3,167 matches
-
luminându-i conștiința, învățătura creștină mijlocește apropierea tânărului de Dumnezeu și de semeni, armonizează viața lui cu voia lui Dumnezeu, dar și cu lumea istorică în care trăiește. Copilul care înțelege religia, care cunoaște Adevărul revelat de creștinism, va fi deprins cu săvârșirea faptelor bune și va deveni un om de caracter, luminat, echilibrat și curat. Cultivând predispoziția religioasă a elevilor și consolidându-le credința, dragostea de Dumnezeu și de aproapele se va „materializa” printr-o îmbunătățire a confortului spiritual propriu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un alt rând de idei. Cu toate că numele nu mai este atât de des Întrebuințat, tot ideea de lege alcătuiește temelia concepției metodologice a reprezentanților științelor pozitive, care au conlucrat la alcătuirea volumului. Așa, d1 Picard afirmă că „experiența ne-a deprins cu oarecare legături și ne-a condus la credința că sunt legi În natură” (p. 17) și, aiurea, că, „sub o formă mai mult sau mai puțin limpede, ideea de lege științifică se Împlântă În gândul nostru” (p. 11). Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de inițiere, o „mare călătorie” pentru a cunoaște și a se cunoaște, pentru a se confrunta cu ceilalți. Modelul acesta a fost transmis și claselor medii, este bine cunoscut faptul că pentru a deveni calfă, În secolul trecut, pentru a deprinde o meserie, tinerii trebuiau să treacă prin atelierele marilor meșteri, Învățând (furând?!) de la fiecare câte ceva. Un voiaj inițiatic Întreprind și cei doi cercetători când pătrund În spații sociale necunoscute și inaccesibile altfel, Într-o lume pe care nu o poți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
populare în epocă, ce susținea că ordinea colectivă, „sensul realității”, sensul structurii” sunt construite cu ajutorul intenției și al experienței individului; în viziunea fenomenologică, percepția individului, puterea conștiinței sale structurează realitatea, creează axe de referință spațiale și temporale. Autorul român a deprins, în contactul cu filosofia germană, un stil de argumentare constructivistă în care indivizii sunt cei ce produc lumea integrată, structurată, familiară din fragmente schimbătoare, atomizate, discrete, cu sprijinul tehnicilor constitutive ale conștiinței (analogii, combinații). Profesorul Gusti va recepta cu sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al culturii proprii a unui individ este o consecință inevitabilă a identității culturale. Oamenii sunt socializați și se socializează pentru a-și folosi cultura ca instrument de interpretare. Cultura controlează comportamentul uman într-o manieră nonrațională, dar totuși persistentă. Deoarece deprindem comportamentul cultural din copilărie, acesta se impregnează adânc în subconștient. Astfel, condiționarea culturală este adânc înrădăcinată în subconștientul nostru și adesea recunoaștem propriile noastre atribute culturale numai când suntem în fața altor culturi. Modelele creează uneori impresia unui simplu împrumut. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe care le am deprins de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ospătăriile cu caracter internațional, aceleași în mai toate marile orașe de pe glob, e obligator ca fiecare capitală să propuie atenției călătorilor străini și propriile ei creații, satisfăcând totodată și gustul băștinașilor, care să poată găsi zilnic mâncările cu care sunt deprinși, gătite de mână de meșter.“ Admirabilă frază, îndemn valabil și (sau mai ales) astăzi, cu condiția ca prin sintagma „gătite de mână de meșter“ să înțelegem creativitatea chef ului, depărtarea sa inteligentă de tradiție, pentru ca aceasta din urmă să nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
îndemn valabil și (sau mai ales) astăzi, cu condiția ca prin sintagma „gătite de mână de meșter“ să înțelegem creativitatea chef ului, depărtarea sa inteligentă de tradiție, pentru ca aceasta din urmă să nu se piardă în monotonie. Adică oricât de deprins ar fi băștinașul cu o tuslama, un „meșter“ (termenul e cam prea tehnicist...) culinar ar trebui să-i ofere noi și noi variante ale acestui fel de mâncare, toate purtând în miez originalul și toate depărtându-se creativ de el
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
