6,546 matches
-
unei concluzii cât mai exacte ar putea veni din considerarea lungimii, detaliilor, intensității și tonalității emoționale a enunțurilor - de exemplu, în momentele în care intervievații absolvenți ai programului de reabilitare povesteau despre experiența segregării sau când își evaluau pozitiv foștii dascăli. Acest detaliu răzbate și din relatarea Sarei (vezi paginile 37-41) și din scurta serie de enunțuri reproduse în tabelul 6.1a. Iată deci neajunsurile analizei de conținut în ceea ce privește capacitatea sa de a reda bogăția și profunzimea materialului narativ dacă nu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
unitatea spirituală din interior, cât și intensitatea comunicării cu Apusul. El ne conduce în miezul evenimentelor memorabile ale culturii, exemplificând nu numai influența renascentistă apuseană asupra Bizanțului, ci și încercarea de replică a acestuia, mișcarea în care s-au implicat dascăli, editori, comentatori de texte, filologi și filosofi, reprezentanții unui ideal care se prelungește până după celebrul cretan Theotokopulos, devenit la Toledo El Greco. „Sunt refugiații Koblenz-ului bizantin - scrie N. Iorga - stabiliți mai ales în Italia, și scrierile lor sunt inspirate deseori
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a 30 de mănăstiri, curți și biserici. Reface curtea domnească și cetatea Târgoviștei. Vasile Lupu, la îndemnul mitropolitului Varlaam, pune bazele unei academii la Iași și, tot el, se adresează mitropolitului Petru Movilă al Kievului, rugându-l să-i trimită dascăli învățați, între ei pe ieromonahul Sofronie Pociațki, fost rector al Academiei din Kiev, cel care la Iași va fi profesor de literatură latină și egumen la Trei Ierarhi. Este perioada în care în Moldova se studiază limbile greacă, slavonă, latină
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Blajul, de exemplu, are o bibliotecă românească, datorită în primul rând învățământului care se dezvoltă aici. Gimnaziul, liceul și seminarul sunt instituții de prim rang în dinamizarea procesului de cunoaștere, activitatea lor fiind direct condiționată de preocupările cărturarilor, de generația dascălilor luminiști Gr. Maior, L. Moschonas, S. Caliani, I. Lemeni, T. Cipariu, I.M. Moldovan, N. Pauleti ș.a. Posesori ai unor veritabile colecții de carte europeană, profesorii Blajului circulă în spațiile culturale învecinate sau mai îndepărtate spre a crea acel univers livresc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
generic denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ferice. De Amstelodam, prin cărți și-n omenie tipar. Lege derapte au dat frumoasa cetate Geneva: Îți vine Franciscus, ține-te Leyda, Paris! Prindeți mâna surori cu acest nou oaspe. Nainte. Frați, fârtați, nimfele iasă curând; Domni buni, mari doctori, dascăli și bunele doamne, Cu pace îi fiți, cu pâine și sare, rugăm.” Apud Cartojan, op. cit., p. 187. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 7269; dicționarul fusese pregătit pentru tineri în vederea cunoașterii autorilor clasici și a limbii latine; el cuprinde „Vulgo
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Atuurile educației la distanță 6.5. Perspective și interogații posibile Soției Mihaela și fiicei noastre Ioana, care prea bine știu că, în calitate de pretins pedagog ce sunt, una spun (scriu) și alta facă Introducere Acum șaisprezece ani, când am venit ca dascăl în Universitate, nu știam nimic despre calculatoare. Nici eu, nici colegii mei din facultatea noastră nu prea realizam ce este un computer, care este utilitatea lui în acest spațiu și cum se folosește ca atare. Nu exista nici măcar o facultate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
voința de a cunoaște, anticiparea scopurilor, alegerea strategiilor, autoconducerea și corecția adaptativă, autoreflecția strategică, saltul în metacognitiv. Cu cât volumul cunoașterii se dilată, cu atât analiza reflexivă este mai importantă. Cu cât sunt mai multe lucruri de predat, cu atât dascălul trebuie să se debaraseze de aceasta, pentru a-l responsabiliza pe elev să o facă. Tot mai multe rute de formare se redimensionează în perspectiva introducerii NTIC. Formarea de nivel superior, prin universități, ca și multe parcursuri de calificare și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
