3,596 matches
-
a XVIIÎ-a. 52 fn principiu, căci el i-a păstrat pe Ra, Ma'at și Harakhti. 53 "Când tu te culci. Pământul este în întuneric, asemeni Morții." fn timpul nopții, fiarele sălbatice și șerpii mișună și atunci "lumea se cufundă în tăcere". Akhenaton evocă, în detalii de o surprinzătoare prospețime, miracolul zeilor, beatitudinea arborilor, florilor, păsărilor și peștilor. 54 "Tu ai creat Pământul. Când erai singur!" "Tu ai făcut cerul atât de depărtat pentru ca să te poți ridica în înalt și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa; 3) creația plecând de la o unitate-totalitate, ființă și totodată nonființă; 4) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn din Rig Veda* X, 121, zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându-se în ele, el fecundează Apele care îl zămislesc pe zeul focului, Agni (str. 7). Atharva Veda (X, 7,28) identifică Embrionul de Aur cu Stâlpul Cosmic, skambha. Rig Veda, X, 82, 5 pune în relație primul germene, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
destul de surprinzătoare ne-a fost transmisă de episcopul Asterios. Acesta a trăit în jurul anului 440, când creștinismul devenise religia oficială a Imperiului. Ceea ce înseamnă că episcopul nu se mai temea de dezmințirile autorilor păgâni. Asterios vorbește despre un pasaj subteran, cufundat în întuneric, unde avea loc întâlnirea solemnă dintre hierofant și preoteasă, despre torțe care se stingeau și despre "mulțimea care crede că salvarea sa depinde de ceea ce fac cei doi în întuneric"8. Dar nici o cameră subterană (katabasion) n-a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
topea cu sânii gheața de pe vitralii". E o multiplicare a evadărilor pentru că amanții de pe "malul Balticei" visează la insulele însorite nou descoperite. Numai că trubadurul vremurilor apuse primește blestemul îngerului căzut și este exilat într-un alt ev. Existența se cufundă-n nedeslușirea acvaticului pentru că e numai amintire și trecere-n moarte: "ah, în mine se află un ierbar,/ o algă neagră, amară, mi-a crescut în tăcere". În acest univers acvatic, marinul capătă dublă semnificație, amintire a senzualității și a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
obsedată de căutarea poeticului în banal. Toate încercările de teoretizare a postmodernismului (concept controversat, dar încă destul de în vogă), realizate la noi, au adus în discuție ca trăsătură definitorie a acestuia baia de prozaism sau de prozaisme în care este cufundat textul. Geo Dumitrescu credea și el că nu există teme/motive/cuvinte "poetice" și "nepoetice"249, există doar poeți cu talent și poeți fără talent. Impresia de autentic (deși scriitorii ambelor momente literare vor să realizeze o literatură în care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un an diferență, cum rezultă din notele ediției 1978, ci un interval de timp mai lung, în care Bacovia a trăit un șir de dezamăgiri și o dureroasă dispută morală. Ce pot fi „cărțile de noapte”, în lectura cărora se cufunda Bacovia chiar și în perioadele de apatie? Cărți captivante „thrillere”, cărți vesele, „cărți de căpătîi” bogate în reflecții? Aproape sigur, ele erau cărți de istorie. Pe ce mă bazez? Pe observația că bătrînii, singuraticii, bolnavii citesc (o formă de alinare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de vedere, de Tudor Bălosu. Nu-l mai lasă pe Nicolae să continue școala, pentru că nu-i aduce nici un „beneficiu”. Cuvântul nu intra În vocabularul lui În vara anului 1937. Aflat În situație limită, Moromete nu putea să mai stea cufundat În gânduri ceasuri Întregi pe prispa casei, nu mai iese În poiana lui Iocan, nici pe ulițele satului, cu chef de vorbă. În schimb, drumurile la munte se Îndesesc și nu se mai oprește din drum până nu găsește prețul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
capitale cu care se poate confrunta un individ la un moment dat. Respect și deschidere spre comunicarea cu ceilalți, dincolo de prejudecăți. Muumin nu ține cont de ceea ce "se zice" și este întotdeauna deschis spre cunoaștere. În absența părinților, încă adânc cufundați în hibernare, și, deci, nebeneficiind de protecția lor, Muumin trebuie să facă față singur noilor circumstanțe. Mai mult decât atât, Muumin devine un protector al tuturor celor aflați în nevoie. Casa sa și savuroasele provizii de dulceață sunt deschise tuturor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mi-am spus: Allen, fie că-ți place sau nu, ai fumat ultima țigară. Am știut în acel moment că n-am să mai fumez niciodată. Nu mă așteptam să-mi fie ușor - dimpotrivă! Eram convins că urma să mă cufund într-o lungă depresie și că toată viața voi îndura, când și când, chinul privării de nicotină. însă a fost o adevărată binecuvântare, de la bun început. Mi-a luat ceva timp până să pricep de ce a fost așa ușor și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
