5,250 matches
-
crește până în 1922 și va duce la distrugerea principalelor focare de rezistență. Numărând deja 15000 colaboratori în 1918, Ceka are 37000 în 1919 și 260000 în 1921. O asemenea inflație indică îndeajuns că personalul îi este recrutat după criterii de fidelitate față de regim, de voință de răzbunare socială și de fanatism ideologic. Ceka are ca misiune să contribuie la exterminarea elitelor tradiționale și să câștige războiul civil, în scopul păstrării, prin orice mijloace, a puterii în mâinile bolșevicilor. în 1922, este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rupe încercuirea armatelor naționaliste, între 1932 și 1935. Cu ocazia reuniunii de la Zunyi, în ianuarie 1935, i se alătură lui Mao, căruia îi susține ascensiunea spre putere și pe care îl va reprezenta pe lângă partidul Guomindang, apoi pe lângă americani. Totuși, fidelitatea sa față de URSS* îl face să joace, în 1937-1938, cartea lui Wang Ming, ceea ce îl va transforma într-una din țintele mișcării de reeducare din Ya’an, în 1942-1943. Mao are însă înțelepciunea de a-l păstra în preajma sa. Zhou
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vedere faptul că un model nu poate și nu trebuie să aspire la imitarea perfectă a realității, ci este întotdeauna o aproximare a ei. Dacă această aproximare servește scopurilor cercetării atunci ea poate fi considerată satisfăcătoare, chiar dacă nu reflectă cu fidelitate toate detaliile ce caracterizează fenomenul real. În funcție de numărul factorilor care intervin în model, de natura acestora, precum și de tipul relațiilor dintre factori, ecuațiile unui model econometric se pot clasifica așa cum vom arăta în cele ce urmează. După numărul de variabile
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai ales în tradiția realistă, deoarece, nu în ultimul rând, curentul a fost adeseori interpretat eronat ca negând orice legătură între principiile morale și responsabilitățile practice ale politicii. Însă Morgenthau clarifică posibilitatea îmbinării unei preocupări pentru principiile morale cu o fidelitate față de interesul național, argumentând, în mod ironic, că cele două au fost separate în epoca sa într-o măsură nemaiîntâlnită până atunci. Descrierea pe care o face mijloacelor prin care cele două ar putea fi totuși reunite rămâne o provocare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
partea care susține schimbarea și cea care i se opune. Situația nu poate fi alta într-o societate formată din națiuni suverane, deoarece acestea sunt puse în mișcare mai degrabă de ceea ce consideră că este interesul lor național decât de fidelitatea lor față de un bine comun care nu poate exista, în calitate de standard comun de justiție, în societatea națiunilor. 27. Guvernarea internaționalătc "27. Guvernarea internațională" Toate remediile pentru anarhia internațională și război discutate până acum sunt soluții specifice. Ele se adresează unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
efectuată cu scopul principal de a mari eficiența transmisiei. Uneori termenul de codare se utilizează în sens larg înglobând și modularea. Decodare se numește operația inversă a codării. în tehnicile de comunicații se obișnuiește, să se introducă un criteriu de fidelitate, pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. în sistemele de transmisie analogice (semnal sinusoidal în spațiu, spre deosebire de semnalul digital, ce are aspