4,085 matches
-
erei noastre, sau poate chiar de la sfîrșitul celui precedent a circu- lat scrierea Omiliile clementine, care prezenta teologia orfică sau getică după legea adevărului și nu după făcătura grecilor, unde înțeleptul Orfeu lasă spre luminare o cosmogonie. ce ne prezintă facerea lumii astfel: ,,Astfel, primul Ou care a fost vreodată făcut, fiind încălzit treptat de către Făptura Vie din el, se sparge, iar apoi capătă chip și un lucru iese... Aceasta este în mod evident Logosul - Zeul din Ou și Zeul din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și înveșnicire. Dacă eram înfrățiți cu Satana, ne mîndream ca fii ai ,,legămîntului” lui Avram și nimic mai mult! Ivriții cînd făceau juruințe, prindeau în mînă vînjoșenia părintelui cum scriu ei plini de mîndrie în Talmul - Cartea lui Tobias și Facerea 24,2,9, adică ce aveau cel mai vrednic de cinstit era unealta însămînțătoare, deci jurînd pe bărbăția părintească, și aceea șonțită, nu puteau fi decît fiii sulei. Mitra, după ce a crescut mare și voinic s-a înfruntat cu Sfîntul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
roditoare. Din această jertfă se naște și prima pereche de oameni purificați ,,fii luminii” ca act creator al rezidirii lumii, iar Mitra a fost însărcinat să vegheze aceste ființe privilegiate. Mitul este o variantă tîrzie a celui emeș unde la facerea vieții pe pământ inclusiv a neamului omenesc, a fost sacrificat un zeu iar din sîngele lui amestecat cu pământ s-a făcut tot ceea ce este viu, pentru a sublinia caracterul sacru al tuturor vietăților și mai ales al omului ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la semnificațiile contingente sau involuntare [o caracteristică a tuturor formelor].― (Moussavi / Kubo 2006: 8, tr.n.) Definiția dată de Moussavi pare mult prea vagă pentru a descrie cu acuratețe ornamentul. Orice produs uman păstrează informație În urmele lăsate de momentul facerii sale, reflectă voluntar sau involuntar apartenența la o cultură și transmite afecte, indiferent dacă este saunu ornamentat. Ornamentul, deși Îndeplinește și aceste roluri, aduce ceva În plus. Moussavi (Moussavi / Kubo 2006: 6) găsește justificarea ornamentului clasic exclusiv În folosirea s
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face să apară, în tradiția ebraică și creștină, episodul inaugural al Facerii, libertatea omului și responsabilitatea lui sînt legate tot de tema alegerii, a liberului arbitru. și, deși în Paradis alegerea e mai curînd de ordinul cunoașterii amăgită de șarpe, Eva judecă greșit , componenta voință nu este mai puțin prezentă prin încălcarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai înalte bunuri, deși în sine este un bine mediu în ciuda extraordinarului relief pe care îl primește în definirea autonomiei umane, atît la greco romani, cît și la evrei și creștini, libertatea de alegere este o libertate imperfectă. Dacă, în Facerea, liberul arbitru este chipul dintîi sub care se manifestă libertatea umană, acesta nu este totuși chipul ei desăvîrșit. Liberul arbitru situează deja ființa la răscrucea dintre Unu și dualitate, o atrage deja spre domeniul multiplicității, al schimbării, al disjuncțiilor (și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și planuri sau emoții josnice. Gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate și complete, libertatea era valoarea umană esențială, definitorie, bunul cel mai de preț al omului, era statura lui dreaptă. Cu acest înțeles în minte, am putea spune că îndemnul din Facerea creșteți și vă înmulțiți nu cuprinde o repetiție de intensificare, ci distincția dintre înmulțirea numerică a omului originar și creșterea lui pînă la statura completă de om deificat, de om universal, creștere pe care eroarea de alegere din Paradis a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
demonstrație nu poate regăsi decît numai ceea ce a presupus la start. în capitolul Lupta lui Iacob cu îngerul din volumul Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin de intenția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
direct prin comandă divină dreptul de a guverna, începând cu Adam, primul dintre patriarhi. Strategia adoptată de Locke este de a respinge teoria patriarhalistă cu propriile ei argumente, bazându-se așadar pe exegeza biblică, în special pe interpretarea pasajului din Facerea 1.28. În Al doilea tratat, respingerea teoriei lui Filmer se face cu argumentele dreptului natural. Locke dezvoltă aici o teorie proprie, folosind argumente științifice; de aceea, Filmer este vizat în mod explicit numai în câteva pasaje. Prin folosirea ambelor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Dumnezeu în acest sens, putem vorbi cel mult de o suveranitate de facto. Dar, spune Locke, de facto nu existau supuși pe care Adam să-i guverneze, în afară de animalele peste care omul este întra-adevăr stăpân, în conformitate cu declarația lui Dumnezeu de la Facerea 1.28. Numai că suveranitatea asupra animalelor nu este dată lui Adam singur, ci întregului gen omenesc, pentru că Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, dar "bărbat și femeie i-a făcut". Filmer înțelege prin suveranitatea de facto
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
70. Filmer începe într-un sens, vorbind despre posesiunea lui Adam și despre domeniul său prin donație, și termină în alt sens, spunând că titlul său provine din paternitate. În opoziție cu Filmer, Locke dovedește pe baza exegezei pasajului de la Facerea 1.28 că Dumnezeu nu a i-a dat lui Adam putere directă nici asupra oamenilor, nici asupra copiilor și, prin urmare, că nu a fost făcut monarh. Totodată, nu a existat nici domnia exclusivă a lui Adam asupra creaturilor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este natural, ci mai degrabă în poruncile divine care ne îndeamnă să ieșim din starea de natură. Astfel, Locke vrea să arate că Biblia trebuie înțeleasă ca o "valorizare a culturii mai presus de natură, astfel încât primele capitole din cartea Facerii dau prioritate unei ordini politice care este artificială sau construită, mai degrabă decât naturală"72. A doua problemă a lui Filmer rezultă din confuzia între diferite tipuri de putere, așa cum apare în interpretarea sa a pasajului din Facerea 3.1673
