4,493 matches
-
Codurile bunei-cuviințe devin mai suple. Cuvântul și privirea își recâștigă drepturile. Dorința, trupul, sexualitatea rămân deocamdată subiecte tabu. Și totuși, a fost făcut un pas decisiv: cuvântul, deși cenzurat încă, nu mai este încătușat, iar privirea, cu condiția să rămână decentă, iese din rândul interdicțiilor. Mai mult decât atât, mamele, chiar dacă nu încetează să vegheze asupra virtuții fiicelor lor, își mai slăbesc întrucâtva vigilența. Înainte de a-și face intrarea în societate, băieților și fetelor li se oferă prilejul de a avea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și mai ales militantele, practica o autocenzură care "avea în vedere și cele mai mici detalii". Deși fuma din adolescență, nu-și aprindea niciodată țigara în tribunele congreselor sau conferințelor. Avea grijă ca la orice intervenție ținuta sa să fie decentă, "îngăduindu-și totuși să poarte pantaloni". În Partidul Comunist Francez, nici nu încăpea vorbă să fii, la propriu ca și la figurat, o "aprinzătoare", o provocatoare. Sărutul roșu: puritanismul în stil sovietic Aceeași supraveghere avea loc și în sânul mișcării
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vieții, 2006. Într-o proporție similară, vârstnicii sunt nemulțumiți de veniturile lor personale: 48%. În raport cu necesitățile, veniturile familiei: 1. Nu ajung nici pentru strictul necesar: 41,3% 2. Ajung numai pentru strictul necesar: 39,5% 3. Ajung pentru un trai decent, dar nu ne putem permite cumpărarea unor obiecte mai scumpe: 14,2% 4. Reușim să cumpărăm și unele obiecte mai scumpe, dar cu eforturi mari: 2,8% 5. Reușim să avem tot ce ne trebuie fără mari eforturi: 1,1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
perspective: a similarității crescute (a convergenței), a divergenței sau a disimilarității crescute, a retragerii statului bunăstării. Perspectiva similarității crescute cuprinde patru orientări teoretice: teoria necesității morale, perspectiva cetățeniei, logica industrializării și logica sistemului capitalist. Teoria necesității morale afirmă că „locuirea decentă este un imperativ moral care, în mod rezonabil, este de așteptat a fi atins de către toți membrii societății, iar intervenția guvernelor în politicile de locuire reflectă tocmai această poziție morală” (J. Higgins, 1981, apud. J. Doling, 1997) (p. 43). Perspectiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
industrial are loc în strânsă legătură cu cel politic. Astfel, statul este cel care trebuie să asigure standarde calitative minime privind condițiile de locuire și să „întreprindă acțiuni pentru eliminarea condițiilor de locuire improprii” (p. 43). Așadar, „accesul la locuire decentă reprezintă un aspect legat mai degrabă de drepturile individului (derivate din cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica industrializării este o perspectivă care are în centrul său ideea că industrializarea a condus la creșterea bunăstării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
privind excluziunea de la locuire și persoanele fără adăpost (5.3.10). Ultimul capitol prezintă concluziile și direcțiile de acțiune. Obiectivele sau direcțiile de acțiune vizează: - eliminarea sărăciei extreme și a excluziunii sociale, - promovarea accesului tuturor persoanelor la o locuire adecvată, decentă, - modernizarea urgentă a fondului de locuințe, - orientarea politicilor de locuire, - asigurarea întreținerii și reabilitarea fondului de locuințe existent, - dezvoltarea capacității de intervenție a autorităților centrale și locale (p. 234). Concluzia ce încheie volumul de față nu este una prea optimistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
suflete, o viață împreună. În timp ce noi treceam din fericire în fericire, deși timpul devenise ploios, iar în cameră pereții coșc oviți încă și cu dușumeaua spartă, mai mult putredă, viața ne obliga să găsim soluții favorabile traiului nostru, cât decât decent. Un mod de a ne ameliora căutările a fost și depunerea la sindicatul întreprinderii, cum se proceda în anii aceia ai socialismului în formare, a unei cereri pentru solicitarea unei locuințe. Lenuța acum era ingineră stagiară, crescuse în profesie și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
moale și primitor. Ca să mă pot așeza pe jos, așa cum se cuvine, scot fulgarinul din geantă și îmi acopăr genunchii, urmărită cu satisfacție de privirea bătrînilor mulțumiți că poziția tradițională a băutorului de ceai a putut fi respectată în mod decent. Mîinile slabe, tuciurii ne întind bolurile de ceai umplute, conform ritualului, doar pînă la jumătate. A umple un bol pînă la margine ar fi, pentru un oriental, o mare nepolitețe: ar însemna că-i torni toată porția deodată, ca să scapi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lungi bătălii, nu atât între stânga și dreapta, cât între destinul istoriei și întâmplătoare accese de politică voluntarista, nicidecum o confruntare reală între capital și “proletari”, ci doar o simplă alternanta la putere cu șantaj reciproc. Virtuțile naționale ale comunismului (decentă civică, ura față de violență), dispăreau brusc, făcând loc indolentei, cinismului, falsului patriotism, violenței din stradă, “mineriadelor”. Autocarul rula cu viteză foarte mare, lăsând rapid în urmă peisajele superbe ale țării noastre și în curând sosi la granița cu Bulgaria
