71,108 matches
-
acolo încăpea mâna ce făcea schimbul de bani și de hârțoage dintre funcționar și cetățeni. Și iac-așa, acest mare perete de sticlă mi-a Istorisiri nesănătoase fericirii 119 dat mie voie să privesc ce-i dincolo de el și să descriu ce văd. Sincer, acela nu se putea spune că aduce deloc a ghișeu de instituție publică, ci a magazie-n bună regulă. O magazie zăvorâtă și neschimbată veșnic, unde nu părea să răzbată vreodată vreo veste din lumea celor vii
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
angajatei ce-l sfințea. Altceva notabil, judecând strict după aparențe, nu s-ar mai putea spune. Și totuși, acesta este doar începutul prezentării Adrianei, căci, dacă un trup și o înfățișare de om sunt lesne de epuizat în a le descrie, un suflet omenesc este întotdeauna un infinit univers mistic, în care sigur te vei pierde! Astfel, chiar dacă, toată viața sa, Adriana își împlinise exemplar datoria, atât față de muncă în sine, cât și față de oamenii cu care aceasta o obliga să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
toată lumea este în stare să subjuge și să îngenuncheze fără ascuțișul sabiei, ci doar cu cel al limbii!”, spunea dânsul adesea, explicându-se. Și, până la urmă, faptul că am remarcat, mai înainte, firea tăcută a lui a fost numai pentru ca să descriu cât mai corect și mai exact aparențele în care era acesta bine îmbrăcat, fiindcă, în esență, era mult mai veninos cu ceilalți. Propun să nu ne mire prea puternic lucrul acesta, căci, oare, în cele mai mult dintre cazurile pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cumpănă cu vârsta lui reală. Doar o privire era suficient s-arunci la ochii lui iscoditori, ca să pricepi imediat că este un cunoscător deosebit al psihologiei sufletului omenesc, iar asta la cei optsprezece ani ai săi numai! Dar l-am descris destul pe Șerban. Ajunge. Într-adevăr, atât Victoria, cât și fiul ei, aveau în ei ceva aparte, ceva în plus, un lucru distinctiv; iar asta, desigur, fiecare în felul său propriu. Acum, se-nțelege, n-am să mă opresc asupra
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cât și fiul ei, aveau în ei ceva aparte, ceva în plus, un lucru distinctiv; iar asta, desigur, fiecare în felul său propriu. Acum, se-nțelege, n-am să mă opresc asupra tuturor trăsăturilor lor de caracter și să le descriu cu lux de amănunte, nu acesta-i obiectivul meu. Dimpotrivă, am să încerc să scot în evidență numai ceea ce socotesc eu că trebuie și că este sugestiv cu adevărat, pentru povestirea aceasta. Așa încât, voi spune direct că, de când se știa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
-nțelege de la sine ce sentimente teribile o zguduiră pe ea de la temelie, atunci când termină, pe urmă, scrisoarea primită de citit. Deloc nu cred că-i nevoie să mai intru acum în sufletul ei și să încerc, pe cât posibil, să le descriu. Și, de fapt, nici nu cred c-aș prea reuși să fac cum trebuie una ca asta; chiar nu sunt înzestrat cu atâta talent, încât să-mi și iasă. Mă voi rezuma, deci, numai la a spune că lecturarea acelor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de suferit de pe urma scandalului, din cauza afecțiunilor sale medicale grave și de netratat, din păcate. Și, de cele mai multe ori, el chiar reușea cu succes să înăbușe tot scandalul iscat înainte de a apuca a se petrece evenimente deloc dorite, ca cel tocmai descris mai sus, însă, după cum s-a văzut, de data aceasta lucrurile merseseră mult prea departe, iar femeia se găsea acum într-un mare pericol. „Cred c-am lovit prea brutal cu ciocanul în locul în care trebuia să sculptez delicat c-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
inserat: protagonistul Anton, funcționar la minister, ajunge la dedublare din cauza singurătății și a banalității vieții cotidiene. Dublat de motivul oglinzii, motivul dedublării capătă dimensiuni hiperbolice, personajul ajungând adesea să se privească enigmatic în oglindă, având halucinații terifiante. Zbuciumul personajului este descris gradat până în pragul decesului, când acesta moare „sfârșit de singurătate, pustiit fiind de dorul oglinzii”, cea pe care tocmai o spărsese într-un acces de nebunie. Majoritatea personajelor prozei lui Rareș Tiron sunt indivizi măcinați de contradicții interioare, preocupați de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
către sine însuși, dublată de izolarea din cotidian, la fel ca și Silvestru din Patimă primejdioasă, care, cu inteligența sa remarcabilă, era un „idealist neegalat”. În Invidie mocnită, cadrul acțiunii este reprezentat de un „loc abject, scârbavnic și de nesuportat”, descris lapidar, cu maximă obiectivitate, prin doar trei epitete foarte bine selectate, pentru a se găsi un final pe măsură: „În ziua aceea, n-am mai fost în stare să fugăresc niciun șobolan.” Toate drumurile străbătute de către personajele lui Rareș Tiron
