4,111 matches
-
că au impresia că dețin monopolul patriotismului. Și chiar dacă nu Îl dețin acum, la cum merg treburile, or să-l aibă În curând. Când se termină cântecul, i-am mai pus lui Ilmann niște Întrebări. El Îmi relată: — Erau amândoi dezbrăcați complet și băuseră destul de mult. Ea - câteva cocktailuri Ohio, iar el - o mare cantitate de bere și de șnaps. Mai mult ca sigur erau foarte beți când au fost Împușcați. De asemenea, am luat și o probă de secreție vaginală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mă ocup de divorțuri. Oftă și Își acoperi sânii cu brațele: Da’ știi să-ți alegi momentul, zău așa, Herr Câine de Vânătoare. — E adevărat, nu? Sări ca un arc din pat și am știut că-i priveam trupul complet dezbrăcat pentru ultima oară; de-acum Încolo aveam să fiu nevoit să merg la cinematograf ca să prind frânturi Îmbietoare din el, Întocmai ca alți bărbați. Se duse la dulap și scoase un halat de pe un umeraș. Din buzunarul acestuia luă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
genunchi ca să-și facă loc pe ușa adăpostului. Am pășit peste trupul chircit al bărbatului și l-am urmat pe Roșcovan Înăuntru. Am văzut un rastel lung pe care erau sprijinite vreo opt bărci și legat de el un bărbat dezbrăcat până la brâu. Capul Îi atârna În jos, iar pe gât și umeri avea numeroase arsuri. Am bănuit că e Haupthändler, deși când m-am apropiat am putut să văd că fața Îi era atât de rău lovită, că era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
care ducea o traistă mare, pentru a primi pomenile credincioșilor, apoi, în urma lor, alergau trei băieței, clămpănind cizmele prea mari, dar, având în suflete și obraji, flori de mac roșu. Copiii și Fetea o luară la fugă spre casă, se dezbrăcară și așteptau să sărute icoana, crucea sfântă și mâna părintelui, apoi cei mari să cinstească un cană de vin fiert, iar copiii să primească mere și nuci. Fetea, să nu uiți să veniți să mă colindați, spuse părintele, gustând din
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sporea umbra. Doar la fereastră creanga mare de pin, pe care cădea oblic lumina unui bec, se-ntindea înspre geam cu fiecare ac verde perfect desenat, cu o realitate unică, halucinantă. în camera mea era insuportabil de cald. M-am dezbrăcat încă înjurînd, înnebunit de insatisfacție, m-am ghemuit în pat și abia după vreo oră, când deja ațipisem, am auzit clar, galben, gemetele și strigătele de dragoste ale femeii de dedesubt. Am ascultat, înfășurat în pătură, umed de excitație și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
scos ochelarii și-au încercat să-l sărute, dar tipul s-a ținut tare până la capăt. In fine, le-au trimis să se-mbrace cu cât mai multe țoale unele peste altele, încît arătau ca niște rusoaice bașoldine. S-au dezbrăcat apoi, dansând, până au rămas iar în costumele de baie. De la un timp râdeam, cântam și fluieram și eu o dată cu toți ceilalți. Conștiința mea se topise ca zahărul și se amestecase în năclăiala generală. Niciodată nu mai băusem atât de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe lângă Fii și făcînd-o mereu să râdă. Imediat cum deschisesem ochii îl căutasem speriat din priviri. Când l-am zărit mi s-a făcut iarăși rău, deși eram mult mai detașat emoțional, ca sub influența unuia dintre acele analgezice care dezbracă durerea de aura ei psihică, făcînd-o suportabilă de parcă ar fi durerea altuia. Dormise așa cum se-ntorsese de la carnaval, deghizat în femeie, cu fața-n jos și crăcănat ca o prostituată. Mânjise toată perna de ruj și dermatograf. La trezire, Cici
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ca un imens ghioc pe o plajă pustie, ca un craniu din care gândirea și nebunia s-au volatilizat de mult, clădirea vuia subliminal, amenințător, cum vuiesc în copilărie locurile străine prin care ești silit să treci. Dormitorul, cu paturile dezbrăcate de așternuturi, cu ziare și ghemotoace de hârtie de împachetat împrăștiate pe jos, era de o tristețe 170 insuportabilă. Cartea mea zăcea pe jos, călcată-n picioare, cu paginile îndoite și pline de praf. Am ridicat-o și m-am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
