3,132 matches
-
de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Crișul Negru. Situl conserva trei habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de fag", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o gamă diversă de floră și fauna caracteristică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
au fost identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
cu fundații din piatră. La începutul Epocii fierului (perioada Hallstatt) apar, în special pe țărmul Mării Negre (unde se resimțeau influențele novatoare ale civilizației elene), locuințele din cărămidă și având ca liant argila și varul gras. În perioada La Tène, civilizația dacică atinge apogeul. Se construiesc așezări complexe, cu fortificații având la bază așa-numitul murus dacicus, zid de mare reistență din blocuri de piatră legate prin bârne de lemn. Pentru clădirile obișnuite se utiliza chirpici ars. Fortărețele din Munții Orăștiei constituie
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa I-a a
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
a scris Corina Șuteu, luni, pe pagina sa de socializare. Ministrul Șuteu precizează, totodată, că Rosia Montana, campania pentru Cumințenia Pământului ansamblul de măsuri, dezbateri și reorganizări din cinematografie, codul patrimoniului, Hanul Solacolu, Biserica Sfinților, Patrimoniul construit, România creativă, Cetătile dacice, Capitala Culturala și orașele Europene, Sezonul cultural Franco-Român și Europalia, Bienala de la Veneția... toate în paralel, toate la fel de importante, alături de multe altele nenumite aici, vor continua ca preocupări și se vor consolida ca propuneri. De asemenea, ministrul Culturii concluzionează că
Un ministru tehnocrat vorbește despre provocarea mandatului său by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102893_a_104185]
-
urmă cu două săptămâni de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș (FCRHCM) care a acuzat faptul că acesta are un caracter pur etnic maghiar și a solicitat 'includerea în viitorul steag al județului a unui vestigiu dacic, ca simbol a prezenței românilor în zonă'. Forumul a avertizat că dacă propunerile sale nu vor fi luate în considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
Inaugurată pe 12 mai 113, este o coloană albă de aproape 40 de metri cu un diametru de aproximativ 4 metri, având un șir de basoreliefuri care o acopera de la bază la vârf. Sunt reprezentate scene din cele două războaie dacice și suplinesc în parte prețioasele “Comentarii” ale lui Traian și “Geticele” lui Criton, azi pierdute. În soclul Columnei a fost depusă în 117 cenușa lui Traian, mort la 65 de ani în orașul Selinus din Cilicia(Asia Mică) care mai
Cum s-a sărbătorit cucerirea Daciei. Cât aur au luat romanii din fostul stat al lui Decebal () [Corola-website/Journalistic/102407_a_103699]
-
p. 146-147). Reputatul arheolog H. Daicoviciu era de aceeași părere, poligamia fiind „limitată la un număr foarte mic de familii (la nobilii cei mai bogați, de exemplu)” și sublinia: „Trebuie să recunoaștem, așadar, că nu știm aproape nimic despre familia dacică. Chiar admițând, pe temeiul lui Menandru, existența poligamiei, nu este deloc sigur că o realitate din secolul al IV-lea î.e.n. dăinuia și în epoca lui Burebista-Decebal” (Societatea dacică în epoca statului, în Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 27). Este
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Trebuie să recunoaștem, așadar, că nu știm aproape nimic despre familia dacică. Chiar admițând, pe temeiul lui Menandru, existența poligamiei, nu este deloc sigur că o realitate din secolul al IV-lea î.e.n. dăinuia și în epoca lui Burebista-Decebal” (Societatea dacică în epoca statului, în Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 27). Este posibil ca poligamia să fi fost înlăturată printr-o măsură reformatoare a lui Deceneu? Pornind de la ipoteza că toți marii reformatori s-au ocupat și de viața de familie
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
știm aproape nimic despre familia dacică. Chiar admițând, pe temeiul lui Menandru, existența poligamiei, nu este deloc sigur că o realitate din secolul al IV-lea î.e.n. dăinuia și în epoca lui Burebista-Decebal” (Societatea dacică în epoca statului, în Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 27). Este posibil ca poligamia să fi fost înlăturată printr-o măsură reformatoare a lui Deceneu? Pornind de la ipoteza că toți marii reformatori s-au ocupat și de viața de familie, istoricul Grigore Tocilescu preciza că prin
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
trezi într-o Românie unită, cu români patrioți adevărați, sub jurământ legați că nu vor mai recita poezii pentru adormit copii, în toate limbile pământului (germană, franceză, maghiară), ci vor vorbi pe românește, pe înțelesul urletului de lup de pe steagul dacic de luptă. Un poet român spunea că limba noastră-i o comoară. Bine că nu au vândut-o și pe asta încă. Deșteaptă-te, române, odată! Cât mai dormi? Dar eu, Cristian Popescu Piedone, simplu cetățean, în continuare de profesie
