3,585 matches
-
fost, multă vreme, inexistent și care a avut acces deplin la mare târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu independența politică. Abia de atunci încolo a putut fi vorba de o națiune maritimă, capabilă să-și croiască propriul parcurs naval, istoric și ficțional. Astfel, literatura despre pirați e, în spațiul românesc, cvasiabsentă, ea nu ar fi avut, oricum, o bază documentară, cu nume, locuri și date, cu toate că porturile și schimburile comerciale pe apă n-au înlăturat definitiv
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
explicații care s-au legat mereu de ideea că noi, românii, am fost mereu oropsiți: de popoare migratoare, de turci, de austro-ungari, de ruși: victime ale unui fel de viol istoric colectiv. Eterni nedreptățiți. Reacția formală o găsim în imn: „croiește-ți altă soartă”. Reacția comună este însă alta: o strategie a văicărelii. 4. Neajutorarea. Un lung exercițiu al infantilizării, datorat faptului de a avea alt „cap” decât cel propriu produce un sindrom al neajutorării. Victime și neajutorați fiind, avem nevoie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
voia să-l vadă preot, îi spunea: «Să înveți bine și dacă tătuțu-tu a ajuns dascăl tu să-l întreci, să ajungi preot!» și dacă auzea că nu învață sau este indisciplinat mergea la liceu cu vărguța și și-l croia cât era de mare”. Teodor Cotlarciuc, care toată viața a fost cantor la biserica din sat, fiind numit inițial în funcția de cântăreț provizoriu la 30 septembrie 1846, s- a născut la 7 februarie 1825 și a murit pe data
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la căpătâiul sicriului său [...]. Cine a cunoscut de aproape pe mult regretatul răposat, acela știe, că el n-a căutat asemenea slavă, ci - ca un credincios fiu și muncitor în via Domnului - s-a supus voinței celor ce i-au croit drumul spre ea și i-au așezat sarcini atât de grele pe umeri [...]. Viața regretatului ierarh este o evidentă pildă cum azi o asemenea demnitate și slujbă este mai mult o grea jertfă personală pe care uneori răutatea oamenilor o
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și azi încă duce o grea luptă de existență, că și azi încă n-a reușit să dezvolte o activitate prielnică în condițiuni normale”. După cum precizează Ion I. Nistor și după cum s- a arătat mai sus, studiile universitare i-au croit drumul lui Nectarie spre funcțiile pe care le va deține la Universitatea din Cernăuți. Mai întâi, ca bibliotecar. O bună parte a vieții lui Nectarie Cotlarciuc a fost strâns legată de cea a Bibliotecii Universității din Cernăuți. El a fost
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
plecat toți la Universitate. Aici s-a ținut ședința festivă jubiliară, nu înainte de a se prezenta darurile și omagiile. Printre altele, mitropolitul Nectarie s-a adresat studenților teologi, spunându-le că înaintașii lor, fiind chiar sub stăpânire străină, și-au croit calea și au primit îndrumarea pentru conducerea Bisericii în spirit ortodox român; cu atât mai mult trebuie să facă aceasta studenții teologi de astăzi, care trăiesc o viață liberă, într-un stat liber român, cu biserici zidite și fundate de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
orice, cu condiția să nu dai nume. Dacă se poate, chiar nici un nume. Poți să descrii, de pildă, destinul unui fost tânăr critic care, sprijinit de un critic mai bătrân, uns cu toate alifiile de partid, a reușit să-și croiască drum prin hățișul junglei ceaușiste scriind în fiecare săptămână un articol critic „de întâmpinare” într-un săptămânal care se menține și astăzi, deși nu prea mai e citit. Fostul tânăr a îmbătrânit ca și alți foști tineri, iar protectorul și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Și în alt Resunet, poetul își verificase printr-un grozav blestem vocația lui profetică, de izvor biblic: Întunecă-te, soare, ș-aurita ta lumină Păstreaz-o pentru fiii din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi avut de ce se prinde". Ochiul scriitorului mărește și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
București. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Galbînul: Dar ian întreabă pe croitorii lor ă acelor cuvinte î dacă înțeleg cuvintele teșmecherii și haram și să vezi că ți-ar răspunde: nu te capisc, sau: nu te cumprind". Și, în adevăr, când limbile românești nu se croiau peste munți, se croiau în București - am văzut pentru ce; și erau combătute în Moldova, unde spiritul critic s-a trezit de la începutul culturii din veacul al XIX-lea. Alecsandri a combătut franțuzismul, ridiculizîndu-l în diferite tipuri, ca Iorgu de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
