3,389 matches
-
limb? român? , spun�ndu?? i ? i acum rom�ni, ? ara lor fiind Rom�nia�212. Mai ales R. Roesler, �n lucrarea să Rum(nische Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare a populă? iei dace de c? tre români, a fost cel care a sus? inut c? Transilvania era lipsit? de orice populă? ie la r? scrucea mileniului; c? �n 271 e.n. locuitorii s? au retras �n �ntregime (odat? cu legiunile) din Dacia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
G�nduri� (volum litografiat), p. 5 144�Heinen, op. cît. , pp. 331-339. Radu Lecca va deveni �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial infamul �Comisar General �n Chestiunea Evreiasc? �. �n vară lui 1942, el a plecat la Berlin că s? organizeze deportarea evreilor rom�ni �n centrele de exterminare din est. Numai promptitudinea doctorului Willy Filderman ? i colaborarea Reginei Elenă ? i a Regelui Mihai, ca ? i atitudinea negativ? a lui Antonescu au �mpiedicat acest lucru 145�D-na Liliana Pippidi-Iorga l-a asigurat pe autor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
marile ei ini? iative s-a desf?? urat �n vara anului 1942, c�nd (alertat? de dr. Wilhelm Filderman ? i de al? îi) a devenit elementul esen? ial �n salvarea � �mpreun? cu Regele Mihai ? i Mare? alul Antonescu � a evreilor rom�ni de la deportarea la Auschwitz. Ulterior, pe m? sur? ce se apropia momentul �ntoarcerii armelor� de c? tre Rom�nia, �ntruc�ț era preg? țiț? la Palatul Regal, ea a fost sufletul ? i supraveghetoarea, st�nd al? turi de curajosul, dar ț�n? rul ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
călătorit în Italia și a trăit "cât pentru trei vieți", iar El, Răzvan Vasilescu, stăpânit de sentimentul ratării, a făcut Irlanda, "nițică Suedie", la Muntele Athos a stat trei luni... Și s-au întors. Ca dintr-un surghiun. Dar calea deportării tot drum este. La capătul drumului celor zece meșteri mari "Lăcașul se va înălța. Biserica va sta dreaptă. Trei zile, atât. Pentru că e vie și sfântă" spune protagonistul, fiind pe rând și Toma, și Dumitru, și Petru, și solul... în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că această regiune este distinctă și teritorial mai restrânsă decât estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cât a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși în parte alterat, prin masivele colonizări cu ruși, ucrainieni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți, suferințe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deținea teritorii străine, cu referire specială la Basarabia și la nordul Bucovinei, intrate din nou sub ocupația Uniunii Sovietice. Numeroși oameni de știință, dar și profesori, învățători, țărani, studenți etc., de pe ambele maluri ale Prutului au suferit ani grei de deportare și închisoare (unii au plătit cu viața), pentru atitudinea curajoasă de a susține caracterul românesc al acestor teritorii, ridicându-se astfel împotriva ocupantului. Le-am reaminti aceasta unor istorici sau pretinși istorici, care privesc cu prea mult ușurință la atacurile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
44,5 % în Bucovina și 44,2 % în Dobrogea. Reducerea proporției românilor, din provinciile aflate o periodă mai mare sau mai mică sub dominație străină, a fost, în special, rezultatul politicii de deznaționalizare forțată, de colonizări cu alte neamuri, de deportări etc. În raport cu situația din Vechea Românie, rolul minorităților etnice a crescut, în cadrul unui proces complex de acceptare sau înțelegere, totală sau parțială, a noii realități. Dincolo de unele asperități, este de remarcat faptul că la realizările epocii și-au adus contribuția
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a fost rezultatul, în general, al politicii de deznaționalizare, de colonizări, de deportări (în acest caz) ș.a. Dacă în 1817 românii reprezentau în Basarabia 86 % din numărul locuitorilor, în 1930 procentul era cu aproape 30 mai mic. Dacă în mediul rural, românii dețineau o superioritate mai mult decât evidentă, în unele zone restrânse
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de mii de români s-au refugiat în dreapta Prutului, un adevărat exod de populație, înregistrat într-un timp foarte scurt și sub o mare presiune. Instaurarea sistemului sovietic a condus la etatizarea economiei, la utilizarea terorii manifestată prin arestări, execuții, deportări, chiar masacre în rândul populației românești, la aspre măsuri de deznaționalizare etc. În fața ofensivei eliberatoare a armatei române din iunie-iulie 1941, trupele sovietice în retragere au provocat mari distrugeri. În ședința publică a Academiei Române din 19 septembrie 1941, istoricul și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la poporul „moldovenesc” ca etnie aparte, separată de masa românească etc. Instaurarea regimului de ocupație sovietic și dezmembrarea teritorială a Basarabiei reliefează politica de sovietizare promovată de Kiev și de Moscova, îndreptată cu precădere împotriva românilor, supuși măsurilor represive, inclusiv deportărilor. În ce privește intrarea României în Războiul din Răsărit, deosebit de edificator este Raportul adresat de Grigore Gafencu, ministrul nostru la Moscova, lui Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor Străine, referitor la primirea sa de către Molotov, la 24 iunie 1941. În discuția purtată, Gr. Gafencu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că această regiune este distinctă și teritorial mai restrînsă decît estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cît a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși, în parte alterat, prin masive colonizări cu ruși, ucraineni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți, suferințe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
străine. Pentru Republicani, aceste amenințări erau reprezentate, în principal, de pericolul de dominație economică și geo-politică, în special de către Germania și, într-o mai mică măsură, de către Austria. O atenție specială era acordată solicitărilor Sudeților Germani, care cereau despăgubiri pentru deportările în masă, din perioada 1945-1946. 4.2.2 Politica morală Construcția SPR-RSČ cu privire la alianța comuniștilor și a elitelor criptocomuniste, în scopuri coluzive, nu a avut la bază doar originile lor (presupus) comune sau afinitățile ideologice. Bazându-se pe o înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
