3,227 matches
-
dificilă, cu mari probleme administrative, corupția era atotputernică, la fel și clanul preoților lui Amon (a căror influență a crescut pînă la a asigura o „Dinastie” paralelă cu cea oficială în vremea Dinastiei a XXI-a). Faraonul a încercat să desăvârșească opera organizatorică începută de tatăl său, să unifice din nou cele două mari provincii egiptene (Egiptul de Sus cu cel de Jos), să asigure o administrație eficientă și necoruptă, dar s-a lovit de obstacole insurmontabile. Progresele înregistrate au fost
Ramses al III-lea () [Corola-website/Science/314471_a_315800]
-
din București , având profesori renumiți ca Constantin Brăiloiu (istoria muzicii) ,Dimitrie Cuclin (estetică muzicală, forme muzicale ) ,George Breazul (enciclopedia și istoria muzicii) , Faust Nicolescu ( teorie solfegiu n) , Mihail Jora ( armonie, contrapunct , fugă ) , Ștefan Popescu ( dirijat cor și compoziție corală bisericească ), desăvârșindu-și studiile muzicale la Academia de Muzică Religioasă din București între anii 1936 - 1938 , având profesori pe : Preotul Ion D. Petrescu , Ion Popescu - Pasărea (fostul său profesor de muzică bisericească în Seminar) , Paul Constantinescu , Ion Dumitrescu. Între anii 1939 - 1943
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
combinare iau naștere toate lucrurile care alcătuiesc universul, atât corpurile materiale cât și sufletul omenesc. Cele cinci decenii între războaiele cu Perșii și Războiul peloponesiac (cca. 478 - 431 î. Chr.) constituie perioada clasică înfloritoare a Atenei, în care s-a desăvârșit democrația atică, s-a realizat un program bogat de construcții pe Acropole, s-a dezvoltat arta și alte manifestări ale culturii, în special în perioada istorică cunoscută sub numele "Secolul lui Pericle". În acest timp s-a construit Parthenonul, templul
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
și mai ales să încercăm să previzionam relațiile statelor din această zonă cu Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii sau alți actori relevanți din sistemul internațional. Programul își propune să devină un punct de interes regional pentru persoanele care vor să-și desăvârșească pregătirea în domeniul relațiilor internaționale și să dobândească expertiză în problematică Americii Latine. În acest context este o nevoie tot mai mare de specialiști capabili să înțeleagă noul statut de donator internațional al României și să urmeze o carieră disponibilă
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Nationale de Studii Politice și Administrative () [Corola-website/Science/319421_a_320750]
-
brigadă și comandant al brigăzii nr. 144 de infanterie (144. IBrig). , fiul unui locotenent în armata austriacă din frontiera militară, a intrat în anul 1885 din liceul militar de la Weisskirchen ( Moravia) în Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt unde a desăvârșit studiile sale militare, și a fost stabilit în anul 1888 ca locotenent al regimentului de infanterie unguresc "Împăratul Leopold al II-lea" nr.33. La 1 mai 1892 a fost numit locotenent major al Statului Major General și transferat la
Traian Băcilă () [Corola-website/Science/332984_a_334313]
-
Avînd despre sine și, în genere, despre critică altă înțelegere și prețuire, Lovinescu a respins de la început prejudecățile unei activități facile care parazitează pe marginea textelor. Convingerea lui sigură e că un critic se naște, și nu se face. Cultura desăvîrșește ceea ce natura însămînțase de mult, și între poet și critic nu e o diferență esențială din moment ce în orice rînd scris intră cu necesitate un accent muzical. În ceea ce privește expresia, critica are, iarăși, posibilitățile oricărui alt gen: talentul individual dă, singur, măsura
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
concerte împreună cu David Oistrach, Lev Oborin, Emil Gilels și Yehudi Menuhin, care l-a vizitat la București și la Sinaia. În ultimii ani ai vieții a compus Cvartetul de coarde Nr. 2, Simfonia de Cameră pentru douăsprezece instrumente soliste, a desăvârșit Poemul simfonic "Vox Maris" pentru soprană, tenor, cor și orchestră, schițat încă din 1929, Simfoniile Nr. 4 și 5 rămase neterminate (au fost orchestrate mai târziu de compozitorul Pascal Bentoiu). O dată instaurată dictatura comunistă, s-a exilat definitiv la Paris
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
două planuri apar ca fiind independente, dar împreună, sunt percepute ca o metaforă globală, relevându-se cititorului că un flash, o străfulgerare sau iluminare instantanee. Iluminarea instantanee îi conferă haikuului un caracter filozofic, fiind văzut că o cale lăuntrica spre desăvârșiră sinelui. La 19 martie 1991 s-a constituit "Societatea Română de Haiku", fiind înființată de membrii colegiului de redacție al revistei "Haiku". Din acestă făceau parte scriitori de prestigiu că Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Aurel Rău, Christian W. Schenk
