3,956 matches
-
are nădejde însă când se gândește că e slut. Întoarcerea cu sănii pe viscol. Bogdan duce pe tatăl său la casa Jderului, unde e găzduit, unde află dragoste și-nțelege că Jder a fost nedreptățit... Atuncea vine și Jder cu feciorul și cu bețivul. Ștefan iartă pe Bogdan. Nepoata Jderului se amorezează de Bogdan. În această împrejurare, se vede că Jderul era țăran râdicat și pârâșul lui era boer vechiu, cneaz. Ștefan Vodă se mânie, dar Jderul e creștin și ertător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să i se dee; iar bețivul atrage-ntr-o capcană pe soț și-l face să dispară... Despre asta vorbesc mergând spre tabără cei doi tovarăși mai mult în suptînțelesuri și ajungând la tabără un orb cântă vitejia și frumuseța feciorului lui Ștefan-Vodă... și Bogdan e trist și neliniștit, și nemulțămit de viață, și cu dor de a arde și a pustii țara Leahului, care și el i-a amintit sluțenia lui... În anii din urmă ai lui Ștefan. La Hotin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
măsea cu cleștele. Urmărirea boerilor pe care Jderii i-au prins și i-au adus la Vaslui. Iarnă grozavă. Viscol. Ger mare. Sănii. Ape înghețate. Pe când în iarna 1475 a fost moloșag Podul Înalt. Bătrânul Nechifor Căliman cu unii din feciorii lui Strâmbă Lemne Sfarmă Piatră. Pregătiri de vânătoare domnească (unde au sfătuit boerii). Vodă nu poate participa. Pod umblător. Prisacă de altădată. (toamna când se bat zimbrii) Vânătoare, (............) de petrecere, la care unii boeri vechi și alții noui își destrăbălează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lent, pământul și timpul. Fauna, flora, temperatura, apele, alimentația. Note Iosif era la 1469 stareț la Neamțu și pe urmă a trecut la Putna. Manole Păr-Negru comis la 1475 are 60 de ani. Nechifor Căliman staroste Ptiu, drace! (are șapte feciori). Jder cel mic are câni pe Dolca și pe cânele Bora și un erete. Jderul cel mic nu-i frumos, are nas cam mare și-i plac ochi castanii. călugărul cel nebun Stratonic. Anastasie Panțirul, alvanit venit cu Vodă dela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Despre vreme și vânt (Manole) Ploile de sântămărie Vinul îl subție. Toamna se numără bobocii și se măsoară grâul. După iarnă supărată Vara râde. Dacă lepezi cojocul la Crăciun Îl îmbraci la Paști. Când se umplu fântânile Săcătuiesc stânile. Pe feciorii Starostelui Nechifor îi chiamă Onofrei (are glas mai gros) și Samoilă. Onofrei Sfarmă Piatră Samoilă Strâmbă Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul și unul din sfetnicii lui, înțelept care e plin de apropouri și proverbe orientale. Acesta se adaoge la Brăila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când l-a văzut. Jderuț stângaciu neștire în treburi de dragoste. Înălțare copilul Damian Păr Negru, agent tainic vine din când în când la Suceava. harmasar harmasaraș Simion dragoste nouă piticii Domnului Gogolea & Mihu pg. 320 Cea dintău pareche de feciori Cum Gogolea cere întăiu un a comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trei zile depărtare de București. la 21 urmărire la 23 în preajma Dâmboviței la 24 intrare în Buc. Radu fuge la Giurgiu. Oastea stă în Buc., trei zile. Ștefan ia pe Domnițe. în scaun a fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul la Munteni, Domnul își așază tabăra la Vaslui. 1474 nov. solie dela Turci p. cetăți. în toamna lui 1475
