12,296 matches
-
relații sexuale nepermise sunt lăsați în pace, odată satisfăcută pocăința, pentru a evita un rău mai mare, dar relația lor sexuală nepermisă rămâne nepermisă și nu devine căsătorie: cu toate acestea, ea nu este justificată. A doua căsătorie, încheiată după divorț, este inclusă în termenul de „relație sexuală nepermisă”, porneia? Acest lucru îl înțeleg toți Părinții prin „adulter”, atunci când îl găsesc în Mt 19,9 și 5,32. Adulterul, moicheia este o specie de relație sexuală nepermisă, porneia. Sf. Vasile cel
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
fi nedrept să-i judecăm plecând de la concepțiile noastre actuale. Într-adevăr, literatura patristică, pe urmele Noului Testament, manifestă un progres net față de practicile juridice ale ebraismului și ale dreptului roman. 10. Mentalitatea populară era în favoarea unei noi căsătorii după divorț Pentru a demonstra acest lucru sunt citate aventurile conjugale ale unei dame din aristocrația romană, Fabiola, povestite de Ieronim, în Scrisoarea către Oceanus (Epistola 77); dar nu se observă că, subliniind scandalul grav cauzat de ea creștinilor din Roma, această
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
această concluzie să fie discutabilă - această judecată se extinde, fără o avertizare inițială, la toți scriitorii secolului al II-lea și începutul celui de-al III-lea, pentru a discredita în același timp judecata lor în privința unei noi căsătorii după divorț. Acest fel de generalizare, plecând de la un text care este mut asupra chestiunii, este destul de frecventă. 3. Cercurile vicioase De fiecare dată când un autor din antichitate vorbește de separare în caz de adulter, se declară că înțelege să permită
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
a parității sexelor cu privire la drepturile fundamentale ale căsătoriei și, în sfârșit, dacă contextul în care o asemenea interdicție este aplicată nu reflectă caracterul aparent unilateral. Un alt exemplu. Acest scriitor din antichitate nu spune niciodată că a doua căsătorie după divorț este autorizată, dar trebuia cu siguranță să gândească acest lucru. De ce? Pentru că este un exeget și nu tratează niciodată dificila problemă pusă de Mt 19,9. Trebuia, deci, să-i dea sensul care pare mai natural pentru autorul modern în
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
din antichitate o mentalitate care este cea a autorului modern, fără a se preocupa să caute care era mentalitatea celor studiați. 6. Preferința acordată aluziei obscure în dauna afirmațiilor clare În lipsa unei afirmații explicite a acceptării unei noi căsătorii după divorț - pentru că nu există altele în afară de cea a lui Ambroziaster - trebuie să se apeleze la pretinse aluzii implicite. Raritatea extremă a afirmațiilor explicite pune în mare pericol autenticitatea acestor aluzii implicite. Mulți scriitori din antichitate s-au pronunțat net în sensul
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
creștinilor din teama că acestea i-ar face să cadă în depravare? Putem să ne imaginăm că un păstor, continuu confruntat cu dificultățile matrimoniale ale credincioșilor săi, în acele timpuri în care, ca și în epoca noastră, legea civilă permitea divorțul și noua căsătorie, ar ezita să exprime clar doctrina care ar putea să-i elibereze? El îi asigura în mod personal, se va răspunde. Este vorba de un răspuns sărac, înainte de toate pentru că nu poate fi demonstrat, apoi pentru că nu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Cât despre a ne face o idee despre evoluția gândirii scriitorului sau a manierei în care face acest lucru, nici măcar nu se vede necesitatea. Astfel, se va vedea la Tertulian, în Adversus Marcionem IV, 34, permisiunea unei noi căsătorii după divorț, fără a ne întreba dacă această interpretare este compatibilă cu istoria autorului și cu alte mărturii ale lui, fără a nota, pe de altă parte, că textul a fost modificat de către editori, și nu mai este cel din manuscrise, și
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
și nu mai este cel din manuscrise, și că contextul imediat în care se găsește interpretarea îi atribuie lui Tertulian o absurditate. La fel se pretinde că Origen a aprobat cazul pe care-l reproduce, cel al unei căsătorii după divorț, fără a nota, așa cum am văzut mai înainte, că la sfârșitul paragrafului următor el revine asupra argumentului pentru a spune că este vorba de o căsătorie aparentă, și că nu există o adevărată căsătorie. Sau, în privința aceluiași Origen, se interpretează
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
