5,649 matches
-
2. motivul răpirii fetelor;uneori sunt salvate, alteori nu (sau devin soții ale răpitorilor); 3. motivul incompatibilității anoroase între două personaje; - piedicile rezidă în diferența socială, de vârstă, de loc, de credință etc.; 4. soacra rea. Clasificări, cicluri: 1. ciclul domnesc; 2. ciclul codrenilor; 3. ciclul dobrogean; 4. ciclul transdunărean; 5. ciclul haiducesc.etc. Personajul; personajele: - întruchipează un anumit ideal uman; deci, el este semnificativ și exemplar, exponențial; - se raportează totdeauna la o situație de exemplaritate; - constituie un element de transfigurare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări". Și pentru ca să nu se facă loc nici unui arbitrariu, art. 12 preciza: "Cetățile Principatului Moldovei și orașele și oricare alte locuri întărite să fie păzite și prevăzute cu garnizoane domnești, sau cu învoirea Domnului, după nevoie, de ale Măriei noastre țarul"" (apud Mușat și Ardeleanu). Știm cum s-a sfîrșit și această încercare de obținere a independenței față de otomani. Victoria de la Stănilești, din 1711, în contra oștilor Rusiei și Moldovei au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV-lea de la Iași (1971), Începuturile vieții urbane la Iași (1972), Curtea Domnească din Iași (1975). O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu istoria Curții și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
diferite în legătură cu istoria Curții și a orașului Vaslui, precum și unor aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979); Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969), Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (19690, Fortificațiile medievale din Moldova (1970), Fortificațiile medievale din România (1972), Probleme referitoare la cultura urbană medievală din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969), Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (19690, Fortificațiile medievale din Moldova (1970), Fortificațiile medievale din România (1972), Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978). Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca și personalitatea lui Ștefan
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Editura Curtea Veche, București, 2008; Richard Rorty și Gianni Vattimo, Viitorul religiei, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. 11 Un exemplu despre cum ar rezolva această atitudine nevoia unor repere care să nu implice violența unui "adevăr al ființei" este rugăciunea domnească: nu vom schimba formula Tatăl nostru, dar asta nu pentru că ar exprima un adevăr (că Dumnezeu este de genul masculin), ci din respect pentru tradiția istorică. 12 Vattimo, A crede că mai credem, p. 29. 13 Jürgen Habermas și Joseph Ratzinger
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
argumentele forte care justifică denumirea lui Constantin Brâncoveanu, mare voievod cărturar. În ceea ce privește educația, se poate observa cum ea Începe de acasă și se extinde În Întreaga Țară Românească, prin Înființarea de școli și tipărirea de cărți. Educația celor unsprezece odrasle domnești, patru băieți și șapte fete erau avuția cea mai de seamă a domneștilor părinți, care Îi creșteau În frica lui Dumnezeu, În credință și dragoste de țară și de neam. Băieții grăiau În biserică Întru cinstirea sfinților lor patroni și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
se poate observa cum ea Începe de acasă și se extinde În Întreaga Țară Românească, prin Înființarea de școli și tipărirea de cărți. Educația celor unsprezece odrasle domnești, patru băieți și șapte fete erau avuția cea mai de seamă a domneștilor părinți, care Îi creșteau În frica lui Dumnezeu, În credință și dragoste de țară și de neam. Băieții grăiau În biserică Întru cinstirea sfinților lor patroni și ocrotitori, cuvântări care uimeau și bucurau pe mulți. Constantin, Ștefan, Radu și Matei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
avem mereu În mijlocul nostru. „Din fragedă pruncie ai Înțeles, voievodule Constantin, că „frica Domnului este Începutul Înțelepciunii” și te-ai adăpat din izvorul cel nesecat al dumnezeieștilor Scripturi. Apoi la vreme cuviincioasă Învrednicindu-te Tainei Sintei Cununii, cu unsprezece odrasle domnești Dumnezeu te-a blagoslovit, pe care de asemenea În frica și În certarea Lui crescându-i, patru au ajuns mucenici măriți.” (fragment din Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni)
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
cadre În școlile europene. În 1689 l-a adus de la Istanbul pe Antim Ivireanul, viitorul mitropolit, sub Îndrumarea căruia s-au tipărit numeroase cărți românești, grecești, slave și chiar arabe, turcești și georgiene. Constantin Brâncoveanu a Înființat În 1694 Academia domneasca din București, o școală superioară „colegiu public pentru pământeni și străini” având ca limbă de predare greacă veche, În clădirile de la mănăstirea Sfanțul Sava. În 1707 a reorganizat-o, numind În fruntea ei pe Învățați greci. În paralel cu Academia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Academia de la Sfanțul Sava, funcționau și alte școli, În incinta unor mănăstiri, În care se predă În slavonește și În românește. Așa au fost școlile de la mânăstirile Sfanțul Gheorghe Vechi și Colțea, amândouă În București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascăli. O serie de școli românești existau În orașele țării, În mănăstiri și chiar În mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Într-o zi obișnuită pentru domnitor, Într-o atmosferă de curte medievală: "Într-o joi de dimineață,/Zi scurtărei lui de viață,/Brâncovanul se scula,/Față blândă el spală,/Barbă albă-și pieptăna,/La icoana senchina./" Ienicerii pătrund În palatul domnesc, Îi prind pe domnitor și pe fiii acestuia și Îi duc la Stambul În turnul cel mare al cetății Edicule, numită și Șapte Turnuri, loc de detenție pentru toți cei care Încercau să i se Împotrivească marelui sultan: "unde zac
