43,048 matches
-
modul posibil al discursului, fiind substituit cu o instanță textuală suverană ce dictează doar acele permutări sintactice și prozodice, incluse în legile interne ale textualizării", ca și cum bardul jocului secund ar fi respectat avant la lettre rețeta exegetului nostru. Și încă: Discursul poetic abolește orice urmă a realului, nutrindu-se cu ceea ce s-ar putea chema ( în sens barthesian) corporalitatea textuală". Dar surpriză! Pe podiumul învingătorilor se mai înscrie o personalitate: Bacovia. Odată cu acesta, "se înregistrează la noi un eu poetic pentru
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
preluat o funcție socială ce era marcată, uzual, de proză, nuanțând astfel componenta expresionistă dominantă. Aș adăuga că direcția criticii sociale și sensul mai profund al amărăciunii existențiale fluctuează, nu numai de la un autor la altul, dar chiar în interiorul aceluiași discurs, cu accente deopotrivă anticomuniste și anticonsumeriste. Violența de atitudine și limbaj la adresa activiștilor, securiștilor, cenzorilor anterevoluționari se împletește (mai apăsat la Marius Ianuș și Elena Vlădăreanu, mai adânc la Ruxandra Novac) cu penalizarea capitalismului sălbatic, a îmbogățiților ridicați pe cadavre
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
numai Dumnezeu/ știe acest poem/ dar poate că/ nici lui/ nu-i mai pasă/ că noi oamenii/ nu mai vrem/ să-l citim" (Cel mai frumos poem). Punerea în pagină a poeziilor, în versuri de mică întindere decupate dintr-un discurs, oricum, deloc amplu îl diferențiază de asemenea pe autorul craiovean de congenerii săi care preferă, în marea lor majoritate, textul-fluviu, compozit și despletit. Ion Maria comprimă și încearcă să esențializeze într-o "cheie a purității" (Gheorghe Grigurcu) ceea ce colegii săi
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
atitudine, etalată în unele ocazii, al cărei caracter vacuu nu era în stare a nu-l resimți pentru a-și duce pînă la sfîrșit, în condițiile ingrate oferite de istorie, misiunea ce-o avea de împlinit. și o stranietate a discursului său care se voia acomodat cu "socialismul real": "În comparație cu noi, Noica avea o optică radical răsturnată, grație căreia valorile civilizației materiale puteau fi ignorate în numele unor valori spirituale de rang suprem. Pe scurt, Noica gîndea pe dos decît gîndește astăzi
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
recordurilor la atrocități. Scena cu care debutează filmul devine exemplară, pe un pod se întîlnesc două grupuri de polonezi, cei care fug din fața ocupantului nazist și cei care fug de Armata Roșie. La fel, în film ca și în realitate, discursul de propagandă al celor două totalitarisme sună la fel, instrumentînd ambele la fel de cinic asasinatul de la Katyn. Nu este vorba doar de ceea ce nemții numesc "Schuldfrage" chestiunea vinovăției, ci și despre supraviețuirea Poloniei ca stat, o altă temă fundamentală a lui
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
stat, o altă temă fundamentală a lui Wajda cu o rezonanță puternică dacă ne gîndim la perioadele extrem de nefaste traversate de Polonia, a cărei unitate statală, înainte de invazia sovieto-nazistă, a fost dizolvată mai bine de 100 de ani. Aici însă, discursul lui Wajda mi s-a părut actualizat de o manieră ușor artificială pentru a face probabil mai explicit mesajul european, însă filmul pierde din ceea ce i-ar fi conferit mai multă putere, patina timpului, a acelui timp ilustrat parcă mai
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
directoare sau la Jerzy ca o soluție de supraviețuire a omului sub vremi. Filmul lui Wajda încearcă dificil să pună în acord realitatea istorică incontestabilă prin apelul la documentar, cu istoria orală, istoria trăită, istoria mică, ambele dublate de un discurs legitimant, un discurs al unei "identități rănite" (Michael Polack) și care se impune prin atitudinea intransigentă. Dacă primele două se pot armoniza, cel de-al treilea discurs subminează într-o oarecare măsură filmul lui Wajda transformîndu-l prea vizibil într-un
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
Jerzy ca o soluție de supraviețuire a omului sub vremi. Filmul lui Wajda încearcă dificil să pună în acord realitatea istorică incontestabilă prin apelul la documentar, cu istoria orală, istoria trăită, istoria mică, ambele dublate de un discurs legitimant, un discurs al unei "identități rănite" (Michael Polack) și care se impune prin atitudinea intransigentă. Dacă primele două se pot armoniza, cel de-al treilea discurs subminează într-o oarecare măsură filmul lui Wajda transformîndu-l prea vizibil într-un argument pentru o
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