erori noi; ea mai beneficiază de reflecția maeștrilor ei. Departe de a fi un dat static, tradiția este un curent de inteligență și de gândire care-și păstrează propria unitate, dar este susceptibilă de dezvoltare și de adaptare. Cât privește divorțul și noua căsătorie, istoria constată o evoluție a poziției Bisericii: începând cu Evul Mediu noua căsătorie este permisă în cazul așa numit „privilegiu paulin” și datorită efectului Renașterii, după extensiile lui „petrine”. În consecință, nu este necesar să se deformeze
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
și discontinuitatea cu trecutul, nu poate decât să falsifice cercetarea istorică. Iar dacă istoria este falsificată, cum poate istoricul să fie util contemporanilor săi, ce folos le va aduce acestora? ESEU NOU PENTRU A DOVEDI ACCEPTAREA UNEI NOI CĂSĂTORII DUPĂ DIVORȚ ÎN BISERICA PRIMARĂ După V. Pospihil, J. Moingt și P. Nautin, G. Cereti a voit să dea o nouă demonstrație a faptului că Biserica primelor veacuri, până la Ieronim și Augustin pentru Occident, admitea fără prea multe probleme o nouă căsătorie
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
BISERICA PRIMARĂ După V. Pospihil, J. Moingt și P. Nautin, G. Cereti a voit să dea o nouă demonstrație a faptului că Biserica primelor veacuri, până la Ieronim și Augustin pentru Occident, admitea fără prea multe probleme o nouă căsătorie după divorț, cel puțin atunci când separarea fusese motivată de adulter. Prezentând o istorie emoționantă, și în ciuda ulterioarelor proteste de obiectivitate, prefața cărții nu ascunde scopul care a determinat autorul s-o scrie: a conduce Biserica secolului al XX-lea să liberalizeze propria
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
oblige pe separați la continență. 8) O căsătorie ar putea fi adulteră fără a fi invalidată. 9) La scriitorii creștini din Biserica primară regăsim inegalitatea sexelor din lumea ebraică sau greco-romană. 10) Mentalitatea populară era în favoarea unei noi căsătorii după divorț. În articolul amintit mai sus am făcut o analiză detaliată a acestor zece principii de interpretare, și am pus în evidență faptul că toate se află în contradicție cu datele istorice și, în consecință, o aplicare a lor brutală nu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
autorului, fără a ține cont de toate celelalte, nici de evoluția lui personală. De aceea aici ne aflăm în fața unei metode istorice carente. Putem să-l luăm ca exemplu pe Tertulian. În capitolul al IV-lea despre noua căsătorie după divorț, numai Adversus Marcionem II, 1 este examinată cu adevărat, cu o aluzie grăbită la Ad Uxorem care nu studiază cu adevărat acest din urmă text, și un spațiu lejer mai mare acordat textului De Patientia al cărui sens este eludat
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
mai mare acordat textului De Patientia al cărui sens este eludat. La fel, se face aluzie la De Monogamia IX, fără niciun fel de examinare, dar nicio aluzie la De Pudicitia XVI. Fragmentele care refuză orice nouă căsătorie, atât după divorț cât și după văduvie, nu au drept la cuvânt; este luat în considerare numai ceea ce, grație unei corecturi aduse manuscrisului - vom reveni asupra acestui punct - pare să afirme posibilitatea unei noi căsătorii după divorț. Și este în întregime normal, pentru că
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
refuză orice nouă căsătorie, atât după divorț cât și după văduvie, nu au drept la cuvânt; este luat în considerare numai ceea ce, grație unei corecturi aduse manuscrisului - vom reveni asupra acestui punct - pare să afirme posibilitatea unei noi căsătorii după divorț. Și este în întregime normal, pentru că este vorba să probăm teza deja enunțată. Cereti nu se întreabă dacă este posibil să se vadă că Tertulian acceptă, în Adversus Marcionem IV, 34 a doua căsătorie după divorț, atunci când, în Adversus Marcionem
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
unei noi căsătorii după divorț. Și este în întregime normal, pentru că este vorba să probăm teza deja enunțată. Cereti nu se întreabă dacă este posibil să se vadă că Tertulian acceptă, în Adversus Marcionem IV, 34 a doua căsătorie după divorț, atunci când, în Adversus Marcionem I, 29 se opusese deja oricărei a doua căsătorii, într-un caz ca și în celălalt, ceea ce va face în operele succesive totdeauna. Nu se întreabă dacă o astfel de interpretare este compatibilă cu evoluția autorului
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
în privința refuzului unei noi căsătorii” și indică unele texte ale lui Tertulian, Clement din Alexandria, Origen, Vasile cel Mare, Apolinar din Laodiceea, Ambroziu, Teodor din Mopsuestia, Teodoret din Cyr. Dar niciunul dintre aceștia - care condamnă oricare a doua căsătorie după divorț, fără a spune niciun cuvânt în privința justificării sau a absenței justificării - nu a fost luat în considerare și inclus în lista despre care am amintit mai sus. După părerea lui Cereti „nu pare justificat să deducem că în condamnarea noii