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și uscat Ionuț stângaciu foarte cuvios) Anastasie, alvanit din gardă Stratonic călugărul nebun dela Nț. Ifrim vraciul dela bolniță harmasarul Catalan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să fie slugă tuturor tuturor Dumnezeu vede în inimă. Precum se lămurește în cuptor aurul și argintul, așa inimile alese dela Domnul. Fagure de miere sunt cuvintele bune și dulceața lor tămăduirea sufletelor. A fost adus un harmasar alb din feciorii lui Catalan. 1 April 1470 M.rea Neamț egumen Silvan. Scutire de vamă la trei care de pește. Toma logofăt Vulpaș grămătic Suceava 1470 Stanciu și Mârza 1 April Vlaicu și Duma (Hotin) Gorău Chilia Pascu 7 Maiu 1470 Isaiia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noaptea de 20 spre 21 dechemvrie, am avut un vis. Scena ce mi se înfățișa părea o urmare la o întâmplare reală. Oamenii din vis îi mai văzusem? Poate i-am văzut. Îmi erau cunoscuți, adică i-am recunoscut. Un fecior cam negricios, cu ochii negri, ducea în brațe o copiliță poate de doi ani, foarte frumușică și delicată. El însuși feciorul era bine îmbrăcat, pălărie neagră și bundă brumărie. Nu era fecior, nu era holtei; copila era a lui. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reală. Oamenii din vis îi mai văzusem? Poate i-am văzut. Îmi erau cunoscuți, adică i-am recunoscut. Un fecior cam negricios, cu ochii negri, ducea în brațe o copiliță poate de doi ani, foarte frumușică și delicată. El însuși feciorul era bine îmbrăcat, pălărie neagră și bundă brumărie. Nu era fecior, nu era holtei; copila era a lui. O privea cu dragoste și-i cânta: Tata verde, mama neagră: Sărut mâna, cocă dragă! Cum a trecut el cu copila, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Îmi erau cunoscuți, adică i-am recunoscut. Un fecior cam negricios, cu ochii negri, ducea în brațe o copiliță poate de doi ani, foarte frumușică și delicată. El însuși feciorul era bine îmbrăcat, pălărie neagră și bundă brumărie. Nu era fecior, nu era holtei; copila era a lui. O privea cu dragoste și-i cânta: Tata verde, mama neagră: Sărut mâna, cocă dragă! Cum a trecut el cu copila, s-a arătat și mama "neagră", un fel de țigăncușă cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vaso vameșule: ce porc de câne ești tu, de cărțile Domniei mele nu le bagi în seamă? A făcut Domnia mea cărți părintelui Snagoveanului să-și ia de pe locul lui de la Spanțov, cum a fost legea și obiceiul; iar tu, fecior de lele, nu bagi cărțile mele în seamă. Să cauți să-l lași să-și ia ce e obiceiul, că vom trămite Domnia mea de acolo, te va spânzura... Aceasta-ți scriu și însumi am zis Domnia mea. Scris Octomvrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe jos, captivii au fost duși cătră înălțimile piscurilor. Uneori tatarii se opreau ca să se apere de Cazacii urmăritori. Una din copilele cneaghinei Ana a pierit. Captivii au stat în prinsoarea lui Șamil opt luni, până ce au fost schimbați cu feciorul imanului, prizonier la ruși. Trofeul acestor munteni nu e capul dușmanului, ci o mână uscată cu mirodenii și ținută pe ușa casei. Legea răzbunării e în floare la acest popor. Cel ce se crede ofensat sau i s-a omorât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este-aici la Slătiori O soacră cu trei nurori etc. Măi fecior din cela sat Umbli noaptea la furat O nevastă cu bărbat? Și te-au prins și te-au legat Și te-au dus la judecat Judecata ți-i făcută Strânge-o-n brațe ș-o sărută. 11 Aprilie 1956 Vizită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n'au contact cu țăranii și n'au nici autoritate asupra lor. Asupra lui Pintiliescu știu eu un fapt care-i luminează caracterul. Tatăl lui, un om nevoiaș de la munte, vine să-l vadă. De mult nu și-a văzut feciorul, nici la nunta lui n'a fost. Pintiliescu, de la primărie, l-a văzut venind și a trimis pe odagiu cu 5 lei: "Du-te și spune omului celuia să se ducă, să iasă din sat, să-și caute de treabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și trebuie să mai trecem și pe pod boeresc, ca să plătim vamă. Rămâne satul nostru ca vai de lume. Am vrut noi să ne dobândim iar drumul ș-am dat odată de-adreptul cu carele de la pădure ș-a eșit un fecior boeresc ș-a