autogenerare interioară cu scop adaptativ, ca perfecționare a mecanismelor de valorizare practică a experienței individuale și sociale. Obiectivul prioritar al practicii formării trebuie să-l constituie autoformarea. Rolul profesorului în această acțiune se schimbă. În cadrul unui dispozitiv de autoformare asistată, dascălul are mai multe obligații: de a face demonstrații, de a gestiona timpul, de a anima și susține indivizii sau grupul, de a-i pune pe elevi în situația de autoevaluare, de a face sinteze etc. În cadrul unui dispozitiv de formare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și ale randamentului, concurentă cu alte instituții de același tip. Managementul acestei instituții este similar cu cel din firme sau entități de producție. Universitățile și alte instituții de formare continuă sau reconversie profesională lasă în umbră modelul profesorului artist, mitul dascălului mânat de iluminarea dezinteresată a națiunii. Ceea ce pare a interesa sunt eficiența, randamentul, câștigul simbolic și financiar. Odată cu schimbarea suportului și a modului de mediere a omului la cunoaștere, prin noile tehnologii, creierul uman se debarasează de exigențele încărcării, pentru
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
crea aceste noi ipostaze ale învățării. Conținutul unei materii oarecare (de gramatică, matematică, chimie, biologie etc.) poate fi decupat, asamblat și epuizat în mai multe obiecte pedagogice, poate fi transpus informațional într-un mod corespunzător. Se atestă încă o dată că dascălii trebuie să-și formeze noi competențe, nu numai cele de a selecta și gestiona obiectele pedagogice preexistente, ci și de a construi, parțial sau total, părțile importante ale acestora, de a combina sau resemnifica inteligent module de conținuturi, de a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
videoconferințe etc.) va conduce la o recontextualizare a sistemului de învățământ. Spațiul școlar trebuie să fie permisiv și pregătit pentru a reconverti ceea ce este valoros în instanță sau mediu pentru formare. Noile tehnologii informaționale și de comunicare sunt leviere, pentru dascăl și elev, ale unei noi perspective asupra acțiunilor structurante, atât ale actului de învățare, cât și de predare. Spațiul acestei coorganizări este dintr-odată delimitat prin specificitatea instrumentelor puse în joc, dar și prin ansamblul procesului structurant al celor două
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru educatori și educați. Integrarea într-o rețea, gestionarea în comun și totodată individuală a temporalității impun repoziționări din partea principalilor actori ai proceselor instructive (elevi, profesori, manageri, părinți, administratori, decidenți). Virtualizarea educației este indusă, din acest punct de vedere, de către dascăli, prin angajarea unei noi filosofii pedagogice, a unei ideologii didactice ce este resimțită mai întâi pe cont propriu și care se va centra, la un moment dat pe educat, pe activarea multireferențială a acestuia. Formatorii își vor reanaliza misiunea în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
organizații. În dezvoltarea sistemului AEL, specialiștii SIVECO România sunt sprijiniți în permanență de pedagogi cu experiență și de profesionalismul echipei tehnice în domeniul software. Sistemul AEL urmărește: să sprijine procesul de predare/învățare prin mijloace informatice moderne, punând la dispoziția dascălilor un instrument complementar; să faciliteze procesul de învățare; să stimuleze creativitatea și competiția, dar și lucrul în echipă; să utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele și instrumentele didactice scumpe sau greu de procurat. Această platformă are o serie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deja (cu aceleași proceduri sau instrumente culturale achiziționate cândva de individ). Numeroase demersuri de instruire prin această formă încearcă să transpună în formula „la distanță” schema raportului pedagogic profesor-educat, ca actualitate, prin ingenioase artificii tehnice (imediatitatea feedback-ului, iluzia prezenței dascălului sau a alterității, sancționarea pozitivă a realizării etc.). Formal, relațiile în cazul educației la distanță se consumă pe următoarele aliniamente (France, Anthony, 1993, pp. 30-31): nivelul instituțional, prin intermediul factorilor administrativi (secretariat, contabilitate, comisia de concurs, comisia de evaluare etc.); nivelul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
BOTIȘ-CIOBANU, Maria (16.VIII.1866, Abrud-Sat, j. Alba - 24.XI.1950, Oradea), poetă și prozatoare. Este fiica Justinei (n. Critta) și a lui Vasile Cioban, dascăl la Abrud și notar la Roșia Montană. Urmează clasele primare la Roșia Montană, gimnaziul la Sibiu, la Școala Civilă de Fete a Astrei, Școala Normală de Stat la Cluj și Școala Normală Superioară la Budapesta. A profesat, între 1891 și
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
