3,332 matches
-
-și întări puterea, monarhia a trebuit să-și învingă rivalii din interiorul teritoriilor pe care deja le controla. Cel mai important dintre acești rivali era marea nobilime ale cărei feude se aflau pe teritoriul acelor provincii și care, conform sistemului feudal, era stăpână peste domeniile sale. Acest lucru a însemnat de fapt crearea unui număr de sisteme distincte și suverane cel mai adesea având legi, unități de măsură și sisteme administrative diferite. Franța de Nord, aflându-se sub controlul regilor franci
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Faut-il defendre la Nation? (Paris: La Dispute/SNÉDIT, 1998), p.56. 3 Salienii au fost poporul franc din secolul al IV-lea din au descins merovingienii. 4 R. Martelli, op. cit., p. 60. 5 Ibid. 6 G. Duby, The three orders: feudal society imagined (Chicago; London: University of Chicago Press, 1980). 7 C. Tilly, ,,War making and state making as organized crime", în P. Evans, D. Rueschemeyer, T. Skocpol (editori), Bringing the State back in (Cambridge: Cambridge University Press, 1985), pp. 169-187
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mijloacele cu care se întâmpină toate cheltuielile publice, se culeg mai toate de la agricultori. Armata noastră este în mare parte compusă din copii ai agricultorilor"317. În preajma cuceririi independenței, agricultura românească este paralizată de împletirea relațiilor moderne cu puternice rămășițe feudale, deoarece moșierii își modernizează inegal și într-un ritm lent proprietățile, iar țăranii împroprietăriți continuă să fie legați de marea proprietate prin "tocmeli" de munci agricole, legiferate în 1867 și în 1872, și prin sistemul dijmei 318. Industria începe să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Românie transdanubiană"398. Eminescu îmbogățește limbajul politic al vremii cu valențe semnificative inedite, prin adăugarea de conotații noi unor semnificații deja consacrate: "Reacțiune! strigă adversarii noștri. Reacție, da, răspundem noi; nu însă reacție prin răsturnare, nu reacție politică în sensul feudal, cum insinuați dv. cu rea credință. Voim și sperăm o reacție socială și economică determinată de rămășița puterilor vii ale poporului, care, dacă nu e preursit să piară așa de grabă, trebuie să-și vină în fire și să vază
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și integrate aproape fără modificări în cuprinsul noii ediții. Apariția Bibliei din 1688 a fost apreciată în acest context drept momentul afirmării depline a limbii naționale în cult, o încununare a strădaniilor cărturarilor clerici și laici din cele trei state feudale românești, și extinse pe o durată de mai bine de un secol, pentru dezvoltarea limbii literare. Traducerea și tipărirea integrală a Bibliei în Țara Românească ar fi avut drept consecință afirmarea subdialectului muntean ca bază în evoluția ulterioară a limbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
din perspectivă semiologică, doar obiectele concepute ca semne pot fi integrate acestei relații: "de când e lumea, oamenii au cumpărat, au posedat, au cheltuit și s-au bucurat de lucruri dar cu toate acestea nu au "consumat". Sărbătorile "primitive", risipa seniorului feudal, luxul burghezului din secolul al XIX-lea nu sunt consum. [...] Consumul nu este nici o practică materială, și nici o fenomenologie a "abundenței" [...]. Consumul, ca să putem spune că are un sens, e o activitate de manipulare sistematică a semnelor"354 (s. a.). Termenul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism drept mult prea conservatoare pentru a putea fi utilizate în construirea unei teorii revoluționare sau în alcătuirea unei noi ordini sociale, dar și inadecvate descrierii unor societăți precum cele primitive, arhaice sau feudale, astfel încât soluția pe care o întrevede ar fi aceea a renunțării la acest aparat critic pentru a putea surprinde și celelalte aspecte care îi scapă interpretării. Baudrillard observă această impregnare a postulatelor tradiției în însăși gândirea lui Marx, care, de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a valorii; simularea ca atare, care aparține fazei actuale, constă într-o continuă reproducție și referire la sine a semnelor guvernate de un cod, această etapă fiind coordonată de legea structurală a valorii 455. Sistemul simulacrelor trece astfel de la epoca feudală, care presupunea o ordine socială extrem de bine stabilită pe baza unei ierarhii și în care semnele erau perfect clare și fixate, către ordinea burgheză, caracterizată de o luptă la nivelul semnelor distinctive și în care reproducerea în serie devine o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