apăsat în cărbune, Theo, dormi?! Nu! după un timp, răspunsul lui, scuturându-se de greul amintirii, Poate ar trebui să mă bag în pat, deși nu mi-e somn, aș deschide fereastra! Îmi spune el și-n timp ce se dezbracă, rămânând aproape gol eu împing în întunericul de afară geamul, Îl lași toată noaptea deschis?! îl întreb eu, el s-a vârât deja în pat, se-acoperă numai cu cearceaful, eu pe marginea patului neputincios a-i spune noapte bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu înainte însă de-a lua de pe măsuță caietul acela cu desene, Oare de ce?! Caietul arzându-mi mâinile, singur în cealaltă cameră, stând pe marginea patului, neîndrăznind încă, pun caietul pe noptieră, mai bine aș stinge lumina, m-aș putea dezbrăca și pe întuneric, inima îmi bate cu putere numai la gândul, Era seară când am intrat în dormitor și nu prea înțelegeam cum de e atâta liniște, de obicei băieții sunt tare gălăgioși, parcă mă priveau pe mine, ridic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îmi bate cu putere numai la gândul, Era seară când am intrat în dormitor și nu prea înțelegeam cum de e atâta liniște, de obicei băieții sunt tare gălăgioși, parcă mă priveau pe mine, ridic din umeri, încep să mă dezbrac, îmi dau jos pantalonii și mi-i pun cu grijă pe speteaza scaunului, sunt pantalonii mei cei buni de școală, chiar dacă au început să lucească deja de atâta șezut în bancă mă vor ține și anul acesta, rămân în pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pijama, îi lăsasem de dimineață pe mine fiindu-mi prea frig, afară iarnă, zăpadă și, pentru o clipă, îmi trece prin minte că ar trebui să fac un duș simțindu-mă transpirat și murdar, dar numai gândul de-a mă dezbrăca și de-a mă expune acolo la duș, gol, acum când baia comună e plină de băieții ce se pregătesc de culcare mă determină să renunț, prefer să mă trezesc dimineața când nu s-a dat încă deșteptarea și baia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
știe din ce revistă dubioasă, puternic colorată, brutalizându-mi simțurile prin atitudinea vulgară a femeii îmi stăruie încă în minte și, pe lângă realitatea violentă a acestei imagini, desenele lui Theo îmi par, Las caietul la o parte și încep să mă dezbrac, sting lumina din cameră și, înainte de a mă vârî în așternut, mă aplec în genunchi să-mi spun rugăciunea, Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, apăsându-mi ochii cu mâinile II E la tine caietul acela al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu știu cum să mă port, tace, du-te acum și lasă-mă! N-aș vrea să-l părăsesc în ceasul acesta, dar nu mă împotrivesc dorinței lui, du-te! Noapte bună! Noapte bună, Theo! În camera destinată mie încep să mă dezbrac încet cu gândul, ai venit ca să fii lângă mine în ceasul acela, ochelarii nu-i avea pe ochi, și-i dădea întotdeauna când picta, când eram mic și încă nu știam să citesc văzându-l pe părintele Ioan punându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Fratele Rafael vine de bună dimineață după mine, îl urmez tăcut pe cărare, a crescut mare iarba în curtea mănăstirii, și-afară parcă se întunecă de ploaie, mă ustură pielea, m-a prins rău de tot ieri soarele, m-am dezbrăcat până la brâu, și, puișorii de găină aurii, luptându-se vitejește cu firele de iarbă înaltă, cloșca își umflă penele adunându-i în jurul ei, cotcodăcind întruna, Numai astăzi i-am scos afară, îmi spune fratele Rafael, ne apropiem de biserică, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
am dormit până seara, când m-am pregătit să ies, dar n-am mai apucat să cobor în străduță, Mireille tocmai voia să intre la mine, m-a tras după ea înăuntru și fără nici un cuvânt a început să se dezbrace, am oprit-o fără grabă, Lasă-mă pe mine! Iar degetele ei delicate păreau de mult să mă cunoască, Dimineața nu mai era lângă mine, n-a venit ziua s-o mai desenez și-aș fi ieșit în oraș dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pot să-mi mișc capul și încerc fără să dau de bănuit să revin în mansardă, Mireille mă aștepta vârâtă în patul meu, sperietura ei când dă cu ochii de mine, m-a dus direct la baie și m-a dezbrăcat de hainele prăfuite, buza de jos îmi sângerase până când sângele mi s-a închegat tot pe piele și pe cămașă, Ce-ai pățit?! Cu dezinfectant