elogii spovedaniile, și acide și tânguitoare, ale lui B., din Însemnările unui belfer. Rememorarea avatarurilor unei cariere hărțuite de neșansă îi declanșează cusurgiului, care este poate un idealist înfrânt, reacții depresive și înverșunări propulsate în sarcasmul congestionat până la vorba crudă. Dascălul persecutat de frustrări își răzbună, zugrăvind în accente virulent caricaturale „vicleimul fără perdea” al școlii, denunțată, cu o grimasă de aversiune, ca un lăcaș al neomeniei. Sadici și obtuzi, haini, tipicari și chilipirgii, zgripțorii satirizați evoluează în ambientul unui grotesc
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
de poet mai târziu. Este fiul Sultanei și al lui Gheorghe Ionescu (tatăl va ajunge diriginte poștal la Râmnicu Vâlcea). B. a urmat, la Craiova, Liceul Militar „D. A. Sturdza”, după anii de front tânărul ofițer fiind integrat aici în rândul dascălilor. Elev, face întâii pași în publicistică, între 1913 și 1915, încurajat de gazetele locale „Curierul Olteniei”, „Apărarea națională”, și tot acum apare cu prima recoltă de versuri, juvenile, în „Viața literară” (revistă redactată cu Al. Iacobescu și Marcel Romanescu, între
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
poème grec vulgaire relatif à Pierre le Boiteux de Valachie, București, 1912; Ioan Maiorescu (în colaborare cu V. Mihăilescu), București, 1912; Însemnări din campanie (22 iunie-8 august 1913), București, 1913; Deux poèmes byzantins inédits du XIII-ème siècle, București, 1913; Un dascăl uitat: Grigore Pleșoianu, București, 1915; Istoria Imperiului Bizantin, I-II, îngr. și pref. Tudor Teoteoi, București, 2000-2003. Ediții: Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gh. Bariț, Vălenii de Munte, 1910. Traduceri: Euripide, Hecuba. Ifigenia în Aulis, introd. trad., Craiova, 1905; Plutarh, Viața
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
În urma banchetului, cuprins de o ură nestăpânită, îl pândește fără încetare pe vărul său înstărit, până când, umilit de mărinimia acestuia, se sinucide. Obsesia inculcată personajelor pare să alimenteze abundent inspirația lui B. Nuvela cea mai bine structurată este, poate, Sfârșitul dascălului Pavel, în care dascălul unei biserici de oraș, un om altminteri destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
o ură nestăpânită, îl pândește fără încetare pe vărul său înstărit, până când, umilit de mărinimia acestuia, se sinucide. Obsesia inculcată personajelor pare să alimenteze abundent inspirația lui B. Nuvela cea mai bine structurată este, poate, Sfârșitul dascălului Pavel, în care dascălul unei biserici de oraș, un om altminteri destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat în jocul percepțiilor și
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat în jocul percepțiilor și tribulațiile născute din teama abia stăpânită a dascălului permit trecerea într-un fantastic apropiat de cel din nuvelele lui I. L. Caragiale. Ieșirea din mister se face însă discursiv, prin explicație logică. Priceput creator de atmosferă în registrul ficțional, B. își încearcă măiestria și în evocarea atmosferei culturale a
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
numi umanismul transilvan își are originea în acest atlas al satului. Transilvania și-a descoperit curând o vocație profetic-didascalică; ea a devenit o provincie pedagogică tocmai pentru că a păstrat o legătură recunoscută cu acea matcă a valorilor care este satul. Dascălul ardelean se trage de la țară și nu uită niciodată aceasta.” Volumul Arte poetice ale secolului XX (1976) se compune din două părți: în prima, având în vedere „ipostaze românești”, autorul își propune să analizeze doctrina despre poezie a poeților și
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
B.), avea o moșie. Făceau parte din mica boierime, cu averea mereu în scădere după bejenia din vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu și după moartea prematură a tatălui, în 1824. B. și-a început instrucția școlară în familie, cu un dascăl grec. Din 1832 este elev la Colegiul „Sf. Sava”. Aici îl cunoaște pe Ion Ghica. De la profesorul bănățean Eftimie Murgu își însușește primele elemente de filosofie. La 19 ani se angajează în armată cu gradul de iuncher și predă, ca
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
în 1938, la îndemnul lui Mihail Dragomirescu, cu o lucrare despre proza lui B. Delavrancea. În căutarea unei catedre stabile, peregrinează, după absolvire, prin câteva școli de stat (serale, de ucenici) sau colegii particulare din București, ulterior schimbând profesia de dascăl cu slujbe administrative (la Primăria capitalei, Observatorul astronomic popular, Pinacoteca municipală). Debuta, ca elev, în „Lumea copiilor” din 1923, în anul următor tipărind și o primă carte (Din țara basmelor), în „regia” părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]