5,717 matches
-
veți umbla acolo la acel ținut, să nu vă amestecați la gloabele și la judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea împotriva cărții Domniei mele". Urma data: 20 Ghenarie 1681 și... pecetea domnească. „Așa era în sistemul timpului, ca judecătorul vechi să primească pocloane: steaguri de fân, poloboace de vin, haine, odoare și altele. Și o parte și alta se credeau obligați să aducă asemenea pocloane, judecătorul vechi unic creânduși venituri din aceste
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să n-aibă treabă căci Domnia mea am iertat aceste venituri ca să fie de ajutor la Sfânta Episcopie. Între poslușnicii sfintei Episcopii nici un fel de globnici să nu intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să-i globească fără numai părintele Episcopul - să le fie cercetător și judecător, să certe pe cei vinovați. De la acești pomeniți poslușniuci nimeni să nu aibă a lua cai de olac, sau podvodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cantemir, cu care se înrudea, purtase prenumele de Ioan, dar, călugărindu-se, a devenit Evloghie, iar în timpul emigrației și-a însușit o cultură slavonă temeinică, ceea ce a făcut ca, reîntors în Moldova, să fie numit „dascăl de slavonie" la școala domnească din Iași, întemeiată în 1714 de Nicolae Mavrocordat. La această școală, între anii 1755 - 1767 a predat el scrierea și citirea în limba slavonă și în limba română, gramatica slavonă, caligrafia și cântarea bisericească. Preluând informații de la Nicolae Iorga, N.N.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văzut niciodată lumina", traducerea altor documente care pun în evidență „temeinicele cunoștințe de paleontologie slavonă" a traducătorului. Evloghie Gheorghe Dascălul, cărturar și el, fiu al lui Evloghie Dascălul, și-a ajutat tatăl ca „scriitor". În luna mai 1776, prin hrisov domnesc, Grigore Ghica l-a numit dascăl la școala domnească din Iași unde a predat aceleași discipline ca tatăl său, până în 1791 - 1792. Adică atât timp cât a durat școala pentru pregătirea dascălilor de biserici, diaconilor și preoților. Odată ce opera de redactare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
evidență „temeinicele cunoștințe de paleontologie slavonă" a traducătorului. Evloghie Gheorghe Dascălul, cărturar și el, fiu al lui Evloghie Dascălul, și-a ajutat tatăl ca „scriitor". În luna mai 1776, prin hrisov domnesc, Grigore Ghica l-a numit dascăl la școala domnească din Iași unde a predat aceleași discipline ca tatăl său, până în 1791 - 1792. Adică atât timp cât a durat școala pentru pregătirea dascălilor de biserici, diaconilor și preoților. Odată ce opera de redactare a cărților de școală a fost realizată, iar cărțile în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care a organizat la școala de slavonie din Iași „adevărate birouri de traducere" a documentelor din limba slavonă în limba română. Golăescu Ardavievici Procopie din secolul al XVIII-lea, fiul lui Ardare Golăescu, a fost și el dascăl la școala domnească din Iași din iunie 1761, dar și uricar domnesc, funcții pe care le îndeplinește concomitent timp de 22 de ani, adică din 1761 până în 1783, traducând din slavonă în limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adevărate birouri de traducere" a documentelor din limba slavonă în limba română. Golăescu Ardavievici Procopie din secolul al XVIII-lea, fiul lui Ardare Golăescu, a fost și el dascăl la școala domnească din Iași din iunie 1761, dar și uricar domnesc, funcții pe care le îndeplinește concomitent timp de 22 de ani, adică din 1761 până în 1783, traducând din slavonă în limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de acest
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și bună traducere făcută de acest dascăl de slavonește". Pentru a o ajuta, se spune în „Istoria orașului Iași", p. 295, Domnul scutea Mitropolia de plata văcăritului, de desetină și goștină pentru vitele sale și-i mai dăruia de la vama domnească și câte 160 de lei pe an, jumătate la Paști și jumătate la Crăciun, dar îi cerea Mitropolitului „să se îngrijească de școala slavonească și de cea grecească din orașul Iași", să cerceteze necontenit pe dascăli, „ca să pună nevoință asupra
