7,252 matches
-
obosească să caute, prin gunoaie, abjecții și spurcăciuni cu care, se vede de departe, că este bine mobilată! E vremea să ne lase! Să rămână „nemuritoare și rece” în țarcul său de la intrarea în onorabilul „Luceafăr”, pe post de Lăbuș cronicar! Dar, înainte de a ne lua amiabilul „adio”, să poposim, un pic, pe înțelepciunea perfectă a „Nimicului din Taurida”. Ia să vedem noi care este „scara” lui de valori, să vedem prin ce sită-ciur-dârmon cerne el, dar nu discerne, munculița altora
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales cu dublarea obligațiilor bănești către Poartă, nu țin seama de evoluția demografică, economică și monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
comportamentul unora dintre boierii olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
am convins că George Nicolae Podișor a fost unul dintre prozatorii de forță ai României, din nefericire, poate nu atât de cunoscut sau atât de mediatizat pe cât ar fi meritat. Iată cum am creionat profilul prozatorului rucărean: *** Ca un veritabil cronicar al vremurilor sale, George Nicolae Podișor realizează o rețea invizibilă de legături între fapte, evenimente ori personaje situate în epoci diferite, argumentând ciclicitatea evenimentelor socio-istorice, la intervale de timp „prestabilite”. Poate într-o manieră similară, cum pot depune mărturie, în
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
domnie, și au mers de i-au sărutat mâna”(5). Domnului Țării Românești, Io Constantin Brâncoveanu Basarab, voievod, da când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru întamplările ce în pământul acesta în zilele măririi sale s-au întâmplat, (în Cronicari munteni, Vol. II, București, 1961, p.9) Urcușul spre domnie este o adevărată poezie care conferă istoriei o spațialitate și un discurs pe care doar tainele îl dezvăluie din când în când. Singură poezia desfoliază și în lumină neîntinată arată
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
București, 1945, p.200-210; Nicolae Iorga, Constantin Voda Brancoveanu. Viata si domnia, Valenii de Munte, 1914, integral. 4 Radu Greceanu, Începătura vieții luminatului și preacreștinului. 5 Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717 - Cronica anonimă despre Brâncoveanu, în Cronicari munteni, vol. II, București, 1961, p.275-277; C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, București 1971, p.406-407 6 Dan Bodea, Cogito 7 M. Mignot, Histoire de l'empire Ottoman, vol. IV
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
dacă vreau, să dau părerilor mele forma unor recenzii pe care să le publice. Așa cum am explicat prin cele de mai sus, reacția mea nu a întârziat să se irite sub următoarea colegială formă: „...Nu-mi permit sa încalc teritoriul cronicarilor și să scriu eu despre cărți. E o meserie cu atât mai grea si mai plină de responsabilități, cu cât toți neaveniții încearcă sa o imite si să emită judecăți de valoare... Sper să înțelegeți penibila diacronie a poftei de
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
alții doar pentru că au învățat să scrie și să publice. Respectul pentru meseria altuia a dispărut și, spre a-și hrăni veleitățile, exact cei mai proști poeți și prozatori încep s-o facă și pe criticii, uitând că meseria de cronicar îți cere sa ai o sistemă bine fundamentată, o ierarhie de valori bazată pe studii comparative în timp și o vasta cultură literară... Dumneavoastră, care faceți o frumoasă revistă a tradiției locurilor pe care dăinuiți, ar fi păcat să trădați
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
generale din care provine sau spre care se dezvoltă un fenomen literar, atunci, ridicându-ne cu o treaptă mai sus în angajamentul față de creația literară auctorială, începem să intrăm pe făgașul cronicii literare. Iar de la cel ridicat la rangul de cronicar literar, pretențiile sunt mult mai mari deoarece el se angajează să urmărească cel puțin una dintre direcțiile dezvoltării producției literare, având și o apreciere comparativă între creațiile de care se ocupă, și o imagine de ansamblu pe care o tot
