3,571 matches
-
doilea val a plecat și rabinul Mosche Babad. Numărul evreilor din Gura Humorului era în anul 1948 de 1.158, reprezentând 25,32% din cei 4.573 locuitori ai orașului. Între anii 1948-1951 aproape toți evreii din Gura Humorului au emigrat în noul stat Israel, în oraș rămânând doar puțini locuitori de etnie evreiască. Numărul evreilor a scăzut an de an, comunitatea locală fiind din ce în ce mai îmbătrânită. În prezent, mai trăiesc doar 10 evrei. Cimitirul evreiesc din orașul Gura Humorului este înscris
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
a păstorit comunitatea până la moartea sa, la 13 iunie 1928. După moartea sa, începând din anul 1930 sarcinile de rabin au fost preluate de fiul său, Moshe Babad și de ginerele său, Jakob Schulim (Meschulem) Ginsberg din Sadova. Amândoi au emigrat în decembrie 1947 în Palestina. În acei ani, a plecat majoritatea populației evreiești din localitate. De atunci, dat fiind numărul mic de evrei rămași, comunitatea din Gura Humorului nu a mai avut rabini. În lista sinagogilor din România publicată în
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
familii, care dispuneau de un templu, opt case de rugăciune (sinagogi) și șase școli oficiale. În anul 1910 locuiau în oraș 5.940 de evrei, 5.256 de germani și 4.456 de români. După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici un liceu particular
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
evreilor din Rădăuți a crescut din nou după război, ajungând la circa 6.000 în anul 1947. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 circa 2.000 evrei din Rădăuți au emigrat legal în noul stat Israel, în oraș rămânând circa 3.000 evrei. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 circa 2.000 evrei din Rădăuți au emigrat legal în noul stat Israel, în oraș rămânând circa 3.000 evrei. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 circa 2.000 evrei din Rădăuți au emigrat legal în noul stat Israel, în oraș rămânând circa 3.000 evrei. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10. Prima sinagogă din
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
religie nedeclarată. În anul 1936 populația din Cacica era împărțită astfel după confesiunea religioasă: 950 romano-catolici, 700 greco-catolici, 500 ortodocși și 35 izraeliți. În anul 1940, după cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei către URSS, mulți ucraineni din Cacica au emigrat în Germania, unde au fost încorporați în Wehrmacht și luați pe front. Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma prin decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948 a determinat și desființarea Vicariatului Ucrainean. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Astfel, în anul 1938 erau aici 54 familii cu 104 credincioși. Hârlăul făcea parte pe atunci din județul Botoșani, iar biserica catolică din Hârlău era filială a Parohiei Botoșani (unde păstorea pr. Wilhelm Clofanda). În anul 1940, locuitorii germani au emigrat în Germania, comunitatea catolică locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice din Cotnari (localitate aflată la 10 km distanță). Liturghiile erau celebrate prin rotație de un
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
fost arestat de către NKVD, judecat și executat în cadrul epurărilor staliniste. Stanisław Kosior s-a născut în 1889 la Węgrów, gubernia Siedlce a Poloniei aflată sub dominația Imperiului Rus, ca fiu al unui muncitor industrial foarte sărac. Forțat de sărăcie, a emigrat în Iuzovka (Donețk), unde a început să lucreze ca muncitor într-o fabrică siderurgică. În 1907 a devenit membru al Partidului Social-Democrat al Muncii și a devenit în scurtă vreme liderul organizației locale. În 1913 a fost transferat pe linie
Stanislav Kosior () [Corola-website/Science/320704_a_322033]
-
localnicul Franciszek Szczech. Conform datelor din recensământul general din decembrie 1930 în județul Suceava locuiau 3.311 etnici polonezi, în comuna Bosanci numărul polonezilor fiind de 602. După cel de-al doilea război mondial, 201 de persoane din Bulai au emigrat în Polonia. Școala din sat a fost desființată de autorități, iar clădirea este în prezent în proprietatea unui gospodar român. Elevii din Bulai au învățat la Școala generală din Moara Nica. În anul 1950 a fost înființată comuna Moara, în
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Lausanne, la creșterea comunității turce contribuind și emigrarea mai multor zeci de mii de emigranți musulmani fugiți din Bulgaria comunistă. Compoziția etnică a populației insulei Creta s-a modificat deasemenea în mod semnificativ. Turcii și grecii musulmani din Creta au emigrat în principal în Anatolia, dar și în Siria, Liban sau Egipt. În schimb, greci din Asia Mică, în principal cei din Smirna, au emigrat în Creta, aducând cu ei dialectele, obiceiurile și bucătăria specifice. Deși persoanele expulzate au suferit foarte
Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia () [Corola-website/Science/320737_a_322066]
-
insulei Creta s-a modificat deasemenea în mod semnificativ. Turcii și grecii musulmani din Creta au emigrat în principal în Anatolia, dar și în Siria, Liban sau Egipt. În schimb, greci din Asia Mică, în principal cei din Smirna, au emigrat în Creta, aducând cu ei dialectele, obiceiurile și bucătăria specifice. Deși persoanele expulzate au suferit foarte mult, au existat lideri greci și turci, precum și unele cercuri politice internaționale, care, conform mărturiei ziaristului britanic Bruce Clark, au considerat omogenizarea etnică a
Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia () [Corola-website/Science/320737_a_322066]
-