la documentar, cu istoria orală, istoria trăită, istoria mică, ambele dublate de un discurs legitimant, un discurs al unei "identități rănite" (Michael Polack) și care se impune prin atitudinea intransigentă. Dacă primele două se pot armoniza, cel de-al treilea discurs subminează într-o oarecare măsură filmul lui Wajda transformîndu-l prea vizibil într-un argument pentru o cauză meritorie. Dacă regizorul ar fi recuperat și un alt registru decît cele tragic inervate, un registru jos, efectul de autenticitate ar fi fost
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
efectul de autenticitate ar fi fost mai puternic. Talentul, finețea celui care a făcut Cenușa (1965), Pădurea de mesteceni (1970) sau Omul de fier (1981) l-a ferit de grotescul patriotismului pompier a la Sergiu Nicolaescu cu maioneza tăiată a discursurilor recitate cu solemnități împăiate, însă o notă artificială tot răzbate din film, poate acolo unde regizorul a suplinit, a potențat prin discurs trăirea în dimensiunea firescului cu notele sale relativizante. Filmul este înschis în paginile jurnalului, ceea ce se întîmplă ulterior
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
de fier (1981) l-a ferit de grotescul patriotismului pompier a la Sergiu Nicolaescu cu maioneza tăiată a discursurilor recitate cu solemnități împăiate, însă o notă artificială tot răzbate din film, poate acolo unde regizorul a suplinit, a potențat prin discurs trăirea în dimensiunea firescului cu notele sale relativizante. Filmul este înschis în paginile jurnalului, ceea ce se întîmplă ulterior lichidării ofițerilor polonezi amînă într-un fel scena execuției, documentul istoric apare sensibilizat de drama familiilor care așteaptă o veste, care se
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
și tot la el se întorc toate. Ambiții și orgolii, valori și simboluri, ierarhii și premii, onoruri și prestigii - toate sunt parametrii culturali ai unui sistem non-cultural: societatea. Faptul că un roman e o carte de literatură și nu un discurs electoral nu-l face mai puțin dependent de izvorul din care s-a născut: contradicțiile societății. Și romanul, și pledoaria electorală se nasc din aceleași raporturi sociale: dacă ai aflat raporturile, ai înțeles romanul. Nu unicitatea creației contează, ci plăcile
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
mare scriitor este întotdeauna subversiv, novator, anticanonic. Schimbarea de paradigmă angajează confruntarea a două viziuni diferite despre lume, om și literatură, confruntare care se petrece mai întâi insidios, pe dedesubt. Disidența, ruptura sunt pregătite de insinuări și vagi conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta este principala diferență dintre disidență și subversivitate - o diferență graduală a discursului critic încorporat în textul literar. Subversivitatea, ascunsă în exprimări voalate, esopice, scapă cenzurii, pe când disidența discursului critic opozitiv
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Schimbarea de paradigmă angajează confruntarea a două viziuni diferite despre lume, om și literatură, confruntare care se petrece mai întâi insidios, pe dedesubt. Disidența, ruptura sunt pregătite de insinuări și vagi conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta este principala diferență dintre disidență și subversivitate - o diferență graduală a discursului critic încorporat în textul literar. Subversivitatea, ascunsă în exprimări voalate, esopice, scapă cenzurii, pe când disidența discursului critic opozitiv nu scapă, nu trece, este interzisă în
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
care se petrece mai întâi insidios, pe dedesubt. Disidența, ruptura sunt pregătite de insinuări și vagi conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta este principala diferență dintre disidență și subversivitate - o diferență graduală a discursului critic încorporat în textul literar. Subversivitatea, ascunsă în exprimări voalate, esopice, scapă cenzurii, pe când disidența discursului critic opozitiv nu scapă, nu trece, este interzisă în regimurile totalitare. Ar fi eronat să spunem că subversivitatea este tolerată. Ea nu este pur
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta este principala diferență dintre disidență și subversivitate - o diferență graduală a discursului critic încorporat în textul literar. Subversivitatea, ascunsă în exprimări voalate, esopice, scapă cenzurii, pe când disidența discursului critic opozitiv nu scapă, nu trece, este interzisă în regimurile totalitare. Ar fi eronat să spunem că subversivitatea este tolerată. Ea nu este pur și simplu sesizată de cenzură sau nu este estimată, în faza preeditorială, la adevărata ei miză
