10,827 matches
-
1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale 82 1.3. Paradigma costuri beneficii 85 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice 87 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec 88 1.6. Profilul personalității altruistice 90 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial 92 3. Interacțiunea personalitate - situație 96 3.1. Caracteristici ale ofertantului de ajutor 96 3.2. Caracteristici ale beneficiarului de ajutor 97 3.3. Contextul de intervenție prosocială 98 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
variabile - la valoarea lor maximă sau optimă. Se poate lesne vedea că aici „valoarea” se referă la valoarea numerică. G.E. Pugh transferă deliberat această semnificație în domeniul comportamentului uman. Sistemul neurofiziologic este un computer genetic înnăscut în care schemele, montajele decizionale sunt rezultatul evoluției biologice (prin selecții și mutații). A evita durerea, frica, foamea etc. și a căuta opusul lor - continuumul dintre cei doi poli putând fi cuantificat -, iată „valorile” explicate „psihobiologic”. E o deturnare-diversiune evidentă a înțelesului consacrat al conceptului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile atitudinale ale publicului-țintă. Eficiența persuasiunii depinde însă în mod substanțial și de alți factori, printre care, așa cum recunosc și cei doi autori ai „ipotezei potrivirii în persuasiune”, și istoria situațiilor decizionale ale persoanelor în cauză (DeBono și Snyder, 1995). De asemenea, identificarea în conținutul reclamelor a profilurilor atitudinale și a funcțiilor lor presupune cunoașterea foarte bună a acestor profiluri de către cei care concep respectivele reclame. Fiind vorba despre afaceri și bani
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu figura nici o referire la comportamentul prosocial de lungă durată, în cea din anul 2000 acestuia i se alocă un spațiu important, care va fi foarte probabil suplimentat în viitor - sau a și fost deja. 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadialtc "2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial" Acordarea ajutorului în situațiile de urgență (emergență), cum ar fi accidentele de mașină, atacarea unei persoane pe stradă, furtul dintr-un magazin, a constituit tema predilectă în psihologia socială (cu deosebire în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de lungă durată, în cea din anul 2000 acestuia i se alocă un spațiu important, care va fi foarte probabil suplimentat în viitor - sau a și fost deja. 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadialtc "2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial" Acordarea ajutorului în situațiile de urgență (emergență), cum ar fi accidentele de mașină, atacarea unei persoane pe stradă, furtul dintr-un magazin, a constituit tema predilectă în psihologia socială (cu deosebire în cea americană), întrucât e vorba despre un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe stadii în luarea hotărârii de a interveni sau nu într-o împrejurare de urgență. Inspirați de modelul inițial al lui J. Darley și B. Latané (1968), cei mai mulți autori consideră că patru mari faze pot fi desprinse în respectivul proces decizional. Ele sunt reprezentate grafic în figura 4. Voi comenta în continuare aceste faze, aducând și argumente experimentale. În legătură cu percepția nevoii de ajutor, e de notat că unele situații apar clar ca solicitând asistență urgentă (un bătrân care a căzut și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că nu au intervenit, fără să avem în vedere că ei nici măcar n-au sesizat evenimentele. Totuși, tocmai fiindcă nici nu știu că s-a întâmplat ceva, această stare cred că nu poate fi asimilată ca un pas în procesul decizional. Asumarea responsabilității personale este în legătură cu internalizarea normei responsabilității sociale, precum și a altor factori ce țin de situație sau de caracteristicile celui ce ar putea da ajutor. Contează, bunăoară, în ce proximitate spațială ori psihologică ești cu cel ce are nevoie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ajutorul pe termen lung\: implicarea în voluntariat și acte eroice" După cum am mai arătat, majoritatea studiilor - și în cvasitotalitate cele de laborator- se referă la ajutorarea în situații de urgență. Pe asemenea materiale empirice s-au construit și modelul procesului decizional, și teoria responsabilității difuze. Există însă cercetări care au pornit de la interogații și ipoteze privind motivele și efectele actelor prosociale cu bătaie mai lungă. Posibilele efecte asupra beneficiarului de ajutor și studiile aferente au fost invocate în secțiunea anterioară. Cu privire la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cu toate că ea face referiri și la condițiile cognitive prezente, accentul se pune pe ceea ce s-a învățat în trecut. Perspectiva cognitivistă, în varianta ei