au fost expulzați, care nu au mai fost repopulate, așa cum este cazul satului Carmilissos (azi Kayaköy - citește Caiachioi), în timp ce în Grecia dimpotrivă, sute de mii de oameni ruinați și sortiți sărăciei s-au îngrămădit în suburbiile marilor orașe, multe familii emigrând definitiv spre Statele-Unite, Canada sau Australia pentru a scăpa de mizerie. Și pe planul cultural au fost mari pierderi, patrimoniul istoric, cultural sau religios al creștinilor din Turcia fiind în mare parte distrus, cum este de exemplu cazul faimoasei Mânăstiri
Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia () [Corola-website/Science/320737_a_322066]
-
etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. În anul 1921, după Unirea Bucovinei cu România, a fost organizat Vicariatul general al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Cu acest prilej, comunitatea catolică din Putna a fost arondată Parohiei Gura Putnei (Karlsberg). După datele recensământului din 1930 în satul
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Biserica romano-catolică din Păltinoasa a fost construită în anul 1912 de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Păltinoasa (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Păltinoasa locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Comunitatea catolică din Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
dezvoltarea suburbiilor în cartiere de unde oamenii din clasa de mijloc sau cei bogați puteau să facă naveta în centru. Acest lucru a stimulta creșterea masivă a orașului, dar, în același timp, a subliniat diferențele dintre clasele sociale, pentru că oamenii înstăriți emigrau către suburbii, iar cei săraci rămâneau să locuiască în „Inner London”. Prima cale ferată care a fost construită în Londra a fost linia care unea Podul Londrei cu Greenwich, inaugurată în 1836. Aceasta a fost urmată curând de deschiderea a
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
a fost de acord să lucreze ca spion pentru serviciile secrete britanice. Houdini va rămâne în istorie ca fiind unul dintre cei mai mari iluzioniști ai tuturor timpurilor. El a experimentat tot ce este posibil în viața unui om: a emigrat în America, a trebuit să muncească de la vârsta de opt ani, la 12 ani a fugit de acasă, iar la scurt timp a devenit unicul susținător al familiei sale.
Harry Houdini () [Corola-website/Science/320748_a_322077]
-
și Transnistria, doar aproximativ 3.700 revenind la finalul războiului. La sfârșitul anului 1947 au avut loc primele valuri de emigrări ale evreilor fălticeneni prin Cipru în Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 majoritatea evreilor din Fălticeni au emigrat legal în noul stat Israel, o nouă etapă de emigrare având loc între anii 1958-1962. Evreii emigranți au trebuit să plătească statului român cheltuielile cu studiile lor, au vândut tot ce aveau în casă și au plecat definitiv în Israel
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
același timp, admitea că seria originală conține anumite greșeli. În viitor, Mașina Jocurilor controlează evoluția omenirii, având grijă să împiedice ajungerea în poziții cheie a unor persoane cu înclinații dictatoriale. Ea organizează un joc ai cărui câștigători au dreptul să emigreze pe Venus, omplanetă fără un sistem guvernamental. Gilbert Gosseyn, a cărui soție a murit de curând, participă și el la joc, având convingerea că va reuși să îl câștige. Spre surprinderea lui, află că el nu este cine crede că
Lumea non-A () [Corola-website/Science/321516_a_322845]
-
al Aureliei Cionca; printre profesorii săi s-au numărat Mihail Andricu și Faust Nicolescu. În 1941 a fost exmatriculat ca urmare a și a luat drumul pribegiei. În martie 1941, doar cu un rucsac în spinare, la 15 ani, a emigrat în Palestina, unde a fost repartizat într-o școală de agricultură, la grădinărit. A avut șansa ca la o serbare care avea loc în incinta școlii, la puține săptămâni după sosire, să pună mâna pe acordeon să cânte și să
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
mai bun solist internațional. Marș a primit la naștere numele Peter Gene Hernandez și a fost crescut în cartierul Waikiki din Honolulu, Hawaii, din părinții Bernadette „Bernie” și Pete Hernandez, de descendente filipineze și portoricane. În timpul copilăriei, mama sa a emigrat din insulele Filipine în Hawaii, în timp ce tatăl s-a mutat din Brooklyn, New York. Părinții lui Marș s-au întâlnit în timpul unui spectacol, unde mama sa era dansatoare hula, iar tatăl său era percuționist. La vârsta de doi ani, a fost
Bruno Mars () [Corola-website/Science/321631_a_322960]
-
1988), în care coloniștii de pe Lună lupta pentru independență. Gumm posedă abilitatea unică de a prevedea unde vor ținti focoasele nucleare ale coloniștilor. Gumm a făcut muncă această înainte, dar apoi a trecut de partea coloniștilor și a planificat să emigreze în secret pe Lună. Fiind prins, i s-a șters memoria și i s-a creat orașul fals pentru a continua cu predicțiile legate de focoase, sub forma concursului din ziar, fără a-și pune problema ca se află de
Editura Timpul dezarticulat () [Corola-website/Science/320776_a_322105]
-
1.008 (și pe fundalul sosirii de evrei din Basarabia și Bucovina) și în 1859 la 1.389. La sfârșitul secolului al XIX-lea a crescut numărul manifestărilor antisemite din Hârlău. Pe acest fundal, jumătate din evreii din localitate au emigrat între anii 1899-1900 către alte țări, în special în America, apoi către Palestina. Dinamica comunității din această perioadă stă mărturie în acest sens: 2.254 evrei (adică 56,6% din populație) - 1886, 2.718 (adică 59,9%) - 1899 și doar
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]