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
din cartea Facerii dau prioritate unei ordini politice care este artificială sau construită, mai degrabă decât naturală"72. A doua problemă a lui Filmer rezultă din confuzia între diferite tipuri de putere, așa cum apare în interpretarea sa a pasajului din Facerea 3.1673. Locke introduce în analiză conceptul de autoritate și arată că există mai multe tipuri de autoritate între care nu există nici identitate, nici analogie. Filmer se bazează pe lectura de suprafață a textului pentru a susține că pasajul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
împreună cu femeia nu poate avea o autoritate absolută asupra femeii. Mai mult, dacă se consideră că faptul de a deține autoritate asupra semenilor este o recompensă pentru un merit (așa cum rezultă din ideologia patriarhalistă), nu putem găsi nicăieri în textul Facerii vreo referință la un pretins merit al lui Adam. În text, Dumnezeu se adresează Evei pentru a-i comunica în ce raport se va afla ea cu bărbatul, la fel cum se adresează lui Adam pentru a-i spune "întru
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lui Adam. În text, Dumnezeu se adresează Evei pentru a-i comunica în ce raport se va afla ea cu bărbatul, la fel cum se adresează lui Adam pentru a-i spune "întru sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea" (Facerea 3.19), dar nu se adresează bărbatului pentru a-i acorda vreo recompensă. Din perspectiva justiției divine, pedeapsa pentru Eva urmează să fie dată "în ea", într-o caracteristică a naturii sale, "dar nu mai există aici nici o lege care
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
introdus de Locke în capitolul 7 "pentru a-l diferenția de puterea politică și a submina teoria lui Filmer a primogeniturii"83. Locke analizează modul în care Filmer trece de la proprietatea privată la puterea politică, pe baza exegezei textului de la Facerea 1.28. Pentru Filmer, proprietatea și puterea publică sunt unul și același lucru, pentru simplul motiv că amândouă sunt transferate în același fel urmașilor, prin dreptul de succesiune paternă. Locke arată însă că proprietatea privată și puterea publică nu sunt
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
discutată la început, referitoare la fondarea suveranității lui Adam pe un drept de proprietate asupra tuturor creaturilor din Univers, și pe un drept de paternitate asupra tuturor ființelor umane. Primul drept rezultă din donația făcută de Dumnezeu, despre care vorbește Facerea 1.28, iar al doilea rezultă din actul generării. Ceea ce distinge teoria lui Filmer de toate teoriile dreptului natural este presupunerea că "în amândouă aceste drepturi fiind presupusă o excludere a tuturor celorlalți oameni, trebuie să fie vreo rațiune specială
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și umpleți pământul și supuneți-l!; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, peste toate dobitoacele și peste tot pământul, peste toate vietățile ce se târăsc pe pământ!", Biblia sau Sfânta Scriptură, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Facerea, 1.28. 68 Locke, "First Treatise", § 16, p. 152. 69 Ibidem, § 15, p. 151. 70 Ibidem § 17, p. 153. 71 Ibidem, § 41, p. 169. 72 Kim Ian Parker, The Biblical Politics of John Locke, Wilfrid Laurier University Press, Waterloo, 2004
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Iar femeii i-a zis: "Îți voi spori, înmulțindu-le, durerile și geamătul; în dureri vei naște copii; atrasă vei fi către bărbatul tău și el te va stăpâni"". Biblia sau Sfânta Scriptură, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Facerea, 3.16. 74 Locke, "First Treatise", § 47, p. 173. 75 Parker, The Biblical Politics of Locke, p. 112. 76 Locke, "First Treatise", § 48, p. 174. 77 Ibidem. 78 Locke, Al doilea tratat, § 52, p. 83. 79 Locke, "First Treatise", § 55
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
diferențele dintre națiuni mari. Concluzia autorilor este existența unui stil cetățenesc particular în privința acțiunii politice pentru fiecare societate. Competența cetățenească este însoțită și de cea dependentă, cetățeanul fiind totodată și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cetățeanul fiind totodată și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
diferențele dintre națiuni mari. Concluzia autorilor este existența unui stil cetățenesc particular în privința acțiunii politice pentru fiecare societate. Competența cetățenească este însoțită și de cea dependentă, cetățeanul fiind totodată și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cetățeanul fiind totodată și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal, de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Dumnezeu zidindu-l pe om a făcut cununa creației. însă, răscumpărându-l, a transfigurat și a mântuit întreaga creație. Prin mântuire, chipul omului devine asemenea cu chipul lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă „mărire și cinste” dăruite omului de creatorul său. Cartea Facerii îl înfățișează pe om ca fiind coroana creației și reprezentantul lui Dumnezeu în mijlocul ei. Omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, adică omul poate fi și el creator, având putere de a lucra și împlini voia lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și de viață făcătoare și începătoare de lumină Preasfântă Treime, Care, pentru bunătate, toată făptura lumii și pe cea mai presus de lume dintru neființă ai adus-o și cu purtarea de grijă o și stăpânești; Care, după alte nespuse faceri de bine ale Tale față de neamul omenesc, pentru neputința trupească, ne-ai dăruit nouă pocăință până în clipa morții; nu ne lăsa pe noi, ticăloșii, să murim în faptele noastre cele rele, nici pe începătorul răutății și pizmuitorul și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]