mai specifică a costurilor și beneficiilor, sugerează că și comportamentele agresive (antisociale) sunt rezultanta unui proces decizional prin care, pe baza unor informații, indivizii tind prin acțiunile lor să-și maximizeze câștigurile. Decizia de a acționa agresiv și antisocial se ia în funcție de raportul dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens despre un continuum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chiar altruiste, ființa umană fiind și una colectivă. Oricum, cert este că rivalitățile intrași intergrupale au în primul rând determinanți socioculturali, legați de conștiința pierderilor și câștigurilor. Acestea pot fi foarte concrete, materiale, pragmatice (bani, teritoriu, locuri de muncă, putere decizională) sau simbolice (prestigiu, tradiție, „revanșă” etc.). Și, desigur, întotdeauna, ca primă instanță, costurile și beneficiile sunt percepute, așteptate. Este o altă problemă în ce măsură ele sunt și realiste și vor deveni efective. Dar, în tot cazul, analiza mai atentă a vieții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
votul final, respectiva simplă exprimare a părerii influențează soluția adoptată; membrii grupului tind să se alinieze în dezbaterile ce urmează și în votul final majorității sau persoanelor influente (Baron et al., 1998). Trei fenomene majore s-au semnalat în procesele decizionale de grup, considerate și posibile riscuri: 1) Polarizarea înseamnă că poziția pe care se situează grupul în decizia finală este mult mai extremă decât părerile inițiale. Fenomenul consacrat terminologic ca polarizare decizională nu reprezintă, așadar, așa cum ar părea la prima
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Trei fenomene majore s-au semnalat în procesele decizionale de grup, considerate și posibile riscuri: 1) Polarizarea înseamnă că poziția pe care se situează grupul în decizia finală este mult mai extremă decât părerile inițiale. Fenomenul consacrat terminologic ca polarizare decizională nu reprezintă, așadar, așa cum ar părea la prima vedere, împărțirea opiniilor în două poluri opuse, ci faptul că opiniile se radicalizează pe parcursul dezbaterilor și se depărtează de poziția inițială. Aceasta se întâmplă nu doar ca medie a părerilor personale (ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupurilor sunt pândite de aceste pericole și de altele, desigur, dar ele nu sunt atât de frecvente cum lăsau să se înțeleagă concluziile cercetărilor psihosociale inițiale. Funcționează aici un efect de natură epistemologică. Investigațiile s-au focalizat prioritar asupra cazurilor decizionale spectaculoase, și mai rar asupra celor obișnuite, care sunt „normale” și mai puțin interesante. Studii mai extinse, comparative, pe contexte socioculturale diferite, au arătat, bunăoară, că de foarte multe ori grupuri de o înaltă coeziune și cu lideri puternici au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
linie. (Desigur, studiul pieței - marketingul - nu se reduce la sondaje de opinie, dar acestea reprezintă un element central al lui.) Dacă vor să fie eficiente, instituțiile, organizațiile și asociațiile de orice fel trebuie să aibă în lumea democratică, ca suport decizional, și informațiile oferite de sondaje. De altfel, în cea mai mare măsură, aceasta este și rațiunea pentru care sondajele sunt solicitate și finanțate. Cu toate că se recunoaște efectul lor general pozitiv asupra socialului, sondajelor de opinie li se aduc și anumite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
discuție tutoriale 390 13.3.1.12. Reuniunea Phillips 66 390 13.3.2. Utilizarea conflictului în învățare 391 13.3.2.1. Tehnici de competiție 391 13.3.2.2. Controversa creativă 391 13.3.2.3. Tehnica controversei decizionale 393 13.3.2.4. Controversa rotativă 393 13.3.2.5. Tehnica „dezbaterilor” 395 13.3.2.6. Tehnica focus-group 395 13.3.2.7. Turul galeriei 399 13.3.2.8. Tehnica taberelor 400 13.3.3. Metode
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să-și dezvolte și să-și interiorizeze un mod propriu de spargere și de reasamblare perpetuă a fenomenelor pe care le studiază. • Reguli convergente în CPS 1) Deliberarea. Orice acțiune presupune o planificare cu posibilități de alegere și dimensiuni decizionale. 2) Explicitarea. Această regulă este continuarea normei a cincea din cazul regulilor divergente. Pentru a putea exprima celorlalți ideile tale, acestea trebuie să posede mai întâi concretețe, coerență și claritate în mintea ta. 3) Evitarea unei premature „închideri”. Înainte de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În controversa creativă, studenții nu doar își reamintesc informația; ei o aplică la întrebări extinse ale textului - și la propria lor existență” (Baloche, Mauger et al., 1993). 