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Și nu se înțelege de ce cazul particular - repudiul din cauza adulterului - nu ar fi inclus în regula generală care interzice noua căsătorie. Aici prezumpția este inversată fără nicio logică justificată: o lege generală - interdicția de a încheia o nouă căsătorie după divorț - este extinsă la totalitatea sferei pe care nicio excepție nu o precizează; dar în declarațiile explicite ale Sf. Părinți, excepție în cazul adulterului, privește numai interdicția repudierii, nu și pe aceea a unei noi căsătorii, și acesta numai în Ambroziaster
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
unele fiind din cele mai importante - constituie o manipulare a datelor, care permite să se judece afirmația de la Păstorul lui Herma la Augustin, conform căreia nu există niciun text care - considerând fiecare caz - să refuze clar a doua căsătorie după divorț. În privința afirmației potrivit căreia între Păstorul lui Herma și Augustin nimeni nu are obligația de a-și relua soția pocăită, aceasta ne reușește numai grație unor lecturi orientate aparținând lui Tertulian (De Patientia), Vasile din Ancyra și Teodoret. Multe din
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
de tratamente asemănătoare. G. Pentru moment las la o parte capitolele V și VI, care vor să demonstreze că așa numiții PPPPPPPP din canonul 8 de la Conciliul din Niceea desemnează persoanele recăsătorite după văduvie, dar și pe cele recăsătorite după divorț, care ar fi admise, atât unele, cât și celelalte, să facă pocăință; îmi doresc, însă, să pot relua chestiunea mai târziu. Ceea ce am arătat până aici arată cu suficientă claritate felul în care Cereti tratează textele. Aș vrea numai să
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
textul. Cu toate acestea, și corecturile făcute de „umaniști” ar putea foarte bine să prezinte un caracter arbitrar și contingent, la fel ca falsificările copiștilor medievali, văzând că sunt ghidate de concepțiile lor personale: opiniile luterane asupra căsătoriei și a divorțului l-au condus pe J. Oporinus și pe J. Cornarius să propună corectarea lui Epifanius, cât și purismul literar și stilistic al Fericitului Rhenanus să facă la fel cu Tertulian, în același fel în care, în secolul al XX-lea
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
spus anterior, voi relua studiul termenului ,,,,,,, din canonul 8 al Conciliului de la Niceea, dar, orice ar spune Cereti, acesta este unicul subiect al cărții lui, deoarece începe numai de la pagina 264, în vreme ce paginile 127-264 tratează despre atitudinea Sf. Părinți față de divorț și față de noua căsătorie. Privitor la articolul meu Divorce et remariage dans l’Église primitive este simplu să declare: „de fapt, nu am găsit nimic de modificat în studiul meu, după lecturarea articolului lui Crouzel...”, dar istoricul va gândi că
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
fel pe al doilea, deși adevărata lui opinie este constituită de ambele puncte. DIGAMOI TRATATE DE CONCILIUL DIN NICEEA, ÎN CANONUL 8 Într-un scurt articol publicat în această revistă, am oferit părerea noastră asupra recentei cărți a lui Cereti, Divorț, nouă căsătorie și pocăință în Biserica primară, rezervând în mod expres unei ulterioare cercetări examinarea capitolelor V și VI, a căror teză este următoarea: digamoi pe care Conciliul de la Niceea vrea să-i admită în comuniunea eclezială de la novațienii reconciliați
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
să reluăm studiul pe care-l face Cereti asupra acestui termen în Părinții anteriori și imediat succesivi Conciliului din Niceea: acesta înglobează numai pentru ei persoanele recăsătorite după văduvie, sau îi cuprinde și pe cei care s-au recăsătorit după divorț? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să facem o dublă observație. A susține, ca abordare imediată, că Sf. Părinți nu puteau da acestui termen o semnificație diferită față de cea dată de contemporanii lor păgâni, pentru care una și cealaltă
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
de altă parte, scriitori diferiți pot utiliza același termen cu semnificații diferite, și același autor poate acționa în același fel în diferite pasaje ale operei sale. . Cu siguranță, CCCCCCCCdespre care vorbește Iustin în Prima apologie cuprinde a doua căsătorie după divorț, și chiar se limitează la aceasta, dacă se ține cont de context. Este dificil să se precizeze sensul celei de-a „doua căsătorii” despre care vorbește Atenagora, pentru că acest pasaj este foarte confuz. Dar nu se pot trage concluzii în privința
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]