130,470 matches
-
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. ARTICOL UNIC Începând cu data de 28 iulie 2023, domnul Ion Damian, director general al Direcției generale de control din cadrul Corpului de control al prim-ministrului, exercită, cu caracter temporar, prin detașare, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru o perioadă de 6 luni. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean București, 7
DECIZIE nr. 267 din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271947]
-
membrii acestuia. (2) Consiliul de supraveghere și îndrumare a AAAS adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor săi. (3) La ședințele Consiliului de supraveghere și îndrumare a AAAS participă, fără drept de vot, președintele AAAS. Articolul 9 (1) Conducerea AAAS se exercită de către președinte și de 3 vicepreședinți, numiți prin decizie a prim-ministrului. (2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine și instrucțiuni. (3) Vicepreședinții AAAS exercită atribuțiile delegate de către președinte. Atribuțiile și răspunderile vicepreședinților se stabilesc
HOTĂRÂREA nr. 837 din 27 mai 2004 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/271881]
-
drept de vot, președintele AAAS. Articolul 9 (1) Conducerea AAAS se exercită de către președinte și de 3 vicepreședinți, numiți prin decizie a prim-ministrului. (2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine și instrucțiuni. (3) Vicepreședinții AAAS exercită atribuțiile delegate de către președinte. Atribuțiile și răspunderile vicepreședinților se stabilesc prin ordin al președintelui. (4) În cazul în care președintele, din diferite motive, nu își poate exercita atribuțiile curente, îl deleagă prin ordin pe unul dintre vicepreședinți să exercite
HOTĂRÂREA nr. 837 din 27 mai 2004 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/271881]
-
atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine și instrucțiuni. (3) Vicepreședinții AAAS exercită atribuțiile delegate de către președinte. Atribuțiile și răspunderile vicepreședinților se stabilesc prin ordin al președintelui. (4) În cazul în care președintele, din diferite motive, nu își poate exercita atribuțiile curente, îl deleagă prin ordin pe unul dintre vicepreședinți să exercite aceste atribuții, înștiințându-l pe prim-ministru despre aceasta. Articolul 10 Pe lângă președinte funcționează colegiul director, ca organ colectiv de analiză și evaluare, cu caracter consultativ. Componența
HOTĂRÂREA nr. 837 din 27 mai 2004 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/271881]
-
exercită atribuțiile delegate de către președinte. Atribuțiile și răspunderile vicepreședinților se stabilesc prin ordin al președintelui. (4) În cazul în care președintele, din diferite motive, nu își poate exercita atribuțiile curente, îl deleagă prin ordin pe unul dintre vicepreședinți să exercite aceste atribuții, înștiințându-l pe prim-ministru despre aceasta. Articolul 10 Pe lângă președinte funcționează colegiul director, ca organ colectiv de analiză și evaluare, cu caracter consultativ. Componența, atribuțiile și modalitățile de lucru ale colegiului director se stabilesc prin Regulamentul
HOTĂRÂREA nr. 837 din 27 mai 2004 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/271881]
-
Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în maximum 30 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1) . Articolul 4 Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităților teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet București
ORDIN nr. 1.759 din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271917]
-
sus sunt numite în continuare „coruperea unui funcționar public străin“. ... 4. În sensul prezentei convenții: a) „funcționar public străin“ înseamnă orice persoană, numită sau aleasă, care deține o funcție legislativă, administrativă sau judiciară într-o țară străină, orice persoană care exercită o funcție publică pentru o țară străină, inclusiv pentru o agenție de stat sau o întreprindere publică și orice funcționar sau agent al unei organizații publice internaționale; ... b) „țară străină“ include toate nivelurile și subdiviziunile de guvernare, de la cele
CONVENȚIA din 17 decembrie 1997 () [Corola-llms4eu/Law/271913]
-
iar, în subsidiar, să anuleze în parte Adeverința nr. x din 4 iunie 2020 și să dispună obligarea pârâtului la emiterea unei adeverințe în care să fie înscrisă suma de 26.512 lei. ... 11. În motivare, reclamantul a arătat că a exercitat funcția de judecător în cadrul Tribunalului Călărași până la data de 17 noiembrie 2015, având o vechime în magistratură de 33 de ani, și că, în prezent, beneficiază de pensie de serviciu. ... 12. În urma emiterii Ordinului ministrului justiției nr.