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lase învățătura din acea pricină" (op. cit. p. 296). Pentru că banii pentru întreținerea școlilor se adunau greu, boierii epitropi uitând adesea să-i pună la dispoziția școlii, tot Constantin Mavrocordat, în cea de-a doua domnie (1741-1743) avea să trimită om domnesc la Iordache Cantacuzino, fost mare vornic, „să plinească de la dumnealui 21 lei și 6 patronici, bani vechi, care bani au rămas să dea dascălului de la școala elenească din prima domnie" (N. Iorga, St. și doc., VI, p. 411). Însuși Neculce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mazililor în toată țara, ca să-și aducă copiii la învățătură de școli, ca să învețe orice limbă le va fi voia, pentru ca să se afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei", „iar dascălilor să li se dea plată din visteria domnească". Constantin Mavrocordat a purtat de grijă și de învățătura preoților care se recrutau în mare măsură și dintre absolvenții școlii de română și slavonă de la Sf. Sava din Iași. Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon reamintesc (op. cit., p. 297) că în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel ce locuiește pe acele moșii". Episcopul avea dreptul să ia „dejma din toate", după vechiul obicei, iar oamenii pe care i-a apucat „banii steagului" pe acele moșii, nu aveau voie a se strămuta. Importantă de relatat este Adunarea domnească a Domnului Grigore Ghica din 1748 unde s-a discutat și s-a stabilit așezământul pentru școlile din Moldova și la care au participat și Mitropolitul Nichifor, Iacov - Episcopul Rădăuților, Ioanichie - Episcopul Romanului și Ierotheiu - Episcopul Hușilor, interesați de felul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că a existat o astfel de școală, înainte de incendiul din 1847când împreună cu orașul au ars și casele cele de școală". Brudina sau venitul podului era tot o dare, încasată „după obicei", de ispravnicii și căpitanii de ținuturi, unde funcționau podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin Racoviță la anul 1757, în schimbul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Fălciului în sensul opririi strămutării lor de la un sat la altul: „...fiișticari unde l-au apucat așezarea, acolo să rămână statornic"., iar încălcătorii poruncii „legați" să fie dați „înapoi la satul de unde au fugit". 14 iulie 1675, scris pe hrisovul domnesc, are și altă însemnătate. De la această dată actele oficiale se notau cu data nașterii lui Hristos în locul celei de la crearea lumei (până la 1674era veche, după 1675 - era nouă). Pentru ordine și disciplină în țară, domnitorii emiteau un fel de circulare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndărătnicia lor pildă rea și celorlalți" trebuiau să se „înfrâneze și să se îndrepte"; - ispravnicii să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a preoțimii de a fi ospitalieră, să nu fie abuzată de autorități slujbașii domnești și amploaiații ispravnicilorcare pretindeau „ca preoții să-i găzduiască în timpul petrecerii lor pe acolo": „dumneta să aperi casăle preoților de această supărare a musafirilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a preoțimii de a fi ospitalieră, să nu fie abuzată de autorități slujbașii domnești și amploaiații ispravnicilorcare pretindeau „ca preoții să-i găzduiască în timpul petrecerii lor pe acolo": „dumneta să aperi casăle preoților de această supărare a musafirilor"; - deoarece unii protopopi în loc să „lovească" abuzurile „cu asprimea legii și a le curma", găseau în ele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor durează mult". Țara întreagă l-a denunțat pe Mavrocordat - atribuindu-i epitetul de „Pârlea Vodă", nu numai pentru faptul pomenit și altele, dar și pentru că toate casele unde a locuit el le-a pârjolit focul: a locuit în Curtea domnească, în al doilea an al Domniei palatul măreț s-a prefăcut în cenușă; s-a mutat la Mitropolie și a ars și ea, rămânând doar biserica; s-a aciuat la mănăstirea Galata - focul a ajuns și acolo; după foc a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în București fiind total neconvenabilă Moldovei, ea pierzând jumătate din teritoriu, Episcopia de Huși pierzând și ea ținuturile de peste Prut - Lăpușna sau Orheiul, Soroca, Codrul și Greceniirămânând numai cu ținutul Fălciului, a fost bun prilej pentru episcop să ceară Divanului domnesc al lui Scarlat Alexandru Calimachi Vodă ajutor pentru ieșirea din