vorbim în special de integrarea curriculară, adică sintetizarea și organizarea didactică a conținuturilor din diferite domenii ale cunoașterii astfel încât să se asigure achiziția de către elevi a unei imagini coerente, unitare despre lumea reală. Căci integrarea reflectă interdependența lumii reale, îl cufundă pe elev în bogăția mediului înconjurător, îi oferă instrumentele necesare pentru rezolvarea problemelor ce apar în viața de zi cu zi și afectează pozitiv sau negative viața lui. Integrarea curriculară înseamnă crearea unui mediu curricular care le oferă elevilor hipoacuzici
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
de “Abilități practice prin tehnica origami” se suprapun cu activitatea specifică vârstei, jocul. Și cum altfel o disciplină poate deveni accesibilă decât jucându-ne cu copiii, lăsându-i purtați pe grumazul gâștei lui Nils Holgersson sau lăsându-i să se cufunde împreună cu Nică în apele limpezi ale Ozanei. I.2. Arta origami, prilej de introducere în universul cultural oriental Originile artei de a împături hârtia sunt disputate de către chinezi, coreeni și japonezi. În acest vast spațiu geografic și cultural al Extremului
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
umane etc. Limbajul gestual servește ca decor al gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Părul ei este încântător. Ofițeri, diverși domni îmi sunt prezentați, dar cortegiul se formează deja și suntem invitați la masă. Sufrageria este admirabil ornamentată cu coloane de marmură albă, care îmi rețin atenția câteva secunde și a căror contemplare mă cufundă într-o adâncă reverie, trezind în amintirile mele o serie de comparații între ceea ce văd aici și ce am văzut la Versailles, la Trianon, la palatul Rohan, la Champlateaux, la Menars, în toate casele din Franța decorate în secolul al
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cu ceea ce s-a întîmplat. Treaba din ziua respectivă e făcută silit, fără vreo participare interioară. După ce o uit pentru o clipă, realitatea întunecată îmi reapare integral. Și prinde, poate, să se agite în mine chiar tendința de a mă cufunda de-a binelea în trista realitate și de a exclude orice lumină, ba pot încerca și niște remușcări că m-am putut gîndi,în genere, și la alte lucruri. Un alt exemplu. O idee nouă răsare pe neașteptate în mintea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
îi vor aduce înapoi, cu toate chipurile, surâsurile și rănile. Trebuie totuși să încerc să povestesc. Să povestesc ceea ce mă chinuie de douăzeci de ani. Remușcările și marile întrebări. Trebuie să spintec misterul ca pe un pântece și să mă cufund în el cu mâinile goale, chiar dacă nimic nu va reuși să schimbe nimic“. Personajele, „suflete cenușii“, sunt împărțite între bine și rău. Fiecare personaj are și o parte bună și o parte rea. Culorile sufletului sunt albul și negrul, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Problema e că, atunci când te apropii de această luciditate, se instalează o mare tristețe și o mare singurătate. Pentru că am realizat cât de puțini sunt cei care caută echilibrul, luciditatea și lumina. Înainte de 1989, statul tăia lumina și cartierele rămâneau cufundate în beznă; acum, bezna s-a mutat în interiorul ființei. Uneori, statul e cel care o ajută să se instaleze, dar de cele mai multe ori, chiar omul este cel care îi dă drumul în minte și suflet. De la singurătatea unui solo de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Mondial“Ă, este tradusă de Robert Wilson prin plasarea în fața acestei cortine a unei mese și a cinci scaune pe care se vor instala, rând pe rând, cu mișcări sacadate, mecanice, cele cinci personaje: la Marquise de Merteuil, cu chipul cufundat într-un nor de pudră albă, cu privirea glacială, în ton cu coafura arhitecturală asemănătoare unui iceberg, purtând o rochie violetă lungă, asimetrică, apoi Valmont, apariție mefistofelică, cu sprâncenele exagerat evidențiate și îmbrăcat în roșu aprins, afișând permanent rânjetul amenințător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
