3,819 matches
-
se concretizează, în plan acțional, în succesiunea: percep decodez/ajung la sens înțeleg/ evaluez/mă raportez critic la răspund/reacționez/dau feedback. (6) Dă interlocutorul feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? Interlocutorul poate alege să dea sau nu feedback verbal/nonverbal/paraverbal locutorului (deși și absența feedback-ului explicit se constituie, în realitate, tot într-o formă de feedback) și, în cazul plasării în ipostaza ascultătorului activ 62, poate solicita completări, explicații, lămuriri, poate încuraja sau nu locutorul să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decodez/ajung la sens înțeleg/ evaluez/mă raportez critic la răspund/reacționez/dau feedback. (6) Dă interlocutorul feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? Interlocutorul poate alege să dea sau nu feedback verbal/nonverbal/paraverbal locutorului (deși și absența feedback-ului explicit se constituie, în realitate, tot într-o formă de feedback) și, în cazul plasării în ipostaza ascultătorului activ 62, poate solicita completări, explicații, lămuriri, poate încuraja sau nu locutorul să-și dezvolte ideea, poate fi empatic, înțelegător, suportiv
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dau feedback. (6) Dă interlocutorul feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? Interlocutorul poate alege să dea sau nu feedback verbal/nonverbal/paraverbal locutorului (deși și absența feedback-ului explicit se constituie, în realitate, tot într-o formă de feedback) și, în cazul plasării în ipostaza ascultătorului activ 62, poate solicita completări, explicații, lămuriri, poate încuraja sau nu locutorul să-și dezvolte ideea, poate fi empatic, înțelegător, suportiv sau, dimpotrivă, își poate manifesta rezervele/dezacordul față de cele comunicate de către locutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ce înțelegi prin...?/ Ce vrei să spui cu...?/ La ce te referi când spui că...? Nu știu dacă am înțeles foarte bine ce ai spus.../ Explică-mi, te rog... Interlocutorul dorește să înțeleagă mesajul transmis de locutor și îi dă feedback acestuia în sensul necesității unor clarificări (inclusiv la nivelul codului folosit). Cu alte cuvinte.../ Ce vrei să spui de fapt este că.../ Deci ce spui tu este că.../ Ați spus că..., aceasta înseamnă... Interlocutorul dorește să verifice dacă/să-și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
spre particular. Ce crezi că s-ar întâmpla dacă...?/ Ce zici dacă...? Interlocutorul încearcă să-i ofere locutorului posibilitatea de a opera o modificare de perspectivă în mesajul său. Am impresia că.../ Cred că.../ Mi se pare că... Interlocutorul dă feedback locutorului, dar îl relativizează, dându-i posibilitatea locutorului să-și nuanțeze/redimensioneze mesajul, dacă este cazul. Îmi sună foarte cunoscut/Asta îmi amintește de.../ Chiar mă gândeam că... Interlocutorul raportează mesajul locutorului la experiențe proprii eventual, comune cu locutorul. etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
atentă către locutor, zâmbet, poziție relaxată pe scaun Interlocutorul își manifestă interesul față de actul comunicativ al locutorului și față de persoana acestuia. privire întrebătoare Interlocutorul solicită clarificări de la locutor. privire meditativă Interlocutorul se gândește la implicațiile mesajului receptat, neoferind încă un feedback explicit privind acordul sau dezacordul cu locutorul. gest rotativ cu mâna Interlocutorul solicită continuarea intervenției comunicative a locutorului. capul ținut drept Interlocutorul se arată neutru față de informațiile vehiculate în cadrul actului comunicativ. capul aplecat într-o parte Interlocutorul este interesat de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
arată neutru față de informațiile vehiculate în cadrul actului comunicativ. capul aplecat într-o parte Interlocutorul este interesat de mesajul locutorului. semnul ok Interlocutorul este de acord cu locutorul, îl încurajează în continuarea actului comunicativ. mimică veselă/tristă/iritată/nemulțumită Interlocutorul dă feedback locutorului, exteriorizându-și starea generată de receptarea mesajului. privire caldă Interlocutorul empatizează cu sentimentele frumoase transmise de către locutor sau este emoționat de mesajul acestuia. gest de atingere a urechii Interlocutorul este deranjat de ceea ce aude. buzele strânse Interlocutorul nu este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și "traducerea" acestora Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu vrea să intervină în actul comunicativ. intonație "jucăușă" Interlocutorul este amuzat de mesajul receptat sau uimit de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate reacțiile. voce joasă Interlocutorul