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
În sumar, producții literare tipărite în revistele "Luceafărul" și "Convorbiri critice": "Dintele", "Lacrima" "Glasul inimii", "Culcușul", "Ofilire", "Răfuiala", "Nevasta", "Golanii", "Cântec de dragoste [Cântectul iubirii]", "Proștii", "Filibaș [Ocrotitorul]". Înainte de a scrie și de a-și publica romanele, scriitorul și-a desăvârșit talentul de prozator scriind povestiri și nuvele. Cea mai cunoscută nuvelă a sa este de bună seamă "Ițic Ștrul Dezertor". "Ciuleandra", nuvela sa psihologică cea mai cunoscută, va apărea ceva mai târziu. Romancierul a început să scrie romane realiste, în
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
în "România liberă" foiletoanele intitutale "Zig-Zag", semnând cu pseudonimul "Argus". De acum datează și debutul propriu-zis al scriitorului ca nuvelist, cu "" ("România liberă", 9 - 15 martie, 1883), semnată "Argus". După un scurt popas la Paris (1882 - 1884), pentru a-și desăvârși studiile juridice, Delavrancea publică în 1885 volumul de nuvele . Reîntors în țară de la Paris (1884), Delavrancea devine "„un nume de circulație și de prestigiu“". Colaborează cu "România Liberă", numărându-se printre redactorii ei apropiați, alături de Al. Vlahuță și Duiliu Zamfirescu
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
și freamătul patetic al improvizatorului, iar în cele libere descifrăm logica sa componistică. Tributar vechii polifonii, el îmbină limbajul muzical al trecutului cu noul stil armonic. Conținutul generalizat, filosofic al muzicii sale, depășește formele create de predecesori, pe care le desăvârșește. În operele sale a sintetizat împlinirile muzicale anterioare, făurindu-și un limbaj inconfundabil și atingând una dintre culmile muzicale universale. Ca toate geniile umanității, el se ridică deasupra epocii sale, creația sa fiind atotprezentă, depășind timpul și spațiul, ca orice
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
un mediu anumit, existent separat de restul societății sau, mai exact, în marginea ei, de unde o agresă. în "Lumea în două zile" sau în "Vânătoarea regală" ne aflăm într-un moment final al acestei agresiuni, cănd anonimizarea eroilor a fost desăvârșită de acțiunea coroziva a anomiei sociale. Oricât am dori, nu putem cu adevarat identifica eroi memorabili în astfel de române în care domnia colectivități pare tiranica, absolută”. „Adevăratul mesaj al lui George Balaita se află nu în "ce" spune, ci
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
relații importante cu Imperiul Bizantin, cu țarul Vidinului și cu Serbia. În 1359 și-a asumat titlul de "domn autocrat de sine stăpânitor" și , în urma negocierilor cu reprezentanții bizantini, a instituit mitropolia Țării Românești în dependență de patriarhia Constantinopolului. Se desăvârșea teritorial și instituțional crearea Țării Românești ca "stat de sine stătător." În timpul celui de-al doilea rege maghiar angevin, Ludovic I al Ungariei, relațiile dintre Țară Românească și Ungaria au fost tensionate. Cronica maghiară a lui Ioan Târnave a menționat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Albă). Mihai Viteazul și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Dumitru Napragyi, stabilindu-și reședința în Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
respectiv 1916, să fie integral îndeplinite. Atitudinea delegației americane, condusă de președintele Woodrow Wilson, de recunoaștere a clauzelor încheiate de România și Italia cu Antanta nu putea constitui decât un prilej de apropiere între cele două țări, care tocmai își desăvârșiseră unitatea lor teritorială. Situația militară a României la sfârșitul anului 1917, în care aprovizionarea cu materiale de război și cooperarea cu armata rusă au reprezentat factori esențiali, a dus la angajarea negocierilor cu Comandamentul Puterilor Centrale în vederea încheierii unui armistițiu
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
teritoriului bizantin din Grecia în principal la din Peloponez. După căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor în 1453, Morea a fost ultima rămășiță a Imperiului Bizantin care a rezistat în fața turcilor. Aceasta a căzut și ea în mâinile lor în 1460, desăvârșind cucerirea otomană a Greciei continentale. După cucerirea turcească, numeroși cărturari bizantini, care până atunci conservaseră cunoașterea antică grecească, au fugit în Occident, luând cu ei numeroase volume de literatură și contribuind astfel semnificativ la Renaștere. În timp ce mare parte a Greciei
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