mă spală bine pe bărbie și pe gât, lăsându-mă să zac apoi mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-mi deschidă Cartea și să-mi citească de acolo tulburătoarele cuvinte, ești un ales! ar fi trebuit să-mi spună, Te ispitesc cu geniu! Și nici măcar nu mi-a deschis Cartea! Mi-a dat trei zile de post, de reculegere, dezbracă-ți pielea culturală! Fă-ți operație estetică! Pe prispa casei de oaspeți în noaptea de vară îmi fumez tot pachetul de țigări, cu lăcomie, cu încrâncenare, cu trufie, hrănindu-mi din plin fiara satisfăcută din viscerele mele întinate, Mâine voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
firicelul de apă limpede se prelinge fără grabă prin vadul de pietre, după cum sunt așezate pietrele recunosc mâna omului, Mă aplec și-mi ud buzele uscate, îmi răcoresc fața, îmi descalț sandalele și-mi suflec pantalonii până la genunchi, apoi îmi dezbrac cămașa și-mi stropesc pieptul încălzit, mi-e mai bine acum înviorat, în jurul meu încep să se lase umbrele înserării, hotărât deja în sinea mea să-mi petrec noaptea în locuința din munte, până se mai vede afară îmi adun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dulce cu condiment, mi-e sete și-aș bea o coca-cola cu gheață, am gusturi teribil de banale și mai ales în iarba asta moale îmi lipsește trupul senzual al Anei, aș fi făcut dragoste cu ea aici, aș fi dezbrăcat-o încet sub ochii tăi penibil de curioși, am și făcut-o deja, cu cine crezi că am tăvălit iarba în halul ăsta de, Doamne, copilul meu! Nu-mi spune, copilul meu! Eu nu sunt copilul tău! Prea bine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
casa pădurarului, greutatea rucsacului meu aproape gol, Izvorul, apa ce vine, clocotul din măruntaiele muntelui, senzația că stau pe un tren ce merge în plină viteză, nimeni pe piatră la Izvor, Ce zi o fi astăzi?! Mă grăbesc să mă dezbrac și prind din plin pe trupul istovit uriașa cădere de ape, stau mult timp pe piatra rece chiar după ce apa a trecut, cu slabele puteri rămase îmi îmbrac pantalonii, tricoul, n-am nimic să mă șterg și înviorat mă îndrept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sfinți lucrezi doar cu suprafața și nu trebuie să știi prea multă anatomie, importantă e culoarea, eu la colorit sunt însă foarte bun, de aceea m-a luat meșterul cu el, cu atleții aveam mult de furcă, ba erau prea dezbrăcați pentru vremea aceea, ba le lipsea tinerețea fericită de pe chipuri, când pictam o horă, iile nu erau destul de înflorate, unguroaica trebuia să stea lângă bravul român și românca trebuia jucată de ungur, de fiecare dată se găsea câte un tovarăș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sub brațul meu prinzând puteri din fierbințeala trupului ei ud, în camera mea întunecată de ploaia de afară îi deschei cei treisprezece bumbi micuți ai rochiei ude, îi dau o pijama de-a mea uscată și-o pun să se dezbrace, dau la o parte pătura de pe pat, îmi schimb și eu hainele și-o las singură pentru câteva clipe cât voi pregăti la bucătărie ceaiul, întors în cameră, ea vârâtă până sub nas în patul meu, tremurând, mi-e frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pătura de pe pat, îmi schimb și eu hainele și-o las singură pentru câteva clipe cât voi pregăti la bucătărie ceaiul, întors în cameră, ea vârâtă până sub nas în patul meu, tremurând, mi-e frig, glasul ei, vino, mă dezbrac și vin lângă ea, binecuvântată ploaie ce mi-a adus-o în brațe, se strânge la pieptul meu tremurând, pe măsuța de lângă pat ceaiurile noastre se răcesc treptat, pe fereastră se întunecă umed în arborii încărcați de ploaie din curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în brațe, se strânge la pieptul meu tremurând, pe măsuța de lângă pat ceaiurile noastre se răcesc treptat, pe fereastră se întunecă umed în arborii încărcați de ploaie din curte, ea tremurând în pijamaua mea, nu pentru mult timp, mâinile mele dezbrăcând-o de pijamaua bărbătească și învăluind-o fierbinte în mreaja atingerilor pline de dorinți, Fratele Rafael căutându-mă peste tot, îl văd apropiindu-se pe cărarea din pădure spre mine, greoi, gâfâind, întrerup lectura din caietul lui Theo, așteptându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]