurt de implementare a
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii“ și care, în opinia autorilor sesizării, conține „o neclaritate tehnică pentru că furnizorul de găzduire nu tranzitează trafic prin propria rețea, ci este destinatarul traficului de internet“. Dincolo de faptul că norma criticată nu extinde în niciun fel categoriile de date ce fac obiectul măsurilor de interceptare, astfel cum a fost constatat în analiza criticilor de neconstituționalitate privind acest text de lege prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
întemeiază pe două argumente lipsite de logică: primul, potrivit căruia furnizorul serviciilor de găzduire electronică cu resurse IP „nu tranzitează trafic prin propria rețea“, și cel de-al doilea, potrivit căruia el „este destinatarul traficului de internet“. Or, potrivit normei criticate, ceea ce tranzitează rețelele proprii ale furnizorilor de servicii electronice sunt comunicațiile, care, în cazul furnizorilor serviciilor de găzduire electronică cu resurse IP, sunt stocate, distribuite și accesate de pe servere deținute sau închiriate, prin gestionarea unui set de adrese
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
organelor cu atribuții în domeniul securității naționale, după caz, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală sau ale Legii nr. 51/1991. ... 134. Deși legea criticată are ca obiect de reglementare modificarea cadrului normativ general cu privire la comunicațiile electronice, din examinarea modificărilor operate prin dispozițiile legii rezultă că actul normativ completează și cadrul legislativ privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
caracterul strict necesar întro societate democratică nu a fost pe deplin justificat, iar proporționalitatea măsurii nu a fost asigurată prin reglementarea unor garanții corespunzătoare. Apreciind incidente considerentele Deciziei nr. 440 din 8 iulie 2014, Curtea a constatat că dispozițiile legii criticate încălcau prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, 28, 30 și 53 din Constituție. ... 139. Având în vedere modificările propuse prin legea supusă controlului de constituționalitate, argumentele reținute de Curte în fundamentarea soluțiilor de neconstituționalitate pronunțate în deciziile sale anterioare
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de neconstituționalitate pronunțate în deciziile sale anterioare, precum și faptul că, în ceea ce privește mecanismul de reținere și prelucrare a datelor, autorii obiecției de neconstituționalitate formulează critici cu privire la ambele etape ale acestuia, susținând că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, nu respectă condițiile impuse de principiul proporționalității și nu oferă garanții care să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal, aducând atingere însăși esenței dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată, Curtea urmează a
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală și, pe de altă parte, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pentru punerea în executare a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională. Norma criticată conferă o eficiență suplimentară cadrului normativ existent care reglementează competența organelor de urmărire penală și a organelor cu atribuții în domeniul securității naționale în punerea în executare a mandatelor prin care se autorizează accesul la informațiile electronice și utilizarea acestora
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală sau ale Legii nr. 51/1991, care sunt aduse la cunoștința furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice. Având în vedere cadrul normativ existent, Curtea reține că dispozițiile legale criticate, coroborate cu dispozițiile Codului de procedură penală referitoare la procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, respectiv cu dispozițiile Legii nr. 51/1991 privind autorizarea unor activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
prima operațiune din punct de vedere cronologic și fără de care etapa accesului și folosirii informațiilor nu este posibilă, Curtea observă că legiuitorul omite să o reglementeze, limitându-se doar la o mențiune vagă și implicită în textul de lege criticat. Astfel, folosind sintagma „informațiile reținute sau stocate“ în cuprinsul dispozițiilor art. 10^2 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, cu privire la care este reglementată obligația furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice de
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]