triburilor germanice, în timp ce Imperiul Roman de Răsărit (bizantin) se bucura de o relativă stabilitate. Astfel, unitatea politică a Imperiului Roman a fost prima care a cedat. Papa Leon al IX-lea (1049-1054) și Patriarhul Constantinopolului Mihail I Cerularie (1043-1058) au desăvârșit ruptura definitivă dintre cele două biserici în anul 1054, în urma unor dezacorduri ireconciliabile (lupta pentru supremație în lumea creștină, divergențe teologice etc.). Această ruptură a rămas cunoscută în istorie sub numele de "". Astfel, au apărut două biserici distincte, una occidental-latină
Marea Schismă () [Corola-website/Science/298260_a_299589]
-
va fi tratată in extenso în lucrările lui Francis Galton. Deși Christiaan Huygens fusese primul savant care abordase acest subiect, în secolul al XVII-lea, iar alți matematicieni au contribuit la înțelegerea frecvenței evenimentelor, teoria clasică a probabilităților a fost desăvârșită de Laplace. În 1773, citind-și memoriul său științific în fața Academiei Franceze de Științe, cu ocazia alegerii sale ca membru asociat al acestei academii, Laplace a afirmat stabilitatea sistemului solar. Deși Isaac Newton reușise să deducă matematic legile mișcărilor planetare
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
aceea de timpuriu s-a apucat de învățătură și, ca să poată să se adâncească mai liber în știință, a intrat în seminarul catedralei - pe atunci singura școală superioară căutată. Inima lui cea bună, milostivă cu cei săraci, avea să se desăvârșească aici și mai mult și, prin virtuțile creștinești deprinse, să se facă vrednic de daruri minunate suprafirești. Odată, voind să alunge o ispită de neîncredere în Dumnezeu, cu care diavolul îl necăjea, pe când se ruga la altarul Maicii Domnului, făcu
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
XVII-lea și se sfârșesc, în Anglia, odată cu nașterea revoluției industriale și începutul epocii victoriene. Exemple concrete, adevărate „pietre de hotar“ ar fi ideea de Sistem heliocentric promovată de Nicolaus Copernicus care răstoarnă astronomia aristotelică, „nașterea“ fizicii ca știință exactă desăvârșită prin publicarea de către Isaac Newton, in 1686-1687, a operei sale fundamentale Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, primul adevărat tratat de fizică, și reîntemeierea metafizicii pe baze epistemologce de către René Descartes, devenită celebră mai ales datorită maximei descartiene „Dubito ergo cogito, cogito
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
a Fundației Cerasoli (1901) i-a permis să meargă mai departe la Apollinaris, în Roma, unde studiază Istoria Bisericii cu Umberto Benigni (printre alții). Își întrerupe studiile pentru a satisface serviciul militar în armata italiană, dar întors în seminar își desăvârșește studiile cu un doctorat în teologie și este hirotonit în 1904. Continuându-și studiile în drept canonic este numit secretar al noului episcop din Bergamo, Giacomo Radini-Tedeschi. Angelo îl slujește timp de nouă ani pe acest prelat însărcinat cu problemele
Papa Ioan al XXIII-lea () [Corola-website/Science/298394_a_299723]
-
din Geneva, pentru a scăpa de datorii, și își abandonează familia. 1728 - Tânărul Rousseau părăsește și el Geneva. O întâlnește pe doamna de Warens, care îi va fi mulți ani protectoare, iubita și substitut de mamă. Sub autoritatea ei, isi desăvârșește educația și se convertește la romano-catolicism. 1742 - Rousseau ajunge la Paris, unde prezintă Academiei franceze un sistem numeric de notație muzicală, care este respins. 1743 - Devine secretarul ambasadorului Franței în Republică Veneția. 1745 - Rousseau o întâlnește, la un hotel din
Jean-Jacques Rousseau () [Corola-website/Science/297159_a_298488]
-
regele Transiordaniei Abdallah I ca „rege al întregii Palestine” și cere unirea „Palestinei arabe” cu Transiordania, sub un singur sceptru. Aceste hotărâri nu sunt acceptate de reprezentanți ai palestinenilor din afara Cisiordaniei și de celelalte state arabe. În februarie 1950 se desăvârșește unirea Cisiordaniei cu Transiordania, și întemeierea Regatului Hașemit al Iordaniei. Un an mai târziu, în 1951 regele Abdallah al Iordaniei este asasinat în Ierusalimul de Est de un arab palestinian. 28 mai 1964 - după crearea, la Cairo, a Organizației pentru
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
cere în căsătorie, fiind însă refuzat. În același an, în timp ce se găsea la Nisa, începe să scrie lucrarea sa capitală, "Also sprach Zarathustra" ("Așa grăit-a Zarathustra"), care va apărea în 1885. În 1888 se mută la Torino, unde va desăvârși operele "Götzen-Dämmerung" ("Amurgul idolilor") și "Ecce Homo". În ziua de 3 ianuarie 1889, în piața "Carlo Alberto" din Torino, asistând la biciurirea sălbatică și agonia unui cal în plină stradă, are prima criză de nebunie, în cursul căreia are manifestări
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]