8,163 matches
-
numit minge? La ce anume invită fotbalul în războiul firii cu narcisismul contemplativ sau detașarea abstractă de legile gravitaționale? Ne invită jocul la pură distracție sau, dimpotrivă, avem motive să credem în forța paideică a întâlnirii cu darul presupus de faimosul giuoco del Calcio? Într-o meditație filozofică asupra esenței nevăzute a darului, Jean-Luc Marion 1 ne oferă câteva instrumente teoretice. Cartea a doua a acestui eseu reprezintă una dintre cele mai inovatoare reflecții recente pe tema relației între obiect și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
interpretări sociologice (prin apel la modelul luptei de clasă între „intelectuali” și „țărani”). Părintele Gabriel Bunge ne reamintește că esența teologiei evagriene - recuperată în opera unor sfinți precum Ioan Casian, Maxim Mărturisitorul, Isaac Sirul sau Grigorie Palama - se ascunde în faimoasele sale „tratate practice”, veritabile bijuterii ale gândirii ascetice de inspirație biblică, iar nu în speculațiile cosmologice de inspirație origenistă, care compun Kephalaia gnostica. Acestea sunt „doar o tentativă (discutabilă adeseori) de a contrapune o gnoză ortodoxă gnozei heterodoxe, o încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dezbătut prima controversă origenistă - și nici istorici generaliști de talia unor Vincent Desprez 5, Adalbert de Vogüé6, Graham Gould 7 sau James E. Goehring 8 nu au identificat la acest nivel superficial tensiunile din interiorul monahismului Bisericii primare. Cât privește faimoasa apoftegmă 7, cu privire la Evagrie, din Patericul egiptean (seria alfabetică), frecvent citată pentru a ilustra nu doar antipatia monahilor copți față de „intelectuali”, ci și „naționalismul” rigid al acestora din urmă9, sensul în care ea trebuie citită ni se pare a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
confirmă universalitatea criteriilor „homeopatice” necesare unei înțelegeri aprofundate a scrierilor duhovnicești. Ni se pare pilduitor faptul că cei care au perpetuat de mai bine de șaisprezece secole scrierile lui Evagrie n-au fost reprezentanții elitei umaniste, cât mai ales monahii - faimoși sau anonimi - îndrăgostiți de înțelepciunea acestui mare pedagog al virtuții. Nimic nu ne determină să credem că viitorul va infirma această tradiție. Îngerul Sileziantc "Îngerul Silezian" Gott ist mein Spiel. Angelus Silesius Un eveniment editorial timid receptat în presa culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au întâmpinat scrierile Sfântului Siluan. Considerându-le niște simple documente de pietate individuală, fără vreo relevanță dogmatică specială, acești universitari ratau de fapt întâlnirea cu un mare eveniment teologic. Limbajul extraordinar de elaborat în care părintele Sofronie și-a redactat faimoasa introducere la scrierile cuviosului Siluan nu surprinde printr-un grai provincial sau prin complacerea romantică, de tip narodnicist, în exaltarea virtuților țărănești ale sfinților ruși de odinioară. Cu siguranță, părintele Sofronie n-a împărtășit nostalgia slavofililor care doreau să reînvie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cartea părintelui Zaharia este o contribuție originală în măsura în care știe să rămână fidelă originalului. Pe de altă parte, autorul ne oferă câteva interpretări cu totul noi la teme care au marcat definitiv învățătura arhimandritului Sofronie și a cuviosului Siluan. De pildă, faimosul cuvânt „Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui” primește, sub pana părintelui Zaharia, o neașteptată profunzime; capitolul despre calea terapeutică a monahismului, ca și paginile despre transformarea rușinii la momentul spovedaniei în armă duhovnicească (marcând astfel trecerea din planul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
temeiul infinit atât al particularității, cât și al universalității. În acest caz, persoana (e.g., Petru sau Pavel) nu mai este o simplă instanță a unei naturi generice (umanitatea). Aceasta este și teza apărată, între alții, de mitropolitul Ioan Zizioulas în faimosul și controversatul său eseu intitulat Being and Communion (1984). Totuși, spre deosebire de Berdiaev, Lossky sau Zizioulas, arhimandritul Sofronie nu opune într-un stil existențialist „natura umană” vs „persoana”. Pentru Sofronie Saharov, natura umană restaurată prin har nu mai trăiește sub dictatura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de jurnal nu reprezintă oare o abdicare de la vocația profetică a creștinismului tradițional? Ne putem aminti aici că începutul creștinismului coincide cu refuzul privatizării credinței. Fără să asume o formă de colectivism agresiv și militant - după modelul american contemporan al faimoaselor Jesus Camps -, mărturisirea lui Hristos în sintaxa liturgică a Bisericii timpurii nu putea rămâne un act de pietate strict individuală. Credința se naște întotdeauna printr-un act de comuniune și trimite, strict în această ordine, către nașterea unei comunități. Martirii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Hristos în sintaxa liturgică a Bisericii timpurii nu putea rămâne un act de pietate strict individuală. Credința se naște întotdeauna printr-un act de comuniune și trimite, strict în această ordine, către nașterea unei comunități. Martirii au refuzat ambiguitatea faimoasei păci romane care, în plan religios, cerea uniformizarea socială a tuturor credințelor din Imperiu. Ortodoxia a vrut să rămână însă profetică, radicală și manifestă. Din acest ethos s-au născut scrierile lui Athenagoras, Iustin Martirul sau Clement Alexandrinul. Cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