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
familiare nouă, românilor. În Călătoriile lui Gulliver, Jonathan Swift îl plimbă pe chirurgul englez prin cele mai stranii locuri de pe pământ: Lilliput, Brobdingnag, Ținutul Houyhnhnmilor etc. Între toate aceste regate închipuite, își face loc un imperiu real, cel al Japoniei. Descris succint în Partea a III-a a narațiunii utopice, arhipelagul nipon, atins de Gulliver la capătul unui periplu prin Laputa, Balnibarbi, Luggnagg și Glubbdubdrib, apare în prelungirea atmosferei fantastice din țările inventate de clericul irlandez. Mai precis, între planul ficțional
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
excitată de o mulțime de lucruri: riscând o glumă de un gust îndoielnic, aș zice că spectrul variază de la imaginea sublimă a Marelui Buddha (Daibutsu) de la Kamakura (despre care voi mai vorbi într-un rând) la cea a prozaicelor bude, descrise cu atâta vervă de Andrei Pleșu. Pentru că trebuie, totuși, să încep de undeva, vă voi spune că, personal, am fost ațâțat de inerția practică a insularilor. Niponii sunt învățați, încă de la naștere, să-și lase rezolvarea problemelor în seama statului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
situației nou create și preferă această formă ultimă de evaziune (act determinat de un raport plasat, oarecum paradoxal, dincolo de cele două enunțate mai sus). De cele mai multe ori, sinuciderile din Japonia pot fi grupate sub semnul celei de-a doua categorii descrise de Durkheim: atent, în primul rând, la reacția grupului față de actele sale, niponul obișnuit capitulează rapid atunci când devine convins că i-a dezamăgit pe ceilalți. Sfâșiat între aparență (tatemae) și esență (honne), el nu poate evita catastrofa (totuși, pentru a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și numai cu prozatorii japonezi care s-au sinucis în secolul al XX-lea, suntem foarte repede copleșiți de evidențe. Nu mai puțin de cinci dintre cei mai mari oameni de litere din Japonia contemporană au ales cumplita soluție. Am descris, în debut, moartea celui mai celebru dintre aceștia, Yukio Mishima. Voi discuta acum, foarte pe scurt, celelalte patru cazuri. Takeo Arishima, care se numără printre primii romancieri socialiști din arhipelag, s-a îndrăgostit de o femeie măritată, Akiko Hatano, împreună cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Dar, dincolo de factorii verbali, elementele non-verbale, precum salutul ceremonios, poziția membrelor în repaus sau zâmbetul "la comandă", joacă un rol capital în stabilirea, în reglarea și în menținerea raporturilor sociale. La baza piramidei gesturilor semnificative stau și ambalajele, precum cele descrise cu aplomb teoretic de Joy Hendry. Personal, nu interpretez ambalajul ca pe un simbol al manipulării sociale sau afective; îl consider revendicat, mai curând, de ideea, omnipotentă în arhipelagul nipon, de estetică a faptului divers. Astfel, pentru japonezul obișnuit, totul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
singuri la picnic). Împachetarea devine, cu alte cuvinte, un ceremonial artistic, cu deschideri spre religiosul contemplativ. Ori de câte ori cumpăr un suvenir dintr-un magazin de obiecte tradiționale, rămân minute în șir să privesc dansul pe care mâinile albe ale vânzătoarei îl descriu în jurul obiectului, proiectând asupra lui pulsațiile delicate ale limfei și, prin aceasta, însuflețindu-l. Foaia, albă sau colorată, a cărei alegere este dictată nu de impulsuri ale momentului, ci de arcane legate de succesiunea anotimpurilor, învăluie artefactul nu pentru a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vă rog, dacă puteți, eu, numai eu sunt vinovată". Se întorsese spre mine acum, îmi vorbea într-o engleză temătoare, tremurată. Aș fi vrut să o pot lua în brațe, sau cel puțin să îi pot spune asta. Plicul trecu, descriind un cerc somptuos în aer, în mâna lui Reiko, pecetluitor al unei mari taine. Se înfăptuise greșeala de neimaginat, se înfăptuise acum și gestul unic, hieratic, care o putea șterge din ordinea lumii. Totul se încheiase. Și totuși nu, pentru că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
din Povestea lui Genji, adevărat pastel în proză, desprins parcă din celebrele stampe ale lui Hokusai: "dealurile erau învăluite în ceață, iar bâtlanii cu creastă se adunaseră de-a lungul malului înghețat. Departe, în aval, acolo unde podul Uji își descria arcul cel îngust, luntri încărcate cu lemne pluteau încoace și încolo. Toate amănuntele ce alcătuiau așezarea erau adunate la un loc. Când el privi peisajul, i se părea că fapte demult apuse îi apăreau proaspete dinainte". Un fragment din Ciocoii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