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Pe Lăură însă o închidea într-o cușcă. Nu se vedea deloc făcând politică, nu se vedea nici un bun detectiv particular, mai era mult până când societatea română să evolueze, dar nu se vedea nici la catedră, din cauza salariului sub limitele decentei. Ea avea nevoie zilnic de hrană spirituală, informația era vitală pentru cariera ei și asta costă scump, se plătea uneori cu bani grei, alteori cu valută chiar... În plus, după incidentul din Bazarul turcesc, era decisă că imediat să se
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Totuși aceasta dragoste avea în ea mult ,,bun simț", consideră el și era poate pasiunea cea mai profundă a vieții lui. Mașina rula ușor pe autostradă lungă. El avea impresia că face treaba asta doar dintr-un fel de conformism decent. -Nu știu de ce, zise el, m-am trezit azi dimineață cu sentimentul indubitabil că nu voi putea ieși în oraș. Soția sa remarcase faptul că fusese prins la ananghie după limbajul pe care il folosea, renunțând la stilul lui ironic
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Un amestec de factori negativi rar întâlnit în Europa. Trăim în secolul XXI. Era naționalismelor, chiar dacă n-a apus, a slăbit considerabil. Pe primul plan au trecut valorile economice, societatea de consum, cultul bunăstării materiale, dreptul individului la un trai decent etc. Sunt valori impuse de evoluția societății umane din ultimele decenii și, mai ales, de cea a țărilor prospere, care-și impun și ideologia. Basarabenii nu au rămas imuni în fața acestora. Dar ei singuri nu pot face mare lucru; economia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Luptători Anticomuniști; structura esențială În istoria contemporană, menținută strategic Într-o postură nonprotestatară de impostori erijați În lideri. - Disident cu statut de persoana cunoscută În țară și străinătate, Într-o echipă kamikaze la un moment crucial, dispus să aplaud cu decentă căderea schelelor roșii În osuarul de bizară memorie. - Am ocolit cu grijă spectrul nr. 42/90 Legea discordiei naționale, mediul ciontolitorilor de avantaje și Întuneric de adăpost al crimelor Înfiorătoare, eufemistic numită „a recunoștinței”. - Aduc aminte că sunt tatăl tânărului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
BOCANCEA Iași, 13 mai 2013 Capitolul 1 EXPERIENȚELE CONSTITUȚIONALE ALE ROMÂNIEI ȘI POSIBILE MODELE Povestea Constituției la români Cristian BOCANCEA O poveste despre Constituție la români este la fel de necesară ca o istorie familială, ca o monografie sătească sau un manual (decent) de istorie națională. Trebuie să știm cum ne-am disciplinat birocratic, administrativ și politic în epoca modernă, pentru a înțelege unde mai avem de lucrat la rădăcinile comportamentului nostru cotidian, marcat fie de emfatica declarație "Onoare muncii" (așezată obligatoriu în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în capitolul 1, cel al "egalității în fața legii"), la drepturi sociale, pozitive (de exemplu, articolul 47, alineatul 1: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent") și lucruri care, în mod evident, nu sunt necesare a fi statuate într-o lege fundamentală, cu atât mai puțin în articole ce vorbesc despre drepturi (cum ar fi, de exemplu, articolele despre secretul corespondenței sau despre familie). În al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
decât tardivă și, deci, inutilă. Nerespectarea drepturilor fundamentale nu înseamnă că România e un paradis al drepturilor sociale. Din contră, chiar. Respectarea tuturor drepturilor sociale este deficitară, iar statul român este departe de a putea asigura acel "nivel de trai decent" stipulat de articolul 47. Altfel spus, dincolo de toate, avem o situație ce ar putea părea paradoxală: actuala Constituție stipulează garantarea unui set întreg de drepturi, iar practica arată că niciunul dintre aceste drepturi nu este respectat într-un mod rezonabil
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
destinde. Se ascultă muzică (bătrânul marinar are o colecție prodigioasă de discuri, aduse din lumea întreagă), se dansează cu tânăra soție a căpitanului, fără s-o strângă prea aproape, și își storc mințile (cu un succes relativ) să spună glume decente. O partidă de cărți începe discret în camera de alături, fără strigăte și înjurături. Încă un efort, domnilor, și locotenentul s-ar putea crede în salonul bunicii lui! Totuși, o întrebare nu încetează să-l sâcâie: prin ce minune căpitanul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