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
zilelor noastre și nu de puține ori chiar în creațiile aceluiași autor. Aceasta dualitate dăinuie armonios și ea într-o remarcabilă simbioză lirică. Întocmirea unei asemenea antologii a cerut o perioadă de muncă susținută, de grea "osârdie", cum ar zice cronicarii noștri, încât cei ce au trudit să-i dea chip de ieșit în lume, sunt îndreptățiți să nutrească speranța că și aceasta „lucrătură literară" se va bucura de succes. Elena BUICĂ Toronto, Canada noiembrie 2012 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - SIMBIOZE
SIMBIOZE LIRICE (VOL 1) – ANTOLOGIE DE POEZIE CONTEMPORANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351275_a_352604]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351334_a_352663]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e avar; ne scrutează viitorul un dispecer pe radar inflația o ia înaintea zorilor de pe Avrig la brutarii unde merg să-mi iau zilnic un
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351334_a_352663]
-
viitorul un dispecer pe radar inflația o ia înaintea zorilor de pe Avrig la brutarii unde merg să-mi iau zilnic un covrig cuvintele adesea mint și au o falsă strălucire destinul - veșnic o capcană cu multe încâlcite fire Referință Bibliografică: Cronicarul de serviciu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 691, Anul II, 21 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351334_a_352663]
-
Nagy Sándor mai scrie și că românii care veneau din interiorul Transilvaniei, la seminar, la școala de pedagogi, chiar dacă nu știau o boabă ungurește când soseau la Oradea, ne asigură că „vor deveni maghiari“ până la terminarea studiilor... Ce nu spune cronicarul maghiar orădean este că la acest aspect servil al bisericii greco-catolice locale se ajunsese prin directa și nefireasca intervenție a Budapestei. Răspunsul îl aflăm din Istoria României. Transilvania, vol II, Cluj-Napoca, 1997: „În cazul episcopiilor unite, miniștrii unguri propuneau Împăratului-Rege
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
ADJUD, VRANCEA) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În colecția SATHYR a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă antologie a scriitorului adjudean ION CROITORU, intitulată FOTOGAGA (schițe umoristice). Cronicar savuros al timpului său, epigramistul și umoristul Ion Croitoru reușește să readucă zâmbete pe fețele contemporanilor săi, crispați de ubicuitatea neajunsurilor cotidiene. Mijloc de evadare în și prin doză bine proporționata de ironie, dar și instrument alternativ de descoperire și
– „FOTOGAGA” (SCHIŢE UMORISTICE) DE ION CROITORU (ADJUD, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351696_a_353025]
-
Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul. Cântarea lui prin timp uitat învinge - Cânta la zile mari - la Înviere Și la Crăciun - pe zare-ncet când ninge, Și te purta cu el în alte sfere, Iar melodia încă nu se stinge, Răsună-n neuitare și tăcere. Adrian
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
acestor doi scriitori pentru teatru și în mod special pentru activitatea artistică desfășurată pe scena Teatrului Dramatic”Ion D.Sârbu”Petroșani,Dumitru Velea ca director și dramaturg(membru al Uniunii Scriitorilor diun România,secția dramaturgie),iar Al.Florin Țene în calitate de cronicar de teatru și dramaturg,prezent la toate premierele teatrale montate la Petroșani în cei zece ani marcați de această colaborare benefică,concretizată în numeroase proiecte commune ale celor doi scriitori(încurajarea în scrierea și publicarea unor volume de proză și
DESPRE TEATRU CU PANA SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351144_a_352473]
-
