3,199 matches
-
-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!" - Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan' m-oi însura (mărită)?" Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
și moartea m-a săgetat!" - Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan' m-oi însura (mărită)?" Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
care ar descoperi câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan' m-oi însura (mărită)?" Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. - De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. - De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. - Este interzis să dormi prea mult în această zi căci în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. - O
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
Bună Vestire, așa va fi și în ziua de Paști. De Bună Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrană îngerilor. - În tradiția populară, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpină sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. - În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
de Paști. De Bună Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrană îngerilor. - În tradiția populară, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpină sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. - În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
conglomerate alcătuite din șisturi cristaline, calcare, gresii, gnaise, pietrișuri (atribuite erei geologice a cretacicului mediu); Nivelul mijlociu (dezvoltat pe roci sedimentare constituite din gresii și marne aparținând acleeași ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502 m); Nivelul inferior (dezvoltat pe roci alcătuite din șisturi argiloase și marneoase din perioada cretacicului superior), reprezentat de bazinul hidrografic al râului Teleajen (cu afluenții Telejenel și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"), ciuvică ("Glaucidium
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Ioana Stuparu, Ștefania Plopeanu Mincu, Horia Gârbea, Gabriel Dimisianu, Gabriela Hurezeanu (ziarul ,Național‘‘), Gheorghe Marin (,Universul Cărții‘‘), Ana-Luiza Toma (,Porto-Franco‘‘, Galați), Gheorghe Istrate, Ionel Necula, Ana Dobre, Emil Lungeanu, Ioan Adam, Mioara Bahna, Mircea A. Diaconu (,Dacia literară‘‘, Iași), Melania Cuc, Aurel M. Buricea, Dan Stanca (,România liberă‘‘), Ion Murgeanu, Ion Roșioru, Ioan Vasiu, Teodor Mădălin (,Tomis‘‘, Constanța), Virginia Meheș, Ion Parhon (,Panoramic tv’’), Liviu Grăsoiu, George Chirilă (,Universul Cărții“ ), Eliza Roha, Viorel Coman (Mortu), Stancu Ilin (,Dicționarul general al literaturii
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Ludwig van Beethoven. Tema este apoi întreruptă de un material cu aspect de fanfară prezentată de clarinete apoi de trompete. O melodie lentă este interpretată de corni, iar motivul de două note descendent este accelerat de clarinete, imitând sunetul unui cuc. Melodia este prezentată inițial de violoncei și preluată de întreaga orchestră. Melodia se acumulează din punct de vedere dinamic și este apoi interpretată de întreg ansamblul de alămuri. Are loc o dezvoltare, aducând înapoi material din introducere inclusiv alunecarea coardelor
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
Melodia este prezentată inițial de violoncei și preluată de întreaga orchestră. Melodia se acumulează din punct de vedere dinamic și este apoi interpretată de întreg ansamblul de alămuri. Are loc o dezvoltare, aducând înapoi material din introducere inclusiv alunecarea coardelor, cucul de clarinet și motivul original. Recapitularea este marcată de o nouă fanfară a cornilor francezi iar energie se acumulează ca la început. În cele din urmă motivul de două note preia ultimele măsuri, încheind partea într-un mod înflăcărat și
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), presura de munte ("Emberiza cia"), soim
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Fragaria vesca"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), gizdei ("Lotus corniculatus"), nalbă moșată ("Malva moschata"), sparcetă ("Onobrychis viciifolia"), busuioc sălbatic ("Prunella grandiflora"), scrântitoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), panseluță ("Viola tricolor"), trestioară ("Calamagrostis arundinacea"), morcov sălbatic ("Daucus carota"), mălaiul cucului ("Luzula campestris"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), timoftică ("Phleum pratense"), păiuș (din speciile: "Deschampsia flexuosa" și "Festuca amethystina") sau golomăț ("Dactylis glomerata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla bifolia
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
de pădure ("Scolopax rusticola"), becațina ("Gallinago gallinago"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cucuvea ("Athene noctua"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), sfrancioc ("Lanius excubitor"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumărița de pădure ("Prunella modularis"), silvie cu
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb ("Corvus corax"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), privighetoare ("Luscinia luscinia"), mierlă ("Turlus merula"), gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag ("Fagus sylvatica"), pin de pădure ("Pinus sylvestris") arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), arin
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte ("Trollius
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), corcodel
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Unele onomatopee sunt folosite autonom numai ca atare, de exemplu "ouf", dar altele pot fi folosite și ca substantive care denumesc sunete, de exemplu "tic-tac", "froufrou" „foșnet” (referitor la o țesătură), sau numele animalului care scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe onomatopeice, de exemplu "murmure" (< "murmurer"). Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "brimbaler" „a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăni” a "cahin-caha" „târâș-grăpiș” și "dodu
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]