11,414 matches
-
și cu Celălalt care se învârte în jurul victimei și eroului 24. Istoria tradițională de suferință și istoria lacrimală care o prelungește, scrisă în epoca elaborării istoriografiei moderne în lumea evreiască, au creat condițiile implantării de durată a unei memorii victimare evreiești. Chiar dacă, în anumite perioade ale istoriei, evreii au fost într-adevăr victime ale circumstanțelor de moment, ei nu au fost astfel în mod continuu, cum ar vrea să ne facă să credem memoria de suferință. În general, eroismul lor este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a martiriului, care a ajuns să marcheze profund comportamentul comunităților așkenaze, accentuează autopercepția victimară a evreilor. Lipsa unei veritabile istorii scrise a jucat un rol primordial în acapararea de către memorie, de-a lungul secolelor, a istoriei de suferință din imaginarul evreiesc. De vreme ce rugăciunile de penitență și elegiile serveau drept sursă istorică, putem lesne înțelege că, prin legitimitatea pe care le-o conferea caracterul lor religios, acestea au contribuit puternic la elaborarea unei memorii doloriste. Masacrele din Polonia și Ucraina din 1648-1649
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din 1648-1649, ca urmare a rebeliunii cazace conduse de Bogdan Hmelnițki, constituie una dintre cele mai bune ilustrări ale acestui decalaj. Deși este vorba, în fapt, de o realitate politică de care au fost afectați și polonezii creștini, și populația evreiască, evenimentul a fost transformat într-o istorie de suferință evreiască prin excelență. Aceste masacre sunt considerate drept cel mai mare dezastru care a lovit lumea așkenază înaintea perioadei moderne. Ele au marcat mult timp spiritele din aria geografică afectată. Transmiterea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Hmelnițki, constituie una dintre cele mai bune ilustrări ale acestui decalaj. Deși este vorba, în fapt, de o realitate politică de care au fost afectați și polonezii creștini, și populația evreiască, evenimentul a fost transformat într-o istorie de suferință evreiască prin excelență. Aceste masacre sunt considerate drept cel mai mare dezastru care a lovit lumea așkenază înaintea perioadei moderne. Ele au marcat mult timp spiritele din aria geografică afectată. Transmiterea către posteritate a memoriei acestei catastrofe s-a elaborat în conformitate cu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în relatarea despre Tulczyn evenimente care se produseseră în alte părți. Cititorii cronicilor nu erau interesați atât de relația istorică, cât de cea între masacre și martirologiu. Iar ceea ce reiese din lectură este anihilarea evreilor de către creștinii mârșavi. Toate victimele evreiești ale lui Hmelnițki sunt reduse la idealul așkenaz al martiriului. În cazul respectiv, nu este totuși atestat faptul că evreii ar fi avut de ales între convertire și moarte, chiar dacă unii, care credeau că pot scăpa astfel de torturi sau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Masa întinsă), codificator major al dreptului rabinic, interzice citirea istoriei nu numai în ziua de sabat, ci și în timpul săptămânii 28. În lucrarea sa Zakhor, Yosef Hayim Yerushalmi a ilustrat pe larg, sprijinindu-se pe exemple, interesul mediocru al lumii evreiești, timp de secole, pentru istoria așa cum o înțelegem noi. O nouă și interesantă ilustrare a acestui fapt o găsim în acest decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istoria așa cum o înțelegem noi. O nouă și interesantă ilustrare a acestui fapt o găsim în acest decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului de suferință asupra memoriei evreiești. Hannover își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din alte părți avuseseră ocazia să cunoască adevărata desfășurare a evenimentelor, dar toți reținuseră exemplul antic întăritor al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului de suferință asupra memoriei evreiești. Hannover își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din alte părți avuseseră ocazia să cunoască adevărata desfășurare a evenimentelor, dar toți reținuseră exemplul antic întăritor al rezistenței evreiești prin moarte la trădarea religioasă. La rândul lor, evreii exterminați la Tulczyn, ca și cei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din alte părți avuseseră ocazia să cunoască adevărata desfășurare a evenimentelor, dar toți reținuseră exemplul antic întăritor al rezistenței evreiești prin moarte la trădarea religioasă. La rândul lor, evreii exterminați la Tulczyn, ca și cei din alte comunități din Polonia și Lituania, au trecut de la statutul de victime la cel de martiri. Sursele evreiești avansează cifra de 100000 de morți
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