întreabă pe croitorii lor ă acelor cuvinte î dacă înțeleg cuvintele teșmecherii și haram și să vezi că ți-ar răspunde: nu te capisc, sau: nu te cumprind". Și, în adevăr, când limbile românești nu se croiau peste munți, se croiau în București - am văzut pentru ce; și erau combătute în Moldova, unde spiritul critic s-a trezit de la începutul culturii din veacul al XIX-lea. Alecsandri a combătut franțuzismul, ridiculizîndu-l în diferite tipuri, ca Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița, Gahița
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-i o fiică cerească, n-o face să umble cu colinda la sărbătorile unora și altora... m-ai înțeles? Acrostihescu (în parte): Bestie incapace!" Acrostihescu, ca scriitor lipsit de talent de la începutul literaturii veacului al XIX-lea, vorbește în limba croită de filologi. De aici "bestie incapace" sau "ți s-o înflăcărat imaginăciunea" sau "emociuni" și alte expresii, pe care Alecsandri le pune, incidental, în gura lui Acrostihescu, care dealtmintrelea vorbește ca toată lumea. Faptul că Acrostihescu nu este consecvent cu sine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
urmă cu peste 200 de ani (latinitatea, indoeuropenismul, antichitatea clasică și creștinismul iahvist) și care au fost aruncate la gunoi de mult timp pe alte meleaguri, însă la noi au rămas adevăruri sacrosante. Mai folosește celor care vreau să-și croiască propria identitate spirituală și astfel să scape de lanțul robiei educative și manipulator-coercitive a culturii române ținută în chingi de elitele culturnicilor și a ,,cîntăreților revoluțio- nari”. Folosește acelor neastîmpărați care vreau să gîndească în fața încercărilor vieții și să se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și cînd s-au mai înmulțit, adunînd ceva avere, după ce și-au frecat puchii de la ochi văzînd ce realizări au vecinii lor, au început să-i roadă invidia. Și cum alte surse nu aveau decît minciuna, s-au pus să croiască lumea după aceste născociri, găsindu-și mai tîrziu aliați în lumea grecilor și romanilor. Chiar marele mincinos Ioan pe la sfîrșitul secolului l al erei noastre spun ei, dar informațiile arată că este scris după anul 385, în Apocalipsa lui la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
perșii realizaseră un imperiu format din numeroase triburi și care era cel mai mare din acele vremuri, ivriții, dintre care nu puțini își duceau existența în ma-rile orașe persane, au zic că este pentru ei o cinste să-și croiască după lună și minciună o legendă cu un vrednic strămoș arameu care în realitatea istorică a fost scit și nu semit, tîlhar tîmpit și îndrăcit din care au ieșit numai nenorociri. Mai am eu o zicere care va fi cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vadă și alții pentru că aruncă în aer miturile civilizației Europei. Pentru că ei ne-au adus de la Vatican, de la Paris sau din alte locuri știute numai de Satana, o hăinuță flendurită, împuțită, cîrpăcită și ponosită - după ce au încercat zadarnic să o croiască niște înfiebîntați în țară - acești prooroci mincinoși ne-au obligat să o îmbrăcăm fără cîrctire. Chiar dacă este pocnită pe la toate încheieturile iar flendu- rile curg din ea, nemernicii și lichelele, în continuare ne îndobitocesc cu zel că aceasta ne-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii noastre Netuța. Ne spăla rufele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un puști. Metalimbajul adulților este însă mai ușor de înțeles decât cel al copiilor. Iată un exemplu tipic. SOȚIA: Cum a fost adunarea generală de la Fiji, dragule? (Deschidere rituală. ) SOȚUL: Colosală. (M-am distrat bine. ) SOȚIA: Cum a fost mâncarea? (Croiește calea către întrebarea principală. ) SOȚUL: Absolut fantastică! (Ce păcat că nu poți să mă hrănești la fel!) SOȚIA: Te-ai întâlnit cu vreo persoană interesantă? (Ți-ai făcut de cap?) SOȚUL: Am cunoscut niște capete excelente de la centru. Și pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
precisă în acest sens. Dacă cineva nu ne pune întrebări despre familie, despre profesiune, despre ceea ce ne pasionează sau despre situația noastră materială, atunci acestea nici nu-i interesează. V CUM SĂ-I ASCULTĂM PE ALȚII ȘI CUM SĂ NE CROIM, ASTFEL, CALEA SPRE POPULARITATE ȘI SUCCES "Știu că dumneavoastră credeți că înțelegeți ceea ce vi se pare că am spus. Dar nu sunt sigur dacă vă dați seama că ceea ce ați auzit dumneavoastră nu este ceea ce am vrut eu să spun
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
grăit-a Zarathustra), T. cultivă simfonismul psaltic îmbibat de aluzii mitologice și religioase, călătorind în timp și în geografii spirituale unde supraabundența, grandilocvența și poza profetică amenință să sufoce miezul sensibil al viziunilor. Acumularea marilor teme orfic-biblice în recitativul amplu, croit pe tiparul „marelui fluviu” al lui Perse, reprezintă însă o zonă aparte în poezia română contemporană. Două eseuri, Ion Pillat. Ceremonia naturii (1972) și Paul Verlaine (1974), „explică” prea puțin personalitatea poetei, însă dau seama de anvergura (ca și de
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]