13.3.2.3. Tehnica controversei decizionaletc "13.3.2.3. Tehnica controversei decizionale" Controversa decizională este o tehnică propusă tot de Johnson și Johnson (1995), autorii controversei creative, doar că, de această dată, accentul se pune pe dezvoltarea unor etape de natură colaborativă. Controversa decizională aduce grupurile în situația de a înțelege în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creativă, studenții nu doar își reamintesc informația; ei o aplică la întrebări extinse ale textului - și la propria lor existență” (Baloche, Mauger et al., 1993). 13.3.2.3. Tehnica controversei decizionaletc "13.3.2.3. Tehnica controversei decizionale" Controversa decizională este o tehnică propusă tot de Johnson și Johnson (1995), autorii controversei creative, doar că, de această dată, accentul se pune pe dezvoltarea unor etape de natură colaborativă. Controversa decizională aduce grupurile în situația de a înțelege în profunzime problema
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
controversei decizionaletc "13.3.2.3. Tehnica controversei decizionale" Controversa decizională este o tehnică propusă tot de Johnson și Johnson (1995), autorii controversei creative, doar că, de această dată, accentul se pune pe dezvoltarea unor etape de natură colaborativă. Controversa decizională aduce grupurile în situația de a înțelege în profunzime problema cu care se confruntă și de a lua o decizie realistă în funcție de obiectivele grupului ca întreg, obiective acceptate de către toți membrii. Tehnica presupune șase pași ce trebuie urmați: 1. stabilirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce trebuie urmați: 1. stabilirea contextului de cooperare - așa cum evidențiază autorii printr-o metaforă, membrii grupului trebuie să înțeleagă că „se îneacă ori înoată împreună”; în momentul în care un asemenea context de cooperare a fost stabilit, participanții la controversa decizională sunt pregătiți pentru rezolvarea de probleme; 2. identificarea și definirea problemei - grupul examinează diferențele dintre modul în care decurg lucrurile în prezent și desfășurarea dorită/dezirabilă a acestora; 3. diagnoza existenței, magnitudinii și naturii problemei - sunt caracteristici aleproblemei care trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite în următoarele forme de grupuri: a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta un „control” asupra instituțiilor și cetățenilor; b) grupurile de manipulare, care exercită sub aparența informării o acțiune largă de manipulare prin mass-media (presă, radio, TV, cinema, teatru, megafestivaluri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau etapa în care sunt constituite motivele actului suicidar; b) faza de tensiune psihică sau suicidacția, etapa de încărcare emoțional-afectivă a individului, în cursul căreia acesta își caută metodele de suicid; faza culminează printr-o saturație emoțional-afectivă, cu momentul „descărcării” decizionale prin trecerea la act, decizia fiind explozia autoagresivă; c) faza de descărcare tensională sau traumatizația, etapa în care individul traduce în fapt decizia luată, își autoadministrează metodele de suicid, în scopul producerii propriei morți (vezi schema de mai jos). p.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consiliere colectivă TEMA ACTIVITĂȚII: Decizii individuale și decizii colective GRUP ȚINTĂ: clasa a XI a A SCOPUL ACTIVITĂȚII: • Formarea și dezvoltarea unui stil decizional adecvat • Dezvoltarea abilităților de comunicare COMPETENȚE VIZATE: • Argumentarea punctelor de vedere proprii cu privire la situația problematică de rezolvat; • Armonizarea, prin comunicare, a opiniei personale cu cea a grupului din care fac parte; Compararea eficacității adoptării unei decizii atât individuale cât și
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
de metode didactice (tradiționale și moderne), ținem cont de ce-i trebuie copilului ca să se dezvolte și manifeste armonios,să devină mai deschis la ceea ce este nou, mai încrezător în forțele proprii, mai creativ. Cadrul didacticl este acela care are puterea decizională și capacitatea de a alege ceea ce știe că se poate desfașura în propriul colectiv de elevi , cu elevii și pentru elevii lui. Fiecare dintre metodele prezentate are avantaje și dezavantaje, important fiind insă momentul ales pentru desfășurarea lor și elevul
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
-l ajuta pe client să se angajeze în activitățile care îl vor conduce la rezolvarea problemelor. Consilierea constă în aplicarea unor tehnici (preluate sau specifice), fundamentate teoretic (în câmpul științelor comportamentului), într-un anumit cadru, vizând susținerea clientului în procesul decizional și învățarea modalităților de rezolvare a problemelor care privesc diferite segmente ale vieții familiale, sociale, profesionale . Asociația Psihologilor Americani definește consilierea ca fiind procesul de a asista persoane în vederea depășirii obstacolelor din calea dezvoltării personale oricând ar putea apare și
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]