reținuseră exemplul antic întăritor al rezistenței evreiești prin moarte la trădarea religioasă. La rândul lor, evreii exterminați la Tulczyn, ca și cei din alte comunități din Polonia și Lituania, au trecut de la statutul de victime la cel de martiri. Sursele evreiești avansează cifra de 100000 de morți și 300 de comunități distruse. O dată în plus, victimele acestei catastrofe nu muriseră degeaba, ci, pentru a întări iudaismul generațiilor viitoare, acceptaseră moartea ca martirii evrei de altădată, în numele credinței și pentru a-l
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
vedem și aici efectul consolator al acestei retorici a suferinței în plină derută, forța exemplului oferit făcând posibilă reconstrucția după distrugere și perpetuarea iudaismului în Polonia și în alte părți. Cronica lui Hannover se termină cu un omagiu adus comunității evreiești din Polonia, înzestrată cu cei cinci "piloni" menționați în Tratatul Părințilorlll: Tora, cultul, mila, dreptatea, adevărul și pacea. Această idealizare se alătură celei a societății evreiești dinaintea distrugerii Templului din Ierusalim în literatura rabinică clasică, precum și în laudele poeților liturgici
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și în alte părți. Cronica lui Hannover se termină cu un omagiu adus comunității evreiești din Polonia, înzestrată cu cei cinci "piloni" menționați în Tratatul Părințilorlll: Tora, cultul, mila, dreptatea, adevărul și pacea. Această idealizare se alătură celei a societății evreiești dinaintea distrugerii Templului din Ierusalim în literatura rabinică clasică, precum și în laudele poeților liturgici care evocă evlavia și dragostea față de Tora a evreilor din Valea Rinului. Bucla este închisă, iar lanțul genealogic al suferinzilor, început din Biblie, este refăcut. Această
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai târziu romani, și data aniversară a distrugerii celor două temple. Liturgizarea acestui discurs al suferinței introduce ordine și stabilitate în haosul rezultat din situația istorică, neutralizând catastrofa și inserând-o ca o nouă verigă în lungul lanț al suferințelor evreiești. Cronica prezenta astfel o utilitate practică, amintind datele diferitelor masacre, ceea ce le permitea supraviețuitorilor să-și comemoreze morții. Intra ea astfel într-un uz mai regulat, devenind indispensabilă generației în viață și celor următoare 29? Revolta cazacă și repercusiunile ei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se adaugă unei istorii doloriste deja bine implantate. Literatura idiș se îmbogățește cu elegii istorice despre dezastrele și persecuțiile suferite, fără a uita poezia liturgică, lamentațiile despre moartea martirilor, care transmit posterității, în detaliu, aceste circumstanțe care au bulversat viața evreiască. Literatura în limba vernaculară de inspirație religioasă contribuie la țeserea, generație după generație, a acestei istorii de suferință care în secolul al XVIII-lea avea să-l facă pe Gaon din Vilna, marele maestru al culturii evreiești din Lituania, să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au bulversat viața evreiască. Literatura în limba vernaculară de inspirație religioasă contribuie la țeserea, generație după generație, a acestei istorii de suferință care în secolul al XVIII-lea avea să-l facă pe Gaon din Vilna, marele maestru al culturii evreiești din Lituania, să spună că "Tora se dobândește în durere". Trebuie să suferi pentru a fi evreu 31. Eroism sau mesianism, alegerea răului mai mic Iudaismul sefard implantat pe teritoriul islamic nu a rămas departe de liturgizarea suferinței. Și el
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
implantat pe teritoriul islamic nu a rămas departe de liturgizarea suferinței. Și el a zugrăvit nenorocirile pe care le avusese de îndurat. Astfel, elegia lui Abraham Ibn Ezra, care evocă persecuția almohadă din secolul al XII-lea, descrie distrugerea comunităților evreiești din Spania și din Occidentul musulman și suferința abătută asupra lor. În multe cazuri, evreii fuseseră constrânși să aleagă între moarte și apostazie. Cartea Tradițieinnn a spaniolului Abraham Ibn Daud, lucrare de tip istoric, scrisă tot după aceste evenimente și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se întreba dacă nu există un mod de a-i grăbi venirea. Astfel, aceștia făceau calcule bazate pe valoarea numerică a cuvintelor și pasajelor din Biblie pentru a determina data precisă a venirii lui Mesia. Mai ales că, în literatura evreiască tradițională, sosirea erei mesianice, anunțată prin întoarcerea proorocului Ilierrr, este asociată cu cataclisme, războaie, revoluții și diverse flageluri. Uneori datele prevăzute pentru izbăvire coincid cu marile bulversări sau persecuții ale evreilor, precum Cruciadele din 1096, anii ciumei din Europa, perioada
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