către ordinea burgheză, caracterizată de o luptă la nivelul semnelor distinctive și în care reproducerea în serie devine o lege nouă, dominată de mecanismul pieței, și se termină cu ordinea actuală, în care simulacrele însele constituie întreg universul. În epoca feudală, falsificarea în interiorul sistemului de semne nu era posibilă, fiecare dintre ele având o difuzare restrânsă și o valoare bine definită, astfel încât arbitrareitatea era exclusă. Semnul modern timpuriu este "eliberat" din ierarhia feudală, dar va continua să imite natura și "chiar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care simulacrele însele constituie întreg universul. În epoca feudală, falsificarea în interiorul sistemului de semne nu era posibilă, fiecare dintre ele având o difuzare restrânsă și o valoare bine definită, astfel încât arbitrareitatea era exclusă. Semnul modern timpuriu este "eliberat" din ierarhia feudală, dar va continua să imite natura și "chiar și astăzi este vie nostalgia unei referințe naturale a semnului, în pofida revoluțiilor care au spart această configurație, ca aceea a producției, unde semnele încetează să se mai refere la natură"456. Arta
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anterior, în perspectivă istorică. Ce reprezintă în esență această teorie a formelor fără fond în vechea noastră ideologie? Nimic altceva decât chintesența criticii adaptării foarte rapide a formelor civilizației moderne, occidentale, burgheze, peste un fond propriu, de structură încă tardiv feudală. Teoria este expresia unei anumite rezistențe, ideologice și practice, inevitabile, față de imitația mecanică, nefiltrată, a instituțiilor, moravurilor, culturii și ideilor apusene. Rezistență tipică forțelor interne boierești, conservatoare, dar și cercurilor burgheze moderate, îndeosebi intelectuale. Această reacțiune, cunoscută și studiată în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lui caracteristice Năcazul apare, deci, ca o operă ce se desfășoară pe două planuri, aparent antagonice, dar - În realitate - convergente, ambele fiind subordonate, În ultimă analiză, efortului de a salva de la naufragiu, așa cum am mai spus, despotismul monarhic de tip feudal. El apare, de asemenea, ca un document În care se pot descifra câteva concepții de „derivație iluministă”, convertite În pledoarii În favorul „monarhismului luminat”, un fel de idol În fața căruia câțiva gânditori din veacul al XVIII-lea au făcut dese
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nivelul întregii comunități. Exemplele oferite de Antichitate stau mărturie în acest sens. Bunăoară, prezența sclavilor din Atena nu a știrbit cu nimic caracterul citadin al așezării. În acest caz, la fel ca și în cel al orașelor europene din perioada feudală, mediul urban a fost, în primul rând, expresia împlinirii unei „mase critice” de oameni liberi, capabili să se autoadministreze și să se exprime în plan politic, potrivit propriilor interese, tradiții și structuri sociale, economice și religioase. Revenind la tema lucrării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
majorității istoricilor din România circumscrie conceptul de oraș medieval românesc următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni variabile și origini ce trebuie căutate în vechile așezări sătești, apărută la capătul unui proces de maturizare a structurii feudale a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or, cu toate nuanțările ce i se pot aduce, această definiție neglijează tocmai elementele fundamentale care au stat la baza fenomenului urbanistic european - comunitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestor așezări a fost marcat de întâlnirea sau, în unele cazuri, de confruntarea cu factorul de putere politică. Veneția, care apare de la început „ca un oraș stat comercial, la marginea lumii politice occidentale și, din acest motiv, ferită de relațiile feudale care guvernau continentul”, este o excepție de la această regulă. În restul Europei, într-o etapă a dezvoltării societăților feudale ce s-a afirmat de-a lungul secolelor XIXIII/XIV, consolidarea structurilor urbane a fost posibilă fie ca urmare a privilegiilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care apare de la început „ca un oraș stat comercial, la marginea lumii politice occidentale și, din acest motiv, ferită de relațiile feudale care guvernau continentul”, este o excepție de la această regulă. În restul Europei, într-o etapă a dezvoltării societăților feudale ce s-a afirmat de-a lungul secolelor XIXIII/XIV, consolidarea structurilor urbane a fost posibilă fie ca urmare a privilegiilor oferite de marele senior, fie prin „răscumpărarea drepturilor senioriale, comunitățile înlăturând orice amestec al proprietarului solului în conducerea lor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care îl cunoșteau, de altfel, foarte bine -, nici factorul pericolului extern (factor favorizant pentru ridicarea fortificațiilor orășenești) și nici infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu potențial citadin. Autonomiile reale nu au fost încurajate de către voievozii Moldovei din simplul motiv că cel mai mare pericol la adresa puterii centrale a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le-au precedat pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip feudal, „asociațiile de meșteșugari și comercianți se transformă dintr o putere privată într-una politică - comuna”. În cadrul consiliilor orășenești sau al asociațiilor și breslelor de tot felul, locuitorii reușesc să impună cadre juridice compatibile cu propriile lor interese, anihilează orice tentativă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de sate care au fost scoase din ocoale și dăruite mănăstirilor și boierilor - în marea lor majoritate, „prin danii succesive, ocoalele domnești au fost desființate până la începutul secolului al XVII-lea”. La nivelul secolului al XV-lea, regimul de tip feudal nu a lăsat nicio speranță aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin de domeniul evidenței: pe de o parte, datorită faptului că singurele „înălțimi” acceptate au fost cele neconcurențiale de ordin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cazul nostru, excepțiile nu fac altceva decât să confirme regula. După cum am încercat să demonstrăm în prima parte a acestui capitol, de-a lungul secolelor XV XVIII Bacăul a avut o ființare minimală, profilul așezării fiind în consonanță cu specificul feudal al societății românești. Modul în care au fost realizate primele reprezentări grafice ale orașului trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intervalul 1821-1859 (de la 952 la 8.972 locuitori), dar și de creșterea semnificativă a suprafeței intravilane. Așa cum am arătat, în această perioadă Bacăul scapă de complexul megieșiei cu marile proprietăți funciare. Pentru prima dată în istoria sa, odată cu abandonarea paradigmei feudale de funcționare, Bacăul pornește la cucerirea spațiului înconjurător, punând la dispoziția locuitorilor terenurile necesare construcției caselor. Se întruneau, astfel, condițiile necesare - nu și suficiente - pentru începerea construcției unui oraș. I. B. Structura etnică și evoluția demografică. Locul ocupat de orașul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bistriței statutul de centru comercial de prim rang în zona centrală a Moldovei. Până la darea în folosință a gării Bacău, pentru parcurgerea distanțelor lungi locuitorii orașului au utilizat căruțele, diligențele, dar și plutele. Valea Bistriței a fost încă din epoca feudală și până la începutul perioadei interbelice o veritabilă „autostradă” ce a înlesnit transportul materialului lemnos, dar și al diferitelor produse comerciale - piatră, lână, piei de animale, fân, sare, brânzeturi ș.a. Nu de puține ori, plutele duceau la o anumită destinație animale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Almosnino S.A.”, Banca de Credit anglo-cehoslovacă din Praga, Societatea de Credit „Adriatica” din Triest, dar și de investitori particulari din orașele Paris, Londra, Zürich, Varșovia, Haga, Bruxelles sau Genova. III. C. Agricultura. Țarina orașului - o „relicvă” a economiei de tip feudal Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, arealul climateric și geografic al județului Bacău a oferit locuitorilor condiții prielnice pentru creșterea animalelor și efectuarea muncilor agricole. Încremenită de milenii în acest ritm tradițional de viață, marea majoritate a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un fel de miniconsiliu, format din 18 membri - câte 6 aleși din fiecare obște (boierii, negustorii și „cealantă obștie”). Apariția „instituției” ocrotitorilor constituie o dovadă a faptului că viața orașului începe să fie guvernată de noi principii, altele decât cele feudale, prelungite în Epoca Modernă pe cale inerțială. Asistăm, de fapt, la începutul amurgului vechii lumi, ce găsește în politica de conservare a moșiei comunale singura formă de exprimare a „rezistenței”. Din acest moment și până la apariția legilor de expropriere de la începutul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei Bacău, în mod nelegitim, dreptul de proprietate asupra țarinei orașului, a declarat „exproprierea întregii întinderi cultivabile a moșiei Țarina Bacăului”. Modernitatea reușea, astfel, să dea o lovitură de grație ultimului „bastion” feudal al Bacăului, cel care, timp de un secol, a completat sau chiar asigurat în întregime hrana unei importante părți din populația orașului. Suprafața totală expropriată, după cum ne indică măsurătorile efectuate în vara anului 1933, de inginerul Gh. Roșca (delegatul Direcției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]