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
pe care le-a calificat ca fiind indispensabile acestei activități. Din această perspectivă există o legătură de necontestat între aceste obligații constituționale ale statului și dreptul de proprietate publică al acestuia, drepturile consacrate prin Constituție neavând o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. Prin urmare, dreptul de proprietate publică al statului trebuie exercitat în acord
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
constituționale ale statului și dreptul de proprietate publică al acestuia, drepturile consacrate prin Constituție neavând o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. Prin urmare, dreptul de proprietate publică al statului trebuie exercitat în acord cu principiile constituționale de bază ce călăuzesc însăși existența statului, între care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. Prin urmare, dreptul de proprietate publică al statului trebuie exercitat în acord cu principiile constituționale de bază ce călăuzesc însăși existența statului, între care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică. ... 21. Mai mult, acțiunea statului în concordanță cu interesul național se constituie într-o garanție a
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
alin. (2) din Constituție. În acest context, Guvernul subliniază necesitatea existenței cerinței de proporționalitate între mijloacele folosite de legiuitor ce au ca finalitate diminuarea proprietății publice a statului și scopul urmărit. Prin urmare, dreptul de proprietate publică a statului trebuie exercitat în acord cu principiile constituționale ce călăuzesc însăși existența statului, între care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică, inclusiv în activitatea de cercetare-dezvoltare, garantat de art. 135 din Constituție. ... 33. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
primul criteriu, existența unor diferențe majore de conținut juridic între cele două forme adoptate de fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului, nu este îndeplinit, deoarece Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, nu a făcut altceva decât să-și exercite dreptul propriu de decizie în cadrul limitelor impuse de principiul bicameralismului, fără să adopte soluții normative care să se îndepărteze de la conceptele statuate în forma Senatului sau de la materia avută în vedere de inițiatorul proiectului. Nici sub aspectul
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Decizia nr. 193 din 6 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 14 aprilie 2022, paragrafele 23 și 24). Legiuitorului îi revine obligația ca în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea acestor cerințe, concretizate în claritatea, precizia și predictibilitatea legii (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
62. Analizând dispozițiile de lege criticate sub aspectul majorării salariale de 50% acordate personalului AMEPIP, se reține că această reglementare se justifică în mod obiectiv și rezonabil prin nivelul diferit de responsabilitate, specificul, natura și complexitatea atribuțiilor pe care le exercită această categorie de personal, precum și prin rolul unității angajatoare - AMEPIP - asupra modului în care întreprinderile publice își desfășoară activitatea economică. Scopul acestei entități constă, în esență, în asigurarea programelor și indicatorilor de performanță economică și supravegherea aplicării acestora astfel
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
se depun în termen de două zile lucrătoare de la afișarea listelor, exclusiv prin e-mail. (2) Comisia pentru soluționarea contestațiilor este formată din trei persoane numite de Consiliul Camerei, astfel: a) un fost membru al Consiliului Camerei, care a exercitat două mandate, desemnat de Consiliul Camerei, altul decât acela care face parte din Comisia de validare a candidaturilor, care este declarat președinte al Comisiei pentru soluționarea contestațiilor; ... b) un șef de compartiment din cadrul Camerei, altul decât acela care face
NORME din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271895]
-
respectiv. ... 2. La articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: (4^1) Cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de 6 luni înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul. ... Articolul II Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată în
LEGE nr. 256 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272388]
-
în discuție interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, activitate care, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, este de competența instanțelor judecătorești. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din
DECIZIA nr. 213 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272330]
-
care vizează achitarea datoriilor și a creanțelor curente, iar, în contextul dat, criteriul folosit de legiuitor apare ca fiind unul obiectiv și rezonabil. Prin urmare, limitarea prin prevederile legale criticate a exercițiului unor drepturi ale debitorilor care nu și-au exercitat voluntar obligațiile de plată apare ca justificată cu prilejul desfășurării procedurii insolvenței ce urmărește tocmai acoperirea pasivului acestora prin satisfacerea creanțelor statului, inclusiv a celor bugetare. ... 22. De altfel, Curtea învederează că în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
și financiare (Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011). În continuare, Curtea a statuat că drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul lor material concret. A nu lua în considerare prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
decembrie 2011). În continuare, Curtea a statuat că drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul lor material concret. A nu lua în considerare prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție ar echivala cu convertirea unor drepturi esențialmente normative de natură constituțională în concepte filosofice abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
Parlamentului, acestea neputând fi confundate. Această concluzie se impune având în vedere rolul diferit al instituțiilor anterior menționate în cadrul celor două funcții - judecătorească și legislativă - ale statului, procedura diferită conform cărora funcționează și scopul diferit în care acestea își exercită atribuțiile constituționale. Astfel, scopul căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii nu este acela de creare a unor norme de drept, ci cel de interpretare și aplicare unitară a legii pe întregul teritoriu al țării, Înalta Curte de
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
nr. 600 din 10 august 2015, paragraful 13). Sub acest aspect, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, statele contractante beneficiază, în principiu, de o marjă largă de apreciere pentru a stabili modul în care trebuie exercitat dreptul garantat de prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție. Astfel, reexaminarea de către o instanță superioară a unei condamnări sau a unei sentințe poate privi atât chestiuni de fapt, cât și chestiuni de drept sau poate fi
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
OLAF), de Curtea de Conturi Europeană (CCE) și de Parchetul European (EPPO), DLAF, DNA, Autoritatea de Audit. Articolul 14 (1) Pe lângă controalele prevăzute în Acordul privind contribuția financiară și Acordul de împrumut între Comisie și România, Comisia își poate exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și poate efectua verificări, analize, controale și audituri pentru punerea în aplicare a PNRR în ceea ce privește: a) prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. (2) Raportat prerogativelor de control enunțate la alin (1), părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. (3) Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: – Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în temeiul Regulamentelor nr. 883/2013*1) și nr. 2185/96*2); *1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]