6,256 matches
-
rolul de mărci lingvistice ale unor procese discursive . 2.1. Mecanisme pragmatice generate de parametrul pro-drop Tipologic, limba română este o limbă pro-drop, în care subiectul pronominal nu este exprimat, ci recuperat din flexiune (ca subiect inclus sau subînțeles). Gramaticile descriptive prezintă neexprimarea subiectului ca opțiune nemarcată a uzului, iar exprimarea subiectului ca limitată la situații de emfaza și contrast discursiv. Lucrările normative atrag atenția asupra caracterului greșit, superfluu, al exprimării subiectului prin pronume în alte situații decât cele menționate anterior
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
acasă; A fost apreciată ideea ta; Am văzut cartea lui în librării), acesta din urmă preferată pentru accentuarea persoanei (posesorului) sau pentru marcarea opoziției (al meu, nu al tău; a lui, nu a ei; ideea ta, nu a lui). Gramaticile descriptive ale limbii române precizează constrângerile semantice ale sinonimiei sintactice dintre cele două structuri, blocate în situații de posesie inalienabilă (Îmi curge nasul - *Curge nasul meu). Lucrările de cultivare a limbii atrag atenția asupra folosirii greșite a structurilor cu sintagme posesive
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel încât fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată, fișe care pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizându-se astfel o nouă etapă în cercetare, în ampelografie, denumită ampelografie descriptiv informațională. Fiecare descriptor contribuie la elaborarea unui pașaport însoțit de o scurtă explicație a sistemului de codificare, facilitându-se astfel, schimbul de date computerizate în rețea. Neajunsurile acestei metode intervin atunci când se pune problema identificării unui soi necunoscut, deoarece la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD) Analiza factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică de analiză multidimensională, având un caracter descriptiv și predictiv de reliefare a legăturilor dintre date, prin calcularea componenților principali (axelor principale). Termenul de analiză discriminantă este utilizat pentru o familie de tehnici destinate clasificării sau repartizării în clase deja cunoscute a unor indivizi, caracterizați printr-un număr
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caută să arate modul prin care un individ nou, caracterizat prin cele p-variabile, afectează unele clase deja identificate din eșantionul de n-indivizi (denumit eșantion de bază). Ca urmare, pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare două abordări de ordin descriptiv și decizional: - determinarea funcțiilor liniare discriminante din eșantionul de bază de mărime n, apoi care sunt combinațiile liniare a variabilelor explicative (x1, x2, . . . xp), deci aflarea valorilor care separă cel mai bine ansamblul în cel q-clase; - determinarea clasei afectate de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de reducere a riscurilor catastrofale / 128 4.2.2. Utilizarea datelor istorice ca informații elementare în elaborarea ipotezelor / 129 4.2.3. Analiza contextului regional și internațional / 130 4.2.4. Introducerea sezonalității în cadrul analizei / 130 4.2.5. Analiză descriptivă clară și focalizată pe efectele securității alimentare / 131 4.2.6. A se face legătura între scenariu și analiza efectelor economice / 131 4.2.7. Mijloacele de trai schimbă sau completează analiza securității alimentare / 131 Partea a III-a Globalizarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agricol (sezonalitatea). Efectele, șocurile și soluțiile trebuie să clasifice informațiile în funcție de data apariției lor. Scenariul trebuie să descrie efectele asupra securității alimentare de la un capăt la altul al perioadei prevăzute de scenariu, și nu doar sfârșitul. 4.2.5. Analiză descriptivă clară și focalizată pe efectele securității alimentare O analiză a securității alimentare are ca ultim obiectiv cunoașterea efectelor asupra securității alimentare în ceea ce privește populația afectată. Scenariul nu trebuie, deci să se limiteze doar asupra predicției de șocuri (ex. slaba recoltă sau
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
transformă repede într-o temă pur istorico literară de factură universitară tradițională. Din fericire, o serie de luări de poziții actuale, puternic motivate ideologico-politic în contextul epocii contemporane, îi redau din vechiul suflu, pierdut pe parcursul a nu puține considerații neutre, descriptive, strict documentare. În mod evident, literatura europeană este ceva mai mult. Cu mult mai mult...privită în miezul său, problema ridică o întrebare esențială: ce este literatura europeană? De unde alte două întrebări-cheie: 1. Care sunt dimensiunile (spațiale, lingvistice etc.) ale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a ghemuit băiatul sub plapumă? c) Cum sunt fulgerele? d) Ce îl sperie pe băiat? e) Unde a sădit băiatul mărul? f) De ce îi pare rău băiatului? 2. Motivează într-un enunț că fragmentul dat face parte dintr-un text descriptiv. 3. Scrie ideea principală a fragmentului sub forma unui titlu. 4. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte: crengi, clipă, sădit, încărcat 5. Desparte în silabe cuvintele: foșnetul, tablă, fereastră, măr. 7. Găsește cuvinte înrudite cu cuvântul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