luat cojoacele la o sumă din noi. Nu ne-am pus de pricină.; noi eram mulți și el era unul; da' noi suntem oameni de pace. Atuncea am făcut noi jalbă tot satul la cei mari. Dac-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar cine ne-o dă? Vorbitorul dintăiu ridică mâna stângă în semn de pace, și întoarse numai puțintel capul, spre partea celui ce aruncase vorbele. Bine, avem dreptate, zice el, dar boerul ne-a arat pământul, și ne așteaptă oricând feciori boerești cu puștile. De aceea ne-am gândit să cerem și noi acuma un sfat... Le-am arătat că dacă au dreptate, trebuie s-o dobândească. Mă ascultară în tăcere. Femeile eșeau încet-încet din fundul bisericei. Mă gândeam să reiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să uite băiatul țâța... Și uită țâța, draga mea! Prefectul sare atunci și vorbește despre eres și ignoranță și despre prostiile babelor. Cum? zice baba înțepată. Asta-i prostie. Doar așa am apucat din bătrâni, și slavă Domnului, am niște feciori să nu le fie de deochi, iaca unu-i de strajă, ia uită-te la el, îi de două ori cât d-ta, să nu-ți fie cu supărare nu-i sfrijit și cu picioarele ca fusele cum sunt alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
același an, 1489, Alexandru, fiul lui Ștefan se căsătorește. Un act de familie, dar cu rezonanță internațională. La 29 iunie, 1489, Matei poruncea să i se dea 500 de galbeni nobilului Paul Bekeny, care urma să-l reprezinte la nunta feciorului lui Ștefan. Ivan al III-lea a dorit să-și trimită și el solul la nunta cuscrului său și i s-a adresat lui Cazimir, la 18 februarie 1490: „Ne-a trimis Ștefan voievodul Moldovei, pe solul său, aducându-ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu în mijlocul lui, cum credea B. T. Câmpina și P. P. Panaitescu. Nu se știe cum s-a format acest domeniu. E probabil că în aceste părți să fi existat o alcătuire social-politică de dinainte de întemeiere. Mihail a avut trei feciori: Ivanco, Iurie și Sima. Dintr-un privilegiu de la Ștefan cel Mare, aflăm că Ivanco vindea satul Dobrușa lui Ștefan Trifăscul, ceea ce înseamnă că moșia lui Mihail fusese împărțită între fiii săi, din moment ce vinde numai Ivanco. Printre marile domenii citate în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acela al familiei Rotompan (Rotâmpan, Rotimpan), care se înrudea cu familia lui Dragoș Viteazul, unul dintre vitejii care au stat alături de primii domni ai Moldovei. La 20 aprilie 1481, Zbiarea, membru al Sfatului Domnesc, cumpăra de la Șteful, Sima și Maseico, feciorii lui Rotompan, patru sate, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Giurgiu Jumătate, i-a revenit satul Jumătățenii, pe Jijia, unde a fost curtea lui Căliman. Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate, i-au mai dat ceilalți veri și nepoți 700 de zloți, ceea ce înseamnă că valoarea unei curți nu a contat. Feciorul Mărinei avea să vândă, în 1495, jumătatea de sus din satul Jumătățenii, unde a fost curtea lui Căliman pe 230 de zloți, sumă semnificativă, pentru a stabili “unde a fost curtea lui Căliman”. La 15 martie 1490, Isaia de la Răcătău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său de pe Cracău și satul Caucelești. Boierul Negru dăruise satul unde este curtea lui, anume Gâdinți și satele pe Racova, care apar într-un document din 15 octombrie 1491. Domnul cumpără aceste sate: Crăstoaie, pe Racova, unde a fost Pătru, feciorul Crăstei, alt sat, anume Bălcarii, pe Racova, unde a fost Oană, fratele lui Pătru, și Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
într-un document din 15 octombrie 1491. Domnul cumpără aceste sate: Crăstoaie, pe Racova, unde a fost Pătru, feciorul Crăstei, alt sat, anume Bălcarii, pe Racova, unde a fost Oană, fratele lui Pătru, și Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]