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal -/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?" Incisivitatea discursului critic metaforic de aici a avut un impact mai mare decât parodia cultului personalității ipostaziate în Motanul Arpagic din poezia pentru copii. În volumul Ilenei Mălăncioiu Urcarea muntelui (1985) există, de asemenea, aluziile la o lume lipsită de vlagă, incapabilă
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
și "creierul vândut" în Ordinea lucrurilor - toate cuprinse într-o iarnă generalizată, simbol al regimului comunist. Mircea Dinescu avusese și mai mari îndrăzneli în volumul Democrația naturii (încă din 1981). Primul poem din volum, Găinile, introduce un ferm și transparent discurs oblic: "noi eram fericiți/ și dispuși să ieșim la vânătoare de lei/ cu hârtia de muște,/ revoluția miroasea a cartof copt/ megafoanele înlocuiseră arta/ erau și lămpi care produceau întuneric/ erau și cutii de scrisori pe care nu le mai
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Dâmbovița/ de ce n-ai deschis un aeroport în Dudești,/ ne lași aici umflați cu bere acră/ să ne holbăm umiliți la elicea ventilatorului/ ce se-nvârte se-nvârte se-nvârte/ în tavanul bodegii/ pe care-o vom deturna în curând". Discursul critic se radicalizează în volumul Moartea citește ziarul (1989), care nu poate apărea decât în străinătate, la Amsterdam. Subversivitatea, dacă e consecventă în discursul critic, duce inevitabil la disidență. Metafora aluzivă și esopismul epic se transformă în protest deschis și
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
se-nvârte se-nvârte se-nvârte/ în tavanul bodegii/ pe care-o vom deturna în curând". Discursul critic se radicalizează în volumul Moartea citește ziarul (1989), care nu poate apărea decât în străinătate, la Amsterdam. Subversivitatea, dacă e consecventă în discursul critic, duce inevitabil la disidență. Metafora aluzivă și esopismul epic se transformă în protest deschis și în pamflet radical. Scriitorii subversivi sunt disidenți potențiali. Securitatea îi avea sub o severă supraveghere.
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
lor, de la Teatrul Național din București, de la Teatrul Bulandra și de la Teatrul Odeon, turneele trupelor mari de afară s-ar fi putut să fie vorbe în vînt. Așa, am avut seri și nopți fantastice. De teatru teatru. Serios, profund, emoționant, discursuri regizorale cu idei noi, argumentate perfect scenic, cu interpretări actoricești magnifice. Momente unice din care te hrănești spiritual toată viața. Ele nu au nevoie de unanimități în receptare sau în apreciere. Aș zice, ba dimpotrivă. Pentru că sînt vii. Pentru că, într-
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
singură actriță, Lucy Briggs-Owen, iar Helena și Cassandra de colega ei, Marianne Oldham imprimă o direcție provocatoare citirii acestei piese. Absolut inedită! Argumentată perfect regizoral, susținută impecabil de trupa "Cheek by Jowl". Balul de pe cîmpul de luptă, ireal, cinematografic, răscolitor, discursurile prețioase și declamative ale strategilor, travestiul lui Thersites/Calchas, aparițiile lui/ei, show-ul apetisantei lui/ei Marilyn Monroe aterizată în plin război greco-troian, devoalarea travestiului, performanța remarcabilă a acestui actor englez, alternarea momentelor de vis, fantasmă și abandon cu
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
compoziției obținut prin concentrarea întregului flux sonor, indiferent de numărul ideilor melodice, prin respectarea schemei temă - improvizație/variaține - reluarea temei, sau introducere - temă - improvizație/variațiune - reluarea temei - formulă melodico-ritmică de sine stătătoare pentru final, simetrie; 5. toate aceste caracteristici conferă discursului pianistic o neîntreruptă atractivitate.
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Ion Simuț Era clar aproape pentru toată lumea că discursul oficial al regimului comunist despre realitățile interne, triumfalist și festivist, era nu doar înșelător, ci de-a dreptul mincinos. Dar o replică deschisă era imposibilă. Dovezi vii, fra--pante și înfricoșătoare, erau închisorile și persecuțiile. Opoziția din interior față de regimul comunist
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
și vai; și-oștenii-n șir, și pas de cai, și sfetnici, și feciori de crai, și nat de rând. Orbită de suferință, mama iese din străvechiul ceremonial, se zbate (ca Laertes la îngroparea Ofeliei!): "se izbea / Să sară-n groapă". În discursul ei întretăiat de o exasperare ce va ajunge până la blasfemie, deznădăjduita parafrazează versete din Vechiul Testament - și anume Cartea înțelepciunii lui Solomon, V 9-12 - ; alăturarea îi aparține lui Adrian Fochi, în cartea sa, teză de doctorat, Coșbuc și creația populară (Editura
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]