face să apară o memorie a speranței pe care o sprijină pe o exegeză încrucișată a textelor mesianice din Biblie și a evenimentelor istorice la care este martor. Abravanel se referă la episoade biblice cu puternică valoare simbolică în memoria evreiască, precum Exodul din Egipt, prima și paradigmatica experiență a exilului; distrugerea Primului Templu, care coincide cu pierderea independenței, și exilul care urmează; povestea Esterei, una de persecuție și salvare prin exil. Dacă expulzarea din Spania este considerată de el un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care avea să anunțe venirea lui Mesia. Tot atâtea schimbări sau proiecte de schimbări care compensau oarecum tăcerea lui Dumnezeu în fața unei suferințe insuportabile. Este oare o întâmplare că, în Europa de Vest de astă dată, în Amsterdamul devenit noua mare metropolă evreiască, adăpostind foste populații marane întoarse la iudaism, în secolul al XVII-lea, Menasseh ben Israel, el însuși cripto-evreu originar din Madera, își intitulează una dintre opere Speranța lui Israel? Descrie în ea descoperirea celor zece triburi pierdute în America Latină, temă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ar fi permis integrarea într-o schemă explicativă coerentă a evenimentelor de după expulzare, ale căror efecte continuau să se facă simțite generație după generație. Potrivit acestei explicații, șocul expulzării ar fi condus la o reînnoire a misticismului și a mesianismului evreiești, care ar fi culminat cu explozia sabatianistă care a inflamat nu numai iudaismul sefard, ci și pe cel din estul Europei în secolul al XVII-lea42. Alții pun accentul mai degrabă pe dezvoltările interne ale Cabalei și minimalizează impactul expulzării în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
conjugă pentru a crea o receptivitate la mesianism care avea să-și dea întreaga măsură prin apariția lui Sabbatai Tzevi, născut la Smirna în 1626, declarat Mesia de Nathan din Gaza în 1665. Tzevi instituie diferite rituri, încalcă public legea evreiască, abolește posturile, declară permise alimentele interzise și anunță începutul unei noi ere mesianice în care adevărurile stabilite își pierd validitatea. Fervoarea mesianică nu atinge doar masele, ci și autoritățile rabinice. Povești mereu înfrumusețate despre puterile și minunile lui se răspândesc
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
declară permise alimentele interzise și anunță începutul unei noi ere mesianice în care adevărurile stabilite își pierd validitatea. Fervoarea mesianică nu atinge doar masele, ci și autoritățile rabinice. Povești mereu înfrumusețate despre puterile și minunile lui se răspândesc în toată lumea evreiască, rabinii și "laicii" devin spectatorii lui, își abandonează treburile și se pregătesc pentru întoarcerea poporului evreu în Țara Sfântă, care marchează sfârșitul exilului. Când această efervescență se dovedește incontrolabilă, autoritățile otomane îi dau de ales, în 1666, între convertirea la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Această respingere, cum am văzut, era deja prezentă la Maimonide în Epistola despre persecuție, scrisă în exil pentru a-i consola pe cei convertiți la islam sub persecuțiile almohade din secolul al XII-lea. Într-adevăr, se întâlnesc puține martirologii evreiești în lumea musulmană 44. Specificitatea contextelor istorice și a experiențelor traversate nu este suficientă pentru a explica, de una singură, cvasi-absența, în lumea sefardă, a discursului despre martiriu sau a scrierilor despre martiriu. Pentru a înțelege mai bine această variabilitate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
musulmană 44. Specificitatea contextelor istorice și a experiențelor traversate nu este suficientă pentru a explica, de una singură, cvasi-absența, în lumea sefardă, a discursului despre martiriu sau a scrierilor despre martiriu. Pentru a înțelege mai bine această variabilitate a răspunsurilor evreiești la suferință, trebuie să luăm în considerare și diversitatea percepțiilor despre creștinism și islam în lumea evreiască. Și sefarzii au compus elegii și rugăciuni de penitență legate de episoade dureroase trăite în momente precise ale istoriei. Aceste scrieri sunt parte
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
singură, cvasi-absența, în lumea sefardă, a discursului despre martiriu sau a scrierilor despre martiriu. Pentru a înțelege mai bine această variabilitate a răspunsurilor evreiești la suferință, trebuie să luăm în considerare și diversitatea percepțiilor despre creștinism și islam în lumea evreiască. Și sefarzii au compus elegii și rugăciuni de penitență legate de episoade dureroase trăite în momente precise ale istoriei. Aceste scrieri sunt parte integrantă din discursul lor despre suferință, chiar dacă nu formează componenta cea mai importantă. Putem citi astfel elegii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]