tipurile care populează cocioaba. "Un bătrân, cu capul în mâini și gura atârnândă, se pierdea în acea nesfârșită reverie a săracului care nu vede decât trudă înainte și în spatele lui. Câțiva ciobani, mirosind a țap și a lapte acru, își cufundau privirea în flacăra albă a lămpii într-un fel de năuceală sălbatică". N-am mai termina dac-am vrea să desprindem și să prezentăm curioasele acuarele: scena înmormântării care se încheie cu dansuri vesele pe muzica fluierului lui Bujor, scenele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
caracter prea intim. Lui Leconte de Lisle Dragul meu maestru! Într-un jurnal în care am fost batjocorită .................... apare deodată numele dumneavoastră drag, semnând demonul meu!! A fost ca un răsărit de soare peste piscurile acestea înalte, în timp ce văile-s cufundate încă în umbrele nopții! Mulțumesc! Mulțumesc! Și ce traducere splendidă! Este prima mea bucurie în două luni de infern! Prea bolnavă ca să scriu. Elisabeta. Nu numai poezia a atras-o pe Carmen Sylva, foarte înclinată și spre filosofie și meditație
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mormântul nu-mi răspunde!... Mă gândesc la tine și mi se pare că am smuls sabia înfiptă în inima-mi. Mi se pare că sângele curge, iar tu nu mai ești aici, cu ochii tăi mari și celești care se cufundau într-ai mei"**. Și iată că sânul pământul s-a întredeschis și din țărâna sfântă a fetiței au înflorit cântecele acestui pământ pe care-l iubea: iar pentru asta Carmen Sylva a ascultat legendele Dâmboviței și poveștile Peleșului. Dar cât
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zânele mi l-au aruncat pe cap, să par mai veselă la față; le-am simțit zburând pe lângă mine și miroseau frumos, a cimbru și a levănțică, a viorele și a primăvară. Nu le-am zărit însă, atât eram de cufundată în vorbă cu Peleșul. Ce mi-ai făcut copilașul, îl întrebai eu, și pentru ce nu mai vor să sune clopoțeii pentru mine?" Este aici tot amintirea copilului, prezentă și puternică după paisprezece ani ca-n prima zi. Peleșul îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Domnul, Feofan înalță imnuri de slavă, rostește liturghii elementelor sau tălmăcește pentru ceilalți înțelesuri ascunse, într-un limbaj abstract, ușor impropriu („Omul este o ființă fericită. Mormântul său este Timpul“, „Dumnezeu privit ca o mulțime vidă“ sau „Înainte de a ne cufunda în somn, ni se relevă Conștiința. Marea conștiință universală“). În sfârșit, ispășind, Feofan moare „scoțând un balon de săpun frumos colorat/ printre buzele crăpate/ de arșița sorții“. Povestea sa este, se vede, exemplară la scară cosmică, de vreme ce acest balon de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
pronunție sau de ortografie propagate prin televiziune, așa că eu o să amintesc doar trei. Una este utilizarea tot mai accentuată și mai agresivă a subdialectului muntenesc, inclusiv la emisiunile de știri... inclusiv la postul național de televiziune. Presupun că nici prezentatorilor, cufundați în mediul lingvistic bucureștean, nu le e foarte ușor să pronunțe literar (deși meseria presupune exact așa ceva), dar dacă nu ești de-al locului, te cam zgârie pe urechi să auzi cum la știrile naționale se vorbește despre cele „șeapte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cu primul volum. Îmi vine să iau cele 1.000 de pagini și să le aduc la o onorabilă jumătate. O aripă ar fi fost de ajuns. Dar a apărut un corp dezamăgitor și o aripă dreaptă cu pasaje „tari“ cufundate în redundanțe și manierisme. Este un pariu riscant al scriitorilor care simt tot timpul că se depărtează de propria esență, acela de a face gestul „necompromisului“. A mai fost în vara asta și marea dezamăgire Caius Dobrescu din a cărui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cu parșivenia duioasei, dubioasei, botticellienei Odette. Nana te controlează, abjectă, la portofel. Emma îți stoarce, romantică, vlaga bărbătească și apoi dorește să te sinucizi împreună cu dânsa... Și câte și mai câte nu ți se pot întâmpla! Copil, adolescent, matur, mă cufundam inocent în lecturi interminabile. Nu le bănuiam pericolul mortal. Cu timpul mi-am dat seama de „vampirismul“ feroce al cărților. Încă o clipă și deveneam, pe hârtie, în hârtie, fraza făcută din litere înmănunchiate în cuvinte... Mă dizolvam în singurătatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]