concrete pentru stabilirea Patrimoniului Mondial UNESCO prin Comitetul Patrimoniului Mondial (CPM), format din reprezentanți ai 21 de state, desemnați de Adunarea Generală și cu un mandat de șase ani maximum. CPM ascultă și face evaluarea tuturor propunerilor de bogății universale (faimoasele situri și alte comori) care trebuie înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial sau Lista Patrimoniului Umanității. CPM poate lua decizii suverane cu privire la catalogarea, denumirea și conservarea siturilor culturale și naturale de importanță pentru moștenirea comună a umanității. În anumite condiții (culturale
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
chiar foști democrați dezamăgiți: Norman Podhoretz, redactorul-șef, timp de aproape patru decenii, al revistei Commentary - omoloaga transatlantică a parizienei Commentaire -, care și-a început lunga carieră de intelectual public (o specie aproape exclusiv newyorkeză) la Partisan Review, alături de „liberali” faimoși ca: Lionel Trilling și Hannah Arendt (de care s-a despărțit public într-o carte cu mare ecou), s-a autocaracterizat drept „conservator vesel” (cheerful conservative), pentru a atenua eticheta de conservator, asociată în mediile „liberale” cu cinismul snob și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
formă și conținut: de pildă, s-au făcut musical-uri cu Evita Peron și Anne Frank, opere rock cu Isus Cristos, melodrame despre Holocaust (celebrul miniserial Holocaust, difuzat de rețeaua de televiziune americană NBC în 1979; mai recent și mai faimos, filmul lui Steven Spielberg, Schindler’s List), spectacole de marionete cu Romeo și Julieta 19. În acest context teoretic, „Chick” ar fi cu totul liber să-l evoce pe „Abe” după plac, atât în formă, cât și în conținut. Ar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Davarr”, mai există și alte personaje inspirate din viața reală. Dintre ele, cel mai notoriu este „Rakhmiel Kogon”, caricatura eminentului sociolog și teoretician al științelor sociale Edward Shils (1910-1995), membru (ca și Bellow, Eliade, Leo Strauss, Bloom, Leszek Koßakowski) în faimosul Committee on Social Thought de la University of Chicago (Shils, membru fondator, timp de 45 de ani). Caricatură e poate puțin spus, fiindcă „Kogon” nu apare doar ca un personaj grotesc, ci e considerat „periculos”. Dintre numeroasele lucrări ale lui Shils
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bellow între 1974 și 1985, actualmente profesoară de matematică la Northwestern University (purtând numele de Alexandra Bellow Calderón), era fiica doctorilor Florica și Dumitru Bagdasar, cunoscuți medici și profesori, care studiaseră și în Statele Unite. Dumitru Bagdasar a fost discipol al faimosului Harvey Cushing și creatorul școlii românești de neurochirurgie, iar Florica Bagdasar a studiat sănătate publică la Harvard și a fost specialistă în psihiatrie infantilă. Dumitru (în 1945) și, după moartea acestuia (în 1946), Florica Bagdasar au fost miniștri ai Sănătății
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai recente ale autorului canadian, ajută cititorul român preocupat de legarea comunitarismului de temele drepturilor colective ale minorităților (Kymlicka este utilizat la noi foarte competent de autori activi civic precum Gabriel Andreescu și Levente Salat). Kymlicka a devenit între altele faimos pentru susținerea drepturilor culturale ale minorităților, veche problemă fără soluție a modernității politice. Pentru o succintă și inteligentă critică liberală a lui Kymlicka în această chestiune, precum și pentru o foarte bună sinteză a chestiunii, vezi Avishai Margalit și Moshe Halbertal
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
citatul este de la p. 194; traducerea îmi aparține. Această flexibilitate relativ tardivă a lui Hayek e foarte departe de ideea că nu poate exista o utopie liberală, deoarece aceasta ar încălca autonomia individuală și (așa cum demonstra Popper într-un text faimos) ar produce inevitabil violență. Chestiunea atașamentului dogmatic la un corp de doctrină ridică niște semne de întrebare fascinante, la care ar trebui să se reflecteze mai mult și în România. Cum se produce metanoia, conversiunea la o doctrină ce pare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tangibile. 21. Cazul Braziliei este de un tragicomic foarte elocvent: în secolul al XIX-lea, pentru a distinge net între indivizi pe baza atributelor „rasiale”, demografii și politicienii au inventat 462 de combinații posibile, un sistem taxonomic la fel de delirant ca faimosul „arbore al pasiunilor” calculat de Fourier pentru a epuiza posibilitățile combinatorice ale variațiilor individuale și tipologice. Până la urmă, sistemul a fost abandonat. Poate așa se va întâmpla și în Statele Unite într-o zi. Dintre specialiștii români, tânărul istoric Marius Turda