termenii „exil” și „întoarcere” în patrie. Această viziune istoriografică considera exilul babilonian ca un fel de întrerupere în desfășurarea continuă a istoriei lui Iuda, considerând că intervenția babiloniană a cauzat nu doar distrugerea templului, ci și evacuarea teritoriului printr-o deportare masivă ce a durat până la reconstruirea comunității și a templului din Iudeea în epoca persană (cf. 2Rg 25,21: „Astfel Iuda a fost deportat departe de țara sa”). În ultimele decenii această viziune tradițională a fost supusă unei critici dure
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de evoluție în sferele cenaclurilor timișorene și ale revistei „Orizont”, revine cu romanul Litera albă (1988). Urmează alt roman, În pasaj (1990), și o culegere de proză scurtă, Unelte, arme, instrumente (1992). Împreună cu Daniel Vighi publică Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994). Un loc aparte între scrierile de ficțiune ale lui M. trebuie rezervat culegerii Dicasterial (1995). Într-un anume fel, în prozele sale există o grifă a lui Sorin Titel, creatorul unui spațiu cvasimitic al Banatului. Pe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
după cum tot astfel se atestă și apartenența sa la vârsta optzecistă a prozei postbelice românești. SCRIERI: Drumul cel mare (volum colectiv), Timișoara, 1985; Litera albă, Timișoara, 1988; În pasaj, București, 1990; Unelte, arme, instrumente, București, 1992; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
1985; Litera albă, Timișoara, 1988; În pasaj, București, 1990; Unelte, arme, instrumente, București, 1992; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și ’90, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Gabriel Marineasa); Generația ’80 în proza scurtă, Pitești, 1998 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
CRC, 1987, 4; Mircea Mihăieș, Anchetatorul apatic, O, 1988, 23; Cristian Moraru, Un Macondo bănățean, T, 1988, 10; Tudorel Urian, Marcel Proust și scriitorii plugari, AFT, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Co-lecțiile lui Viorel Marineasa, O, 1992, 14; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Dan Silviu Boerescu, Recuperările prozei, LCF, 1996, 4; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 86-89; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 7-10; Popa, Ist. lit., II, 805. M.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
dezordine politică și socială mai fundamentală creată în bună parte la instigarea guvernanților preocupați să-și mascheze incompetența sau de către opozanții acestora care aspiră să-i înlocuiască. În definitiv, doar în Țările baltice, circumstanțele create prin anexarea sovietică și prin deportarea sutelor de mii de locuitori înlocuiți ulterior cu ruși degenerează într-o xenofobie naționalistă cu-adevărat crucială. Iată pentru ce este riscant a pretinde că se poate pune în evidență diferența ce separă populațiile de religie ortodoxă, ancorate în particularismul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
studiul său mărturiile persoanelor care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și asupra modului În care viața era trăită În condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea În Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile În construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă. Aceeași valoare o au și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din Germania, deși faptul că au fost publicate În Germania le fac accesibile doar unui număr limitat de români. Și, nu În ultimul rînd, colecții precum Analele Sighet și Arhivele Totalitarismului au contribuit, de asemenea, În mod semnificativ la istoria deportării și persecuției etnicilor germani, unguri sau a altor grupuri din România În perioada imediat de după război și, mai ales, În perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate anterior constituie o arie specializată, chiar marginalizată de studiu, atîta timp cît acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate anterior constituie o arie specializată, chiar marginalizată de studiu, atîta timp cît acestea nu au fost Încă integrate În manualele de istorie. Cu toate că Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu explică pe scurt aspectele legislative privind deportarea etnicilor germani În lucrarea lor privind istoria secolului XX din România, iar Robert Kaplan dedică o scurtă secțiune acestui subiect În Balkan Ghosts, aceste cărți sînt doar simple excepții. De exemplu, În recent publicata lucrare a lui Dinu C. Giurescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Doilea Război Mondial, lucrare ce include un capitol privind momentul Ialta și perioada de după război, deportații nu apar nici măcar ca notă de subsol. În plus, majoritatea manualelor de istorie ignoră subiectul, deși unul, publicat În 2001, amintește pe scurt momentul deportărilor. Mai mult, pentru că importanța identității naționale este, cum spune M. L. Murgescu, „una dintre cele mai importante caracteristici În manualele de școală și educație civică”, istoria etnicilor germani - ca și a altor minorități din România - este prezentată Într-un paragraf
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
principal, sau chiar absentă. Rezultatul este că manualele școlare În România păstrează și glorifică memoria colectivă a românilor. Relativa tăcere ce s-a păstrat În jurul acestui subiect, poate neintenționată, are legătură cu practicile istoriografice ale erei comuniste, care tratau problema deportărilor ca tabu. Deoarece comunitățile germane din România tind să devină din ce În ce mai puțin numeroase, este esențial ca această bucățică de istorie a României să fie inclusă În manualele de profil. Etnicii germani au o lungă tradiție În România și moștenirea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bărbați, voi reflecta și asupra amintirilor bărbaților. Studiul meu asupra femeilor deportate este deci situat În contextul mai larg al experienței deportaților, scopul fiind acela de a oferi o imagine complexă și diversă asupra felului În care indivizii au trăit deportarea. În timp ce caut să evit universalizarea experienței umane, sînt precaută și În ceea ce privește universalizarea și esențializarea experienței femeii. „Femeia”, ca particularitate fizică, precum și ca o categorie culturală și construcție a identității de sine, nu este o noțiune rigidă și se poate schimba
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]