blestematele alea de studii, de parcă, pe vremea aia, ar fi putut refuza să se ducă să studieze la Moscova! Revirimentul patriotic al cultului personalității deja îl costase scump. Când s-au întors, nici măcar nu li s-a dat un apartament decent, cât despre cariere, să nu mai vorbim! Nevastă-sa muncește de ani de zile, pe brânci, la Agenția Română de Presă, în coada ierarhiei, ca traducătoare de rusă, iar el a trecut prin toate dificultățile de pe lume până să ajungă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
case temeinic construite și câte 5 hectare de pământ ce stătea pârloagă. Pământul bun și bine lucrat a dat roade. Tatăl, vânător iscusit, vâna iepuri, care în acea zonă erau din abundență. Și așa, încet, încet au început să trăiască decent. Cei doi copii mai mari au continuat școala la Sânicolau Mare și în continuare au mers la Școala medie tehnică în Timișoara. Însă liniștea n-a durat mult. În iunie 1951, guvernanții au hotărât că acești refugiați, țărani gospodari la
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
veniturile lor cheltuielilor pentru alimente cît și de obstacolele puse în calea modernizării de existența marilor domenii care practică exploatarea extensivă a solului sau dimpotrivă a domeniilor prea mici pentru a fi rentabile. Din aceste cauze agricultura nu asigură venituri decente decît unui număr mic de agricultori. Ceilalți sînt afectați de folosirea incompletă a mîinii de lucru care uneori duce pur și simplu la sărăcie (este cazul sudului Italiei, a Spaniei și Portugaliei), fie de o pauperizare relativă cauzată de diferența
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
tocmai instructorul său de zbor și se face mic îndărătul ochelarilor de soare. Femeia, la rîndul său, numită Charlie (Kelly McGillis) este tipul perfect de femeie de tip Reagan: cu spirit de competiție, dornică să promoveze și cu un comportament decent. Ea este o personificare, o însușire de către conservatori a ideilor feminismului conform cărora femeile se află în competiție cu bărbații pe picior de egalitate, păstrîndu-și totuși "feminitatea". "Charlie" are nume de bărbat, dar este cu desăvîrșire feminină ca aspect, sensibilitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Motel Hell și altele prezentau familia ca pe ceva monstruos, ca pe o sursă a acestor apariții teratologice, fapt ce apare ca un ecou al criticilor feministe aduse familiei de tip patriarhal. În filme precum Poltergeist însă, sînt prezentate familii decente atacate de monștri; asemenea filme funcționează drept o pledoarie ideologică în favoarea familiei tipice clasei de mijloc care codifică în limbaj cinematografic discursurile conservatoare ale anilor '80. Cu toate acestea, o interpretare diagnostică arată că și filmele de groază de orientare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
La rîndul lor, aceștia dau glas agresivității și frustrărilor publicului, cîștigînd popularitate tocmai datorită abilității lor de a exprima o mînie socială în fierbere. În comparație cu Rush Limbaugh, se poate spune că Beavis și Butt-Head prezintă o formă de narcisism destul de decentă și de reținută. Beavis și Butt-Head, Rush Limbaugh și alte figuri notabile ale culturii media contemporane din Statele Unite se consideră experți, dar sînt ignoranți în sensul antiintelectualismului american tradițional. Aceste personaje sînt, în fond, niște bufoni, uneori amuzînd, adesea jignind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de clasa muncitoare formată din negri, scriind: În acest scenariu am dorit să prezint clasa muncitoare a negrilor. Contrar opiniei generale, și noi muncim. Nu vezi bunăstare aici, amice, doar oameni care muncesc din greu încercînd să ducă un trai decent" (Lee și Jones, 1983:30). Acest pasaj, scris înainte chiar de realizare filmului, este curios, deoarece singurii negri care muncesc aici sînt DJ-ul, Mookie și polițistul negru. Despre sora lui Mookie se spune că muncește, dar nu ne este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Să evităm pe cât posibil invitațiile la masă pentru a nu ne lua angajamente și să nu uităm niciodată îndemnul Evangheliei: Atunci când faci un ospăț, să-i chemi pe cei săraci, șchiopi, ologi și orbi» (Lc 14,13). Haina să fie decentă, dar lipsită de orice eleganță studiată. Nimic în persoana proprie să nu denote înfățișări mondene, ori ceva anume care să ofenseze sărăcia celui care stă de vorbă cu noi. Să nu ne angajăm, pe cât posibil, în afaceri pământești, adică de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]