monografiei sociologice (1934) putea servi ca îndrumar celor care se dedicau cercetărilor sociologice. Printre colaboratorii școlii monografice din București se numără și Victor Ion Popa. Imperativul formulat de H. H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o noi prin școli de nevoile reale ale poporului”, intra integral în orientarea umanistă a lui Victor Ion Popa. În vara anului 1935, Victor Ion Popa inițiază cercetări sociologice în satul Dodești (Vaslui) cu sprijinul profesorului D. Gusti. Solicită și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
o societate avansată, fie de o comunitate mai înapoiată. Herder depășește deja definirea fondatoare a etnologiei introduse de Tylor, pentru care cultura corespunde unui ansamblu format din "cunoștințele, credințele, arta, morala, obiceiurile și toate celelalte aptitudini pe care omul le deprinde ca membru al unei societăți".210 În ceea ce-l privește el adoptă un punct de vedere mai puțin folcloric, cutumier și static care-l apropie în definitiv de unele concepții mai recente ale unei culturi în mod constant evolutive și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lui acolo ca ceva vremelnic, [...] cei care au rămas În America, ori care au venit după război, s-au decis să se stabilească definitiv. Aceasta a avut - sublinia el - ca o consecință fatală [sublinierea ne aparține], schimbarea cetățeniei, căci, odată deprinși cu ideea de a nu se mai Înapoia În România, nu mai era nici un motiv să nu rîvnească la cetățenia noii lor patrii”. Mai mult decît atît, același autor releva că românii americani au contribuit, În anii războiului, la „apărarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
le-au gândit, ci uneori ajung să aplice pe proprii copii chiar ceea ce au detestat ei în copilărie. Pentru unii dintre noi, a fi părinte înseamnă, de cele mai multe ori, a reproduce în mare parte anumite comportamente pe care le-am deprins de la părinții noștri. Pentru alții, dimpotrivă, înseamnă a face lucrurile altfel: „nu voi face aceeași greșeală cu copilul meu”. De fapt, fiecare părinte se confruntă cu partea din el în care a rămas copil. Dacă am avut o copilărie nefericită
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
a polisului grecesc. Însă clanurile românești postdecembriste nu sunt doar tribale, dar și limitate ca mod de viață din perspectiva unei civilități și în materie de cultură umanistă, chiar dacă se consideră "elită" doar pentru că au învățat limbi străine și au deprins diverse tehnici de a ține "discursuri". O societate, precum un caz psihanalizabil! O posibilitate pentru un mod de a problematiza eșecul total al principiului reprezentării în materie de leadership social și politic românesc. Eterna poveste a formelor fără fond... Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
onestitate prea accentuată, pentru a se implica în politică 45. Potrivit unui document, întocmit de liberalii duciști, adversari în 1932 ai georgiștilor, Ionel Brătianu ar fi afirmat în 1927: "Gheorghe [...] trebuie să stea multă vreme lângă mine [...] spre a se deprinde [...] să-și întărească temperamentul [...] șovăitor și să dovedească reale aplicațiuni pentru viața publică"46. Așa cum observă Victor Spinei 47, angajarea lui Gheorghe Brătianu în viața politică pornea și de la faptul că i se inoculase în conștiință ideea datoriei de a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a obține situațiile politice care se cuceresc treptat, prin acțiune, merite reale și sacrificii. Apoi, să știți de la mine că Gheorghe [...] trebuie să stea multă vreme lângă mine, căci până acum, acest lucru nu s-a întâmplat, spre a se deprinde să-și îmbogățească cunoștințele, să-și întărească temperamentul său șovăitor și să dovedească reale aplicațiuni pentru viața publică. De aceea am fost împotriva intrării sale în organizația de la Iași [...] E bine să luați la cunoștință că atâta timp cât ei voi trăi
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sunt abordate diferite tipuri de exerciții are influență asupra formării deprinderilor. Demersul didactic : pornește de la captarea atenției -verificarea cantitativă și calitativă a temelor -anunțarea temei noi : efectuarea câtorva exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe, în sunete, menite să-i deprindă pe elevi cu scrierea corectă a grupurilor mp, mb. -dirijarea învățării - constă într-o primă activitate comună , în care elevii citesc un text scris pe tablă : Împreună am plecat în excursie. Dealurile împădurite surâdeau în soare. Elevii observă particularitățile ortografice