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de agenții Kominformului, i-a hărțuit pe delegații sovietici, a organizat o contramanifestație și a aranjat o campanie de presă ostilă operațiunii staliniste, de la care singura excepție a fost The New York Times. Așa s-a născut mișcarea ce avea să ducă la faimosul Congress for Cultural Freedom, lansat la Berlin acum cincizeci și cinci de ani, pe 26 iunie 1950, după ce contraconferința organizată pe 30 aprilie 1949 la Paris eșuase oarecum în neutralism, pacifism și vagi pledoarii pentru libertate. Berlinul, care se găsea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Mondiale pentru reforma educației în Europa de Est (vezi www.sjcsf.edu). La University of Chicago exista înainte de Committee on Social Thought din anii ’30 așa-numitul „curriculum aristotelic”, inițiat de neobositul savant, philosopher at large (propria-i formulă), enciclopedist - a condus faimosul Board of Editors la Encyclopaedia Britannica -, educator reformist, publicist Mortimer J. Adler (1902-2001). Recomand cititorilor situl adlerian www.thegreatideas. În mai multe mari universități americane, dezbaterile în jurul unui core curriculum se leagă și de presiunea studenților, părinților și donatorilor de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o reacție de stânga împotriva Congresului. Conceptul de război cultural a fost desigur lansat de Bismarck (Kulturkampf), care se referea astfel la politica sa anticatolică; sintagma Cultural Cold War a fost inventată de Christopher Lasch în 1967, dând titlul unui faimos eseu al său din The Nation. Cea mai cuprinzătoare lucrare recentă despre implicarea SUA în „războaiele reci intelectuale” europene a fost dată de excelentul istoric contemporanist german Volker R. Berghahn, profesor la Columbia: America and the Intellectual Cold Wars in
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unei familii de asistenți sociali de origine evreiască europeană din Indianapolis. A intrat la University of Chicago la doar 16 ani, grație unui program pentru supradotați, luându-și doctoratul cu Leo Strauss la doar 25, după studii strălucite sub auspiciile faimosului Committee on Social Thought și la Paris - unde și predase. În 1957 a studiat și la Heidelberg, după care a predat la University of Chicago în programul de educație a adulților („la seral”, cum se spunea la noi), începându-și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din cabala menționată, este reala fascinație a unor figuri cu evidente afinități elective și statornice contacte - Leo Strauss, Alexandre Kojève, Allan Bloom, pentru a nu menționa decât pe cei mai importanți, fiecare având o listă lungă de discipoli (aproape) la fel de faimoși - pentru arcanele guvernării, pentru transmiterea (cvasi)secretă a cunoașterii, prin contact pedagogic direct, mergând până la forme fizice de eros paidikos. Este imposibil să repertoriez aici toate cele ce s-au pus în seama lui Allan Bloom după succesul epocal al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la Chicago, reprezentată de Robert Hutchins și Mortimer Adler (la rândul lor, cu surse americane mai vechi). Astfel, Chicago a devenit centrul unei gândiri absolutiste, antipragmatiste și anti-istoriste. În acest cadru trebuie citit antimodernismul conservator-liberal al lui Bloom, ca și faimosul program Great Books, ca și nu mai puțin faimosul Committee on Social Thought. Vezi excelentul studiu al lui Fred Matthews, „The Attack on «Historicism»: Allan Bloom’s Indictment of Contemporary American Historical Scholarship”, The American Historical Review, vol. 95, nr.
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la rândul lor, cu surse americane mai vechi). Astfel, Chicago a devenit centrul unei gândiri absolutiste, antipragmatiste și anti-istoriste. În acest cadru trebuie citit antimodernismul conservator-liberal al lui Bloom, ca și faimosul program Great Books, ca și nu mai puțin faimosul Committee on Social Thought. Vezi excelentul studiu al lui Fred Matthews, „The Attack on «Historicism»: Allan Bloom’s Indictment of Contemporary American Historical Scholarship”, The American Historical Review, vol. 95, nr. 2, aprilie 1990, pp. 429-447. În mod paradoxal, pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Gheorghe, începînd de atunci a precumpănit cam aceeași viziune liberă despre balenă, nu numai în picturile cele mai populare, dar chiar și în multe dintre reprezentările ei științifice. Imaginea de departe cea mai străveche a balenei se găsește însă în faimoasa pagodă din grotele de la Elefanta, din India. Brahmanii pretind că în nenumăratele statui ale acelei pagode imemoriale, au fost prefigurate, cu secole întregi înainte de a fi luat ființă, toate negoțurile și meseriile, toate ocupațiile imaginabile ale oamenilor. N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]