Poezia lui Piedone. Cu cine va vota fostul edil by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102679_a_103971]
-
a mai putut avea câteva luni de viață bună doar datorită salvatoarei lui și nu datorită Armatei Române în slujba căreia a fost inclusiv pe câmpul de luptă. Max a fost câinele geniștilor, a fost membru al Diviziei 1 Infanterie Dacica. Știți și asta. A fost foarte iubit de instructorul sau și de militarii noștri din teatrele de operații din Afganistan și Irak. Dar odată scos la pensie, nimeni nu a mai putut face nimic pentru el. Max era un BUN
Cristina Țopescu, apel către militari și polițiști: Vă e frică de sistem? by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101523_a_102815]
-
steag al județului Harghita are un caracter pur etnic maghiar, impus prin puterea majorității locale controlată de UDMR, cu excluderea simbolisticii românilor din județ. De aceea, propunem includerea în steagul județului Harghita, conform principiilor și regulilor heraldicii, a unui vestigiu dacic, din numeroasele descoperiri arheologice de pe teritoriul județului Harghita, consultând în acest sens, specialiștii în domeniu", se precizează în punctul de vedere înaintat Consiliului Județean de președintele FCRHCM, Ioan Sabău-Pop, potrivit Agerpres. Conducerea FCRHCM punctează faptul că, începând din anul 2000
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
viață”, scria marele istoric grec. Din punctul de vedere al lui Mircea Eliade, în lucrarea „De la Zamolxis la Ghenghis Han”, erau sacrificați doar cei inițiați în cultul zamolxian. Eliade dă de înțeles, prin comparație cu lumea celtică, vecină cu cea dacică înainte de expansiunea romană, că cei care efectuau sacrificiul erau tot inițiați și cu rol sacerdotal. Istoricul Ioan Russu susține același lucru, spunând că de fapt sacrificiul era modul de a comunica cu divinitatea, efectuat de către indivizi specializați. Totodată specialiștii vorbesc
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
o dată la cinci ani. Cifra nu este întâmplătoare, fiind vorba de cele patru direcții ale lumii și cea de-a cincea, centrul, adică divinitatea. Femei ucise și arse în memoria defuncților Faptul că sacrificiile umane erau o constantă la triburile dacice o demostrează și o sumedenie de rituri funerare. Unele sunt specifice populațiilor tracice în general. Istoricii antici descriu ritualuri sângeroase, la moartea războinicilor. Aceștia erau trimiși în ”lumea de după” cu tot cu soții sau concubine. Femeile erau înjunghiate înainte să fie incinerate
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
Axis, toate localități bănățene. Acest itinerariu este reconstituit în ceea ce privește partea lui esențială, până la Berzobis, pe temeiul indicațiilor posterioare din Tabula Peutingeriana, o hartă a lumii vechi din secolul IV. Dacă ni s-ar fi păstrat comentariile lui Traian, De bello dacico, așa cum le avem pe acelea ale lui Cezar privitoare la Galia, am avea astăzi amănunte despre drumul armatei romane, atât în prima cât și în a doua campanie, toate luptele și alte informații prețioase despre civilizația dacilor. Textul s-a
Primul război dintre Decebal și Traian - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102203_a_103495]
-
pământ”. Decebal nici nu avea cum să respecte tratatul. O parte din teritoriul său fusese anexat de romani, erau garnizoane în cetățile sale, nu mai putea duce politică externă decât pe aceea a imperiului, trebuia să își dărâme cetățile. Statul dacic era doar o marionetă în mâinile Romei, iar Decebal nu putea admite un asemnea lucru. Traian, vâzând acțiunile lui Decebal ia măsuri, întărind linia Dunării. Astfel s-a pregătit cel de-al doilea război, în urma căruia Dacia a fost inclusă
Primul război dintre Decebal și Traian - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102203_a_103495]
-
Ruinele de la Grădiștea Muncelului, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Ocnița, Bâtca etc. stau mărturie. Ziduri puternice, din blocuri mari de piatră- blocuri asamblate și întărite cu bârne de lemn într-un sistem propiu de construcție, denumit de specialiști murus dacicus (zid dacic) sau opus dacicum (construcție dacică)-, platforme de observare succesive, turnuri de apărare care acoperă câte un munte întreg, toate acestea ne arată elocvent nivelul la care ajunsese arta militară a dacilor. Fortificațiile din munți nu sunt cu nimic mai prejos
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
Blidaru, Piatra Roșie, Ocnița, Bâtca etc. stau mărturie. Ziduri puternice, din blocuri mari de piatră- blocuri asamblate și întărite cu bârne de lemn într-un sistem propiu de construcție, denumit de specialiști murus dacicus (zid dacic) sau opus dacicum (construcție dacică)-, platforme de observare succesive, turnuri de apărare care acoperă câte un munte întreg, toate acestea ne arată elocvent nivelul la care ajunsese arta militară a dacilor. Fortificațiile din munți nu sunt cu nimic mai prejos decât cele similare ale grecilor
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]