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
înainte de predarea pronumelui pentru a preveni formarea deprinderilor greșite de scriere (legarea la întâmplare prin cratimă a pronumelor neaccentuate și a desinențelor verbelor ori a finalului unor cuvinte ca : săi, cel, cei, mai ). Prin analiza contextelor specifice cu care sunt deprinși din vorbirea curentă, elevii au reușit să înțeleagă logica organizării cuvintelor în context și tehnica recunoașterii pronumelor neaccentuate. Concluzia generală la această lucrare metodică este aceea că principala cale care conduce la transformarea cunoștințelor în deprinderi temeinice este exercițiul repetat
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
important ar fi să conștientizeze cât de importanți devin cu toții atunci când comunică, intră în comuniune, constituie o comunitate. De regulă, prin orașele noastre există tendința de a-i lăsa pe funcționarii publici să acționeze în numele orașului... Participarea, implicarea locuitorilor se deprind prin socializare, prin învățare, prin muncă. Ar fi eronat să se presupună că oamenii se nasc cu simțământul cetățeniei și al democrației. Acest simțământ poate apărea și se poate dezvolta într-un mediu favorabil creat de familie, școală, comunitatea educativă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvolta într-un mediu favorabil creat de familie, școală, comunitatea educativă. În aceste medii, în cadrul relațiilor de vecinătate, pe stradă, în cartier se învață avantajele și limitele democrației, toleranța față de cei de altă culoare, cultură, religie, în aceste medii se deprinde ura sau nevoia de iubire a semenilor, după cum oamenii se ascultă unii pe alții, se privesc, se înțeleg atunci când comunică, sau se ignoră. Libertatea în democrație înseamnă dreptul de a gândi, simți, acționa în așa fel încât să nu încalci
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
percepția publică că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre anunța încă din 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarităților tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se rezumă la noi la descrieri sumare și statistici superficiale. 1 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca despre o credință în existența valorii. Fiindcă marele humor este posibil numai prin atașamentul la ideea că valoarea existenței nu dispare pentru că dispar unele valori individuale, date în experiență. Faptul că credința oamenilor este determinată de ceea ce s-au deprins să considere ca valoros în viață este o realitate ce tine de istoria religiei. Zeii există ca puteri ce reprezintă aceste valori și cerul este întruchiparea valorilor pe care le cunoaștem. Firește, în studiile date istoricește, ne putem opri asupra
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pare, pe un loc singuratic, întocmai ca tufa de grozame din poezia lui Leopardi (La Ginestra), care crește într-un loc izolat, în deșertul de lavă. În amărăciunea lui, poetul pune această imagine în fața ochilor tuturor celor "care s-au deprins să proslăvească viața": "să vină și să vadă dacă natura pune într-adevăr la inimă binele și răul ființelor vii". Toate aceste dificultăți nu pot totuși să facă, în chip necesar, să dispară fundalul intelectual al marelui humor. Urmarea este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Tatălui meu, PANAINTE FORȚU, distins profesor cu har divin pentru multe generații de elevi și de la care am deprins dragostea de cunoaștere și pasiunea pentru lumină. Optica, alături de mecanică, reprezintă două din domeniile fizicii cu rădăcinile cel mai adânc înfipte în istoria omenirii. Astăzi optica cunoaște o puternică dezvoltare, cu largi perspective de viitor. Practic nu există domeniu al
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
merge-așa? Vorbește-așa? Unde i-s ochii? Ori mintea-l lasă, ori simțirea lui Pe ducă-i...Ha! Sînt treaz? Nu, nu-i așa. Cine-mi mai poate spune cine sînt? BUFONUL: Umbră lui Lear. LEAR: Aș vrea să deprind asta, fiindcă după semnele suveranității, cunoștinței și judecății, aș putea fi pe nedrept convins că am avut niște fete. BUFONUL: Care-și vor face un tată-ascultător. LEAR: Cum vă numiți, frumoasa doamna? GONERIL: Asta mirare-i, sire, de-un miros
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]