Veturia (încă Mureșan), cu piesa Răsunetul de la Crișana de Ion Vidu. În scurt timp avea să devină ,,privighetoarea Ardealului, impunându-se în viața muzicală a Transilvaniei, ajutată de o voce și o forță cum nu-ți venea să crezi - scriau cronicarii vremii - privindu-i silueta destul de plăpândă. Ecouri laudative, așadar, într-un oraș (Hermannstadt) dominat de muzicieni notorii, G. Dima, Hermann Heinrich, Augustin Benea, Iulius Schoffer, Viktor von Heldenburg etc., sau de soliști vocali precum Lucia Cosma, Delia Olariu, Elena Cuntan
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
Profira Sadoveanu), care firesc, a întrebat: "Ce-ai pățit la nas, tăticuțule?". Răspunsul a fost tot amuzant: "M-am pălit la bărbierit, Prostirițo.’’ Fiica cea mai mare, Profira Sadoveanu, a rămas toată viața aproape de inima și sufletul tatălui. Era chiar "cronicar" fidel al "universului de la Copou", scriind și despre mobilizarea generală în casă pentru a-și ajuta tatăl. Copiau manuscrisele, făceau mici servicii părintelui lor, păstrau o liniștea deplină când "tata lucra". Profirița era primul cititor al cărților Maestrului, era primul
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
Profira Sadoveanu), care firesc, a întrebat: "Ce-ai pățit la nas, tăticuțule?". Răspunsul a fost tot amuzant: "M-am pălit la bărbierit, Prostirițo.’’ Fiica cea mai mare, Profira Sadoveanu, a rămas toată viața aproape de inima și sufletul tatălui. Era chiar "cronicar" fidel al "universului de la Copou", scriind și despre mobilizarea generală în casă pentru a-și ajuta tatăl. Copiau manuscrisele, făceau mici servicii părintelui lor, păstrau o liniștea deplină când "tata lucra". Profirița era primul cititor al cărților Maestrului, era primul
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
Veturia (încă Mureșan), cu piesa Răsunetul de la Crișana de Ion Vidu. În scurt timp avea să devină ,,privighetoarea Ardealului, impunându-se în viața muzicală a Transilvaniei, ajutată de o voce și o forță cum nu-ți venea să crezi - scriau cronicarii vremii - privindu-i silueta destul de plăpândă. Ecouri laudative, așadar, într-un oraș (Hermannstadt) dominat de muzicieni notorii, G. Dima, Hermann Heinrich, Augustin Benea, Iulius Schoffer, Viktor von Heldenburg etc., sau de soliști vocali precum Lucia Cosma, Delia Olariu, Elena Cuntan
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
de tristețe amară în suflet, auzind că județul Botoșani, nu este trecut pe lista județelor în care să existe turism, case meoriale, multe obiective istorice sau tradiție populară autentică ( folclor, cusături și țesătiri, împletituri și ceramică ). În documentele lor, marii cronicari, scriu despre Botoșani, existând de prin secolul XIV. Mărturie stau bisericile Sf.ierarh Nicolae -Popăuți, și Sf. Hicolae din Dorohoi - ctitorii ale Voievodului Ștefan cel Mare. Sfintele Mănăstiri Agafton și Vorona, să nu mai vorbim de multe descoperiri din neolitic
GOOGLE PENTRU ENESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352162_a_353491]
-
secolul IX khazarii nu aveau rivali în regiunile de la nord de Marea Neagră și Marea Caspică (denumită în epocă Marea Khazară), fiind stăpânii supremi vreme de peste un secol și jumătate și astupând poarta Uralo-Caspică de trecere din Asia în Europa. Un cronicar arab îi descrie ca având fețele albe, cu părul mai ales roșu, fluturându-le în vânt, iar trupurile le erau mărunte și firea rece. În schimb, o cronică georgiană îi identifică pe khazari cu armatele lui Gog și Magog, sălbatici
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
în casa lui,... l-aș auzi recitând cu voce de bariton: « Venisem flăcău de pe Crișuri/ Cu sufletu-n trei învelișuri:/ De jale, de dor... de libertate’(sau poate de literatură) ! » Și asta pentru că este nu doar un talentat și harnic cronicar literar, cunoscător și păstrător al limbii străbune, ci și un luptător și un factor și un sol al găsirii și al strângerii laolaltă a multor fii ai neamului împrăștiați prin lumea largă, suflete sensibile ce se mângâie și se încurajează
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]