disciplinei"31. Din punctul său de vedere, însă, filosofia nu trebuie să analizeze doar organizarea politică sau design-ul politic "așa cum ar trebui să fie", ci și "politica așa cum este", să desfășoare nu doar investigații normative ideale, ci și cercetări descriptive și explicative ale fenomenelor și comportamentelor politice așa cum se desfășoară ele în circumstanțe non-ideale. Focalizarea doar pe cercetările normative este o formă de reducționism a filosofiei politice. Pentru a răspunde menirii și tradiției sale, care include, în opinia sa, și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
într-un mod chiar mai vizibil decât în cazul lui Philp, filosofia politică și științele politice (deși, trebuie să recunoașten, unele dintre problemele enumerate de Newey, pot fi și au fost abordate și de filosofii politici, însă nu la "modul descriptiv" sau "explicativ", pentru care pledează el, ci la "modul normativ" sau "evaluativ")34. Investigate la modul "descriptiv" sau "explicativ", problemele enumerate de Newey au fost dintotdeauna - și pe bună dreptate, dat fiind că ele nu pot fi abordate în baza
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
trebuie să recunoașten, unele dintre problemele enumerate de Newey, pot fi și au fost abordate și de filosofii politici, însă nu la "modul descriptiv" sau "explicativ", pentru care pledează el, ci la "modul normativ" sau "evaluativ")34. Investigate la modul "descriptiv" sau "explicativ", problemele enumerate de Newey au fost dintotdeauna - și pe bună dreptate, dat fiind că ele nu pot fi abordate în baza metodelor și competențelor de investigare specifice filosofiei - probleme ale unor discipline precum sociologia, antropologia sau psihologia politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
echivalează practic cu propunerea abandonării filosofiei în favoarea temelor de cercetare ale științelor politice. De altfel, Geuss ne informează că nu este de acord cu distincția între ceea ce este și ceea ce ar fi dezirabil să fie, între fapte și valori, între descriptiv și normativ și - ca atare - între științele politice și filosofia politică (fără însă a ne oferi vreun argument pentru această opinie atât de "ambițioasă" și "îndrăzneață")15. A doua problemă este falsitatea acuzației că focalizarea pe tema dreptății este responsabilă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
virtute a puterii politice, acordându-i acest statut - în mod eronat - dreptății 16; 9) teoriile moraliste au o "încărcătură ideologică", din cauza faptului că sunt construite pe intuiții morale 17; 10) "concepția despre politică sprijinită de moralismul liberal suferă de inadecvare descriptivă" (i.e., o persoană "și-ar forma o opinie mai curând excentrică despre ce este în realitate politica, chiar și în societățile care se află cel mai aproape de satisfacerea condițiilor moralismului liberal, dacă și-ar lua drept ghid în această chestiune
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lipsă de îndreptățire este, din punctul meu de vedere, cu totul specială, de vreme ce teoriile moraliste nu sunt teorii ale politicii în sensul obișnuit al termenului (i.e., teorii despre activitatea de guvernare a unei societăți), și cu atât mai puțin teorii descriptive ale politicii, așa cum presupun aceste obiecții. Să obiectezi unei teorii normative sau/și unei teorii al cărei subiect nu este politica faptul că este descriptiv inadecvată în privința politicii sau că nu ține seama de adevărurile fundamentale despre politică înseamnă, din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
i.e., teorii despre activitatea de guvernare a unei societăți), și cu atât mai puțin teorii descriptive ale politicii, așa cum presupun aceste obiecții. Să obiectezi unei teorii normative sau/și unei teorii al cărei subiect nu este politica faptul că este descriptiv inadecvată în privința politicii sau că nu ține seama de adevărurile fundamentale despre politică înseamnă, din punctul meu de vedere, să te apropii periculos de mult de atingerea culmii ridicolului și lipsei de seriozitate pentru argumentarea filosofică. Aceasta cu atât mai
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
obiecții avansate în ultima vreme împotriva unui curent de opinie din filosofia politică. Fiecare dintre obiecțiile realiste împotriva moralismului are, după cum am constatat, cel puțin unul dintre următoarele defecte: confuzia între filosofia politică și științele politice, confuzia între normativ și descriptiv, confuzia între filosofia politică și discursurile motivaționale pentru cetățeni sau politicieni, interpretarea eronată a susținerilor, obiectivelor, ambițiilor și metodologiei moraliștilor, recursul la strategii sofistice de argumentare (în special de tip ad hominem sau petitio principii), confuzia sau echivocația între moralismul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