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
prind pe domnitor și pe fiii acestuia și Îi duc la Stambul În turnul cel mare al cetății Edicule, numită și Șapte Turnuri, loc de detenție pentru toți cei care Încercau să i se Împotrivească marelui sultan: "unde zac fete domnești/și soli mari Împărătești." Spre deosebire de mitul biblic, unde Dumnezeu Însuși cere sacrificiul de sânge, În balada, sultanul, simbol al puterii obținute cu forța, al râului, este cel care cere sacrificiul lui Brâncoveanu pentru a-și demonstra loialitatea. Voievodul român asista
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
totale, de la întemeiere până la epoca recentă, cu abordări diacronice axate pe aspecte sociale, culturale, economice sau politice 6. În spațiul bucovinean, cercetarea orașului Cernăuți eclipsează studierea celuilalt centru urban - Suceava. Desigur, apar studii care pun în valoare istoria fostei cetăți domnești, dar, o lucrare de sinteză care să acopere istoria Sucevei de la întemeiere și până în contemporaneitate nu a ieșit încă de sub lumina tiparului. Până la această dată, de o monografie mai complexă beneficiază orașul Botoșani 7, în care autorul - deși face adesea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fostă reședință a Moldovei lui Ștefan cel Mare, Suceava se dezvoltă ca centru urban în patru etape: la sfârșit de secol XIV, localitatea se formează la intersecția unor căi de tranzit, cu centru de greutate în jurul bisericii Mirăuți din preajma curții domnești. În secolul XV Suceava devine curtea domnească a lui Alexandru cel Bun, apoi a lui Ștefan cel Mare, iar un secol mai târziu traversează cea mai prosperă perioadă din epoca medievală, desfășurând activități de comerț de tranzit. Începând cu a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mare, Suceava se dezvoltă ca centru urban în patru etape: la sfârșit de secol XIV, localitatea se formează la intersecția unor căi de tranzit, cu centru de greutate în jurul bisericii Mirăuți din preajma curții domnești. În secolul XV Suceava devine curtea domnească a lui Alexandru cel Bun, apoi a lui Ștefan cel Mare, iar un secol mai târziu traversează cea mai prosperă perioadă din epoca medievală, desfășurând activități de comerț de tranzit. Începând cu a doua jumătate a secolului XVII se instalează
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată "La curtea domnească din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
seriile de conferințe ale Ateneului și ale Ligii, Suceava și-a revendicat definitiv cinstea de a fi a doua metropolă a culturii românești" din zonă50. Rădăuți. Oraș reședință a județului cu același nume, Rădăuți reprezintă o zonă renumită a ctitoriilor domnești, atestat ca așezare rurală în 1413. Abia din secolul XVIII apar semne timide de dezvoltare economică, localitatea dobândind statut de așezare urbană un secol mai târziu, după construirea căii ferate 51. În 1930, Rădăuți avea o populație de peste 16.000
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2, pp. 137-145; Stela Giosan, "Documente privind începutul sistematizării orașului Botoșani", AANB, 2008, nr. 3, pp. 128-133; Gabriela Alina Bejenariu, Funcțiile municipiului Botoșani, Iași, s.n., 2008, 106 p. și Populația muncipiului Botoșani, Iași, s.n., 2008, 66 p., Daniel Botezatu, "Ocolul Domnesc al Botoșanilor", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 26-45; Vasile Sfargiu, Câmpulung Moldovenesc: vornici și primari de-a lungul timpului, Editura Axa, Botoșani, 2008; Vasile Adăscăliței, "Evoluția demografică a orașului Dorohoi (1864-1916)", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 202-226; Idem, "Dorohoiul și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anii 1685-1693. Și fratele meu mai mare, Antioh, a fost domn al Moldovei între anii 1695-1700 și 17051707. Când tatăl meu a ajund domn al Moldovei, aveam 10 ani. Pot să spun că am petrecut o copilărie fericită la curtea domnească de la Iași. Tatăl meu era lipsit de cultură, dar ne-a asigurat mie și fratelui meu o educație aleasă. Am învățat limbile latină, greacă, slavonă, turcă, arabă, am studiat istoria, literatura și muzica turcească, gramatica și literatura greacă. REPORTER: Ce
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
dintr-o țară erau accidental folosite în celălalt stat. Unitatea de cultură și de limbă explică și trecerea frecventă a unor dregători dintr-o țară în alta, ca sfătuitori ai domnilor, acțiune facilitată de numeroasele înrudiri între cele două familii domnești sau veritabile uniuni dinastice între cele două țări. S-a vorbit adesea, cu îndreptățire și susținut de surse documentare consistente și indubitabile, de unitatea în lupta antiotomană, ceea ce adepții moldovenismului neagă cu înverșunare. Un episod din anul 1595 poate fi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Ștefan cel Mare”, de M. Costăchescu, vol. I, Iași, 1931, p. 121. 2) Prin zona Drânceni (10 Km de localitatea noastră) au trecut de-a lungul vremii personalități precum: ⇒ PETRU RAREȘ, În 1535 a stat mai mult timp la Curtea Domnească de la Huși, localitate foarte veche a Moldovei; ⇒ IOAN VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]