sărăcie, mai ales că la 1813 arseseră și casele episcopale. Actul luării Basarabiei de către ruși a răcit unele simpatii tradiționale, transformându-le în antipatii naționale și politice față de cotropitor. Dacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în sesiunea din acel an averile episcopiilor și a mitropoliei trecând, treptat, la acel departament. Mitropolitului și episcopilor destinându-li- se subvenții din veniturile scaunelor lor. Tot prin lege s-a decis ca egumenii să fie numiți pe viață, cu întărire Domnească, în fiecare ținut să existe doi protopopi, dările bisericești către scaunele eparhiale fiind abolite. Vornicul care se ocupa de averile bisericești, în probleme de administrare, urma să lucreze prin coînțelegere cu mitropolitul și episcopii. Împreună se îngrijeau și de seminariile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Burghelea, s-a convenit: - din trupul moșiei Hușilor s-a stabilit o bucată de loc - „în întindere de 1000 de fălci"destinată imașului târgului; - locuitorii din vatra târgului aveau să plătească și în viitor dările către proprietari, hotărâte prin hrisoavele domnești. Cei din mahalale care lucraseră până atunci zile de boieresc, urmau să lucreze și în viitor, pentru care li se dădeau locuri de hrană. Boierii așezați pe locurile - unde locuitorii fac boieresc - vor plăti proprietarilor numai bezmetul (plata luată de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuri de casă în cuprinsul orașului era rezervat Episcopiei; - pe locul cedat târgului Episcopia își rezerva dreptul de a avea mori de apă și grădini în întindere de 8 fălcii teren. Propunerile de mai sus au fost sancționate prin hrisoave domnești în anul următor (1848), cedate în exemplare deosebite, Episcopiei și Eforiei târgului. Intr-un articol din „Evenimentul" Iași (19 iulie 1909), intitulat „Din trecutul politicei noastre", Constantin Diamanovici, referindu-se la timpul parcurs, notează „Am avut nenorocul să fim înconjurați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sc.) fugi la timp la moșia Hoceni, proprietatea unchiului său Beldiman, pierzându-și funcția judecătorească pe care o avea la divanul apelativ din Iași. Și-o redobândește la 1849, sub domnia lui Grigore Ghica, iar în 1850 ajunge la Divanul domnesc (Curtea de Casația), pentru ca în 1852 să fie numit consilier. Cunoaște și alte suișuri - prezident al divanului de apel din Iași, face parte din divanul obștesc (Camera legiuitoare), iscălește printre primii actul înființării Comitetului Unirii din 30 mai 1856, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ziarului rezultă că locul închisorii nu avea stabilitate la Iași. Iată ce spun despre aceasta Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în „Istoria orașului Iași", vol. I, Iași, 1980, p. 97-98: „În partea de sus a pieței palatului se afla temnița domnească, deasupra căreia Ștefan Tomșa zidise o biserică - „Biserica de pe Poartă". În fața ei erau plasate spânzurătorile. Deși aspectul locului era macabru, se circula totuși pe lângă zidul curții, pe actuala stradă Palat, căreia, în vremea aceea, i se spunea Podul Spânzurătorilor. Trecea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dreptul proprietății era supus la aceeași soartă. Dacă o pricină trecea la instanța cea mai înaltă, ea se hotăra acolo, după placul Domnului, în unire cu câțiva boieri sau simplu după porunca Domnului, cunoscută sub numele de hrisov sau Carte Domnească. Dar răul cel mare, care distrugea dreptul de proprietate, era în obiceiul care supunea toate pricinile la o nouă cercetare, la fiecare numire nouă de Domni, care da hotărârile după vederile personale. Cu asemenea chip, averile treceau de la un stăpân
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oameni fără răvașe ori săvârșeau fapte alături cu legea, trebuia să pună potera, în funcțiune, să informeze vorniceii din satele vecine, dar și privighetorul, indicând drumul pe unde a apucat răufăcătorul, pentru a fi prins și pedepsit. Dintr-o carte domnească din 4 decembrie 1840 adresată tuturor vorniceilor satelor din Moldova, publicată în Buletinul Oficial din 8 decembrie 1840, se arăta că vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei „cu frica lui Dumnezeu", sârguitori să aleagă și ei pe privighetorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]