57, 74, 123-124, 126, 144, 150-151, 162 autoritate (politică), 35, 50, 54, 59, 64, 68-70, 72, 124-125, 163 B binele moral, 90 binele social, 32, 140 binele uman, 133 buna guvernanță, 85-86, 142 bunăstare, 32 C cercetare fundamentală, 149 cercetări descriptive și explicative, 97-98, 147 cerința/exigența fundamentală a legitimării, 31, 126, 128 cinism, 99 circumstanțele politicii, 85 civilitate, 94 coerciție justificabilă/legitimă, 73, 124-126, 128-130, 162, 164 coeziune socială, 26, 132, 134 comportament politic, 11, 33-34, 42, 76, 96-97, 160
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
being the fruit of serious misunderstandings or distortions of the positions the philosophers accused of this "methodological vice" endorse, the result of sophistic reasoning or of confusions, such as the confusion between political philosophy and political science, between normative and descriptive, between political philosophy and motivational speech for citizens or politicians, or the confusion between moralism as a methodology of political philosophy - or as a thesis about the proper methodology of political philosophy - and moralism as a theory or an evaluative
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
înțelege, Putnam a criticat doar modul absolutist și "dogmatic" de trasare a acestei distincții în cadrul empirismului logic. Iar "nu o distincție absolută" nu înseamnă "nicio distincție" între fapte și valori, între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, între descriptiv și normativ, la fel cum "nu o distincție absolută între politică și dominație" nu implică "nicio distincție" între cele două concepte. 16 Doar trei exemple, din multe altele posibile: teoria despre dreptate dezvoltată de Iris Marion Young (Iris Marion Young
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
folosește criteriile succesului sau insuccesului În Învingerea obstacolului, persistența răspunsului comportamental și posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de adaptareă și Lazarus ( tendința de a reacționa direct - prin atac - și formele indirecte, defensive) și urmarind nu atât o clasificare descriptivă cât una care să permită explicarea dinamicii reacțiilor la frustrare, Tiberiu Rudică folosește drept criteriu de diferențiere gradul de prelucrare, elaborare, reflectare obiectivă și adecvată a situației frustrante. El identifică reacții predominant afective, cvazi- biologice și subiective, Îndreptate spre propria
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cele două reprezentări ale reversului, vom preciza că acesta este simbol al vieții și al morții, în sensul că un șarpe poate lua o viață, dar o poate și salva. FRANCISC RAINER A fost profesor, titular al catedrei de anatomie descriptiva, la Facultatea de Medicină a Universității ieșene din anul 1913. În 1919, a plecat la București, lăsând în urma sa ,, o școală de anatomie în cea mai modernă accepțiune a timpului”{\cîte 108}, bazată pe aserțiunea ,,anatomia, știința a formelor vii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de energie inepuizabilă sunt cea solară și cea eoliană. Dar energia din plante și animale, inglobată în biomasă, este de cca 30 ori mai multă, comparativ cu cea solară și cea eoliană la un loc. Biomasa este un termen complex, descriptiv, în general definit ca material produs prin fotosinteză, reprezentat de materiale vegetale agricole, industriale, resturi menajere și deșeuri. In esență, biomasa este reprezentată de trei fracțiuni importante: celuloza, hemiceluloza și lignina, la care se adaugă cantități variate de alți produși
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
acestor variații?". Și se dedică răspunsului. Întocmește un catalog al plantelor din Anglia, respectând taxonomia lor, pe care îl publică în 1829, și ține o serie de cursuri la care participă Charles Darwin. În 1835 publică cursurile în Principles of Descriptive and Physiological Botany ("Principiile botanicii descriptive și fiziologice"). Oferindu-i-se să plece în voiajul Beagle, îl propune pe Darwin în locul său, iar acesta, pe tot timpul voiajului, îl ține la curent cu tot ce observă. Toate descoperirile lui Darwin
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Întocmește un catalog al plantelor din Anglia, respectând taxonomia lor, pe care îl publică în 1829, și ține o serie de cursuri la care participă Charles Darwin. În 1835 publică cursurile în Principles of Descriptive and Physiological Botany ("Principiile botanicii descriptive și fiziologice"). Oferindu-i-se să plece în voiajul Beagle, îl propune pe Darwin în locul său, iar acesta, pe tot timpul voiajului, îl ține la curent cu tot ce observă. Toate descoperirile lui Darwin poartă amprenta marcantă a lui Henslow
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]