inima omului și melancolie, și plăcere (liber la batiste, vă rog, n. m.)". În ambele extrase, prezența umană este mai mult sau mai puțin implicată (firește, ca insolit recipient emoțional al parfumului naturii), însă doar în primul caz este antropicul descris convingător și cu talent estetic. La Filimon, omul nu este decât o prezență generică, obiect al unui truism oximoronic, de un gust îndoielnic. Dar să nu ne pierdem cumpătul; poate că, totuși, episoadele familial-sentimentale, precum cele care transcriu dragostea profundă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mine însămi că a murit. Văzându-i cenușa, poate că aș reuși să accept ceea ce s-a întâmplat". Comparați acest scurt și deosebit de intens pasaj, în care metaforizarea este implicită, cu cel din Ciocoii vechi și noi, în care arhivarul descrie cât se poate de prolix (practic, funcționăresc) iubirea exemplară și vidată de tușe freudiene dintre banul C... (desemnat anterior, printr-o delicioasă sintagmă redundantă, drept "venerabilul bătrân") și odrasla acestuia, Maria: "se apropie de bătrân și depuse pe mâna lui
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aruncăm o privire și asupra a două episoade înfățișând muzica și petrecerile în romanele lui Murasaki și Filimon. În Povestea lui Genji, sunt prezente nenumărate scene de interpretare instrumentală la petrecerile aristocraților, dar, mai ales, într-un menuet senzorial, este descrisă atmosfera rarefiată de la banchet: " Se găseau patruzeci de coșuri cu fructe și patruzeci de cutii cu hrană, oferite de tot atâția curteni, Yugiri conducând procesiunea. Genji le turna vin oaspeților și gustă o supă din ierburi proaspete. Dinaintea lui, se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
îmi veți spune. De acord... Ei, trăiește omul ce trăiește, dar, la un moment dat, trebuie să și moară, din motive pe care spațiul restrâns nu-mi permite să le aprofundez. Cu aceeași rară intuiție a economiei de expresie, Murasaki descrie, într-un capitol, festivitățile organizate la curte pe parcursul unui an, culminând cu cele ale Anului Nou, pentru ca, în chiar debutul capitolului următor, să fim anunțați că personajul eponim al cărții nu mai este, fără a se recurge în acest sens
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prin parfumul unic, inconfundabil, pe care îl degajează. Numai la adierea acestui parfum, precedându-i intrarea într-o încăpere sau impregnând câteva zile locul vizitat, femeile sunt deja ca și supuse. Obiceiul nobililor din perioada Heian, al cărei apogeu este descris în romanul celebrei Murasaki Shikibu, este să realizeze, în general după tehnici importate din China, complicate amestecuri din diferite feluri de tămâie: este vorba de substanțe rășinoase provenite din arbori exotici precum aloe, combinate cu miere și diverse plante și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și pervers, de bărbat. Proiectând fără milă o imagine excitantă doar pentru simțurile sale egoiste, japonezul nu se gândește o clipă la drama identitară pe care i-o provoacă partenerei sale. Vulgaritatea machistă a formulelor utilizate de masculi pentru a descrie aventurile erotice sunt elocvente în sine. Dacă vrea să facă amor cu ea, el spune că dorește "să pună mâna" (te o tsukeru). Dacă nu se încurcă în detalii inutile, precum preludiul (iar noțiunea de foreplay este aproape inexistentă în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
măsură să vă înfățișeze nenumăratele tentative de seducție la care a fost supusă de-a lungul timpului. Dat fiind însă că este femeie, aceste fapte sunt, mai mult sau mai puțin, previzibile. Corelativ, v-ați aștepta, din partea mea, să vă descriu cum am cucerit (sau, măcar, cum am încercat să cuceresc) tinere. N-am să fac asta, ci o să vă spun cum am fost eu însumi agățat în două ocazii memorabile. Fiindcă acestea sunt acte spontane (nu deliberate, ca în cazul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ei. Japonia nu iubește frumusețea decât în clipa ei de pe urmă, în acea tremurare și presimțire a disoluției finale, în acea alunecare lină spre neființă. Sentimentul central al esteticii japoneze este intraductibilul mono no aware, pe care Donald Richie îl descrie astfel: "acea conștiință a tranzienței tuturor lucrurilor pământești, certitudinea că, poate din fericire, este imposibil să schimbi asta: acea celebrare a resemnării în fața lucrurilor așa cum sunt" (Cinematograful japonez: stil și caracter național). Atunci când vântul spulberă crengile cireșilor în floare, aerul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]