dă feedback locutorului de pe poziția autorității. timbru modificat Interlocutorul dorește să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate reacțiile. voce joasă Interlocutorul dă feedback locutorului de pe poziția autorității. timbru modificat Interlocutorul dorește să dea un aspect ludic actului comunicativ sau să-i sugereze locutorului necesitatea de a intra mai bine în rol. etc. (7) Cum se raportează la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prestabilit sau construit în contextul respectiv) și caută puncte comune cu acesta; un al doilea interlocutor nu este de acord cu locutorul și caută elementele care să-l pună pe acesta într-o poziție ingrată 41; * exerciții de oferire de feedback interlocutorul reacționează, față de intervenția prestabilită a locutorului prin: suită de întrebări adresate rapid, pe marginea mesajului receptat (tip interogatoriu); aprecieri/laude; critici motivate; critici dure/ acide; replică disprețuitoare; replică ironică etc.; * tehnici nonverbale: * În oglindă 42: exercițiu în perechi interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
textului original); actualizarea tuturor tehnicilor verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, în vederea decodării optime a actului comunicativ artistic reprezentat ca spectacol (cu multiplele sale valențe: perspectivă regizorală, jocul actorilor, costume, machiaj, decor, lumini, fond sonor, efecte speciale etc.); oferirea de feedback adecvat locutorilor-artiști (prin atenție, aplauze, râs etc., în funcție de context, de tipul piesei de teatru, de secvențele acesteia etc.); compararea textului original cu maniera sa de reflectare în spectacol, prin prisma regizorului și a tuturor variabilelor implicate de un astfel de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și la locutor, inclusiv prin prisma relației cu acesta și a finalităților urmărite prin implicarea în situația de comunicare respectivă; actualizarea diferitelor tehnici verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, utile în decodarea optimă a actului comunicativ al locutorului; oferirea de feedback (vezi supra multiplele modalități în care poate face acest lucru, de exemplu, un ascultător activ). Important este, finalmente, câștigul pe care îl poate aduce pentru interlocutor plasarea sa în oricare dintre situațiile de comunicare invocate anterior, inclusiv din perspectiva îmbogățirii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Communication, 9(1), 1-9. Weiss, A. (1967). De l'Adaptation Des Oeuvres Thétrâles. Criticism, a Quartely for Literature and the Arts. Vol. IX, nr. 2, Spring, 155-173. White, S. (2009). Articulation and re-articulation: development of a model for providing quality feedback to pre-service teachers on practicum. Journal of Education for Teaching, 35 (2), 123-132. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. București: Editura Universității din București. Zbughea, A., Bem Neamu, R., Iordan, B, & Mastan, B. (2010). Teatrul de umbre la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un caracter procesual, referindu-se la inserarea sa de la începutul la sfârșitul secvenței de predare - învățare, permițând adaptări și ameliorări de-a lungul întregii desfășurări. Caracterul dinamic și flexibil rezultă din faptul că este centrată pe proces și printr-un feedback „rapid, sistematic, permanent” asigură reglarea din mers a activității educaționale. Evaluarea formativă oferă copilului informații despre prestația proprie. Caracterul continuu și sistematic al evaluării formative nu se referă la dimensiunea temporală, ci la posibilitatea de a valorifica în permanență informațiile
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
într-un tip temperamental și prezentați-i comportamentul. Creați un ritm sau alegeți o melodie care să ilustreze trăirile doamnei T din timpul celor două întâlniri. După prezentarea rezultatelor fiecărei grupe, este indicat ca elevii să completeze o fișă de feedback, pentru a-și exprima opinia despre activitatea desfășurată, referindu-se la atitudinea lor, la formularea sarcinilor, la modul în care au colaborat în cadrul echipei și nu în ultimul rând, la eficiența acestei tehnici. Desigur că acest tip de activitate necesită
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
transmitere a informației, precum ziarele, permit, în ultimă instanță, doar o contribuție limitată din partea publicului. Sigur, jurnaliștii activează în numele și în interesul publicului, dar până la urmă conținutul e produs de un grup mic de profesioniști în comunicare, iar posibilitățile de feedback din partea cititorilor sunt minime. Mulți către mulți Dacă în comunicarea personală e vorba de o relație unu la unu, în care cele două persoane implicate sunt pe rând (și uneori simultan - sic) emițător și receptor, în comunicarea mass media avem
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ne-am obișnuit să-i spunem. Un simplu click ne permite să dăm mai departe un link pe Twitter sau pe Facebook. În jurul fiecărui clip popular de pe YouTube se creează comunități ad-hoc care comentează, preiau, dau mai departe, gene rează feedback, conținut și, foarte important din punct de vedere comercial, brand awareness - capital de notorietate pentru per soana, compania sau produsul care se află în centrul res pec tivului clip. Rețelele sociale ieri și azi Atunci când o mână de oameni s-
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
într-un interviu Schimbările spațiului public în era social media 177 acordat ziarului New York Times. „Pot să postez ceva și într-un minut să adun reacții de la 700 de oameni din toată lumea, care-mi dau opiniile lor sincere.“139 și feedbackul negativ e bun Chiar faptul că utilizatorilor le este acum mult mai ușor să-și publice experiențele, pozitive sau negative, este un lucru bun pentru companii. În mod tradițional, majoritatea copleșitoare a clienților nemulțumiți nu se agită să se plângă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
instantaneu antipatic românilor“, mi-a scris Sorina Iordan, account executive McCann PR. „și, deși campania a avut nevoie de dezvoltarea pe toate mediile - TV, radio, outdoor, print, PR - pentru a ajunge la o audiență cât Cartea fețelor 190 mai mare, feedbackul și reacțiile (negative) au venit online, pe site-ul www.noulrom.ro și pe pagina oficială de Facebook a batonului Rom.“ Răspunsul a depășit cele mai pesimist-optimiste așteptări ale echipei de creație. Pe site-ul creat special pentru „promovarea“ noului
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
atragă audiență - și s-o crească. Social media oferă publicului modalități noi în care să interacționeze cu produsele pe care le consumă - inclusiv cu cele jurnalistice. Mass media tradiționale oferă iluzia unei con versații - în cazul televiziunii, radioului și ziarelor feedbackul este limitat în cel mai bun caz. Facebook și Twitter, principalele instrumente de tip social media utilizate în interacțiunea dintre public și jurnaliști, fac însă ca dialogul să fie posibil și real. Desigur, cu destui ani înainte de Facebook și Twitter
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
au creat pagini și conturi multiple pe Facebook și Twitter. „Twitter sa dovedit și continuă să fie un instrument inestimabil pentru jurnaliști“, scria Emma Heald în Editors Weblog 183; „util în adunarea informațiilor, în promovarea muncii lor și în colectarea feedbackului“. Însă cele peste 400 de milioane de conturi de pe Twitter (în ianuarie 2012, potrivit siteului de statistici twopcharts.com), dintre care peste 100 de milioane aparțin unor utilizatori activi (care folosesc serviciul cel puțin o dată pe lună)184, sunt totuși
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Fragilitatea celulară la nivel membranar este dată de:fragilitatea membranelor plasmatice care generează o fluiditate scăzută, provocată de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu desensibilizarea acestora (down-regulation); astfel de exemple sunt alterarea receptorilor de insulină, alterarea hipotalamusului, modificarea controlului feedback al eliberării hormonului de creștere sub acțiunea IGF-1 circulant, desensibilizarea sistemului colinergic, inclusiv la nivelul unităților motrice musculare. Fragilitatea membranară explică și afinitatea scăzută a transportorilor (de exemplu, dereglarea aportului imediat al glucozei în celula musculară și mai ales la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
subînțelesuri.“ De Vito definește actul de comunicare drept „acțiune cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback”. L. Ezechil subliniază rolul de factor care asigură supraviețuirea culturii, precizând că „fenomenul comunicării este o trăsătură centrală a culturii întrucât prin procesele de comunicare se transmit valorile, atitudinile și percepțiile sociale de la o generație la alta“. Etimologic, termenul comunicare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Există o logică a comunicării - susțin ei - bazată pe un set de reguli, de coduri de comportament, care organizează comportamentul personal și relațiile interpersonale. Principala proprietate a modelelor de comunicare este circularitatea; procesele de comunicare sunt sisteme cu efect retroactiv, feedback. Fiecare segment de comunicare poate fi înțeles doar în contextual său.Teoria comunicării, așa cum a fost formulată de școala de la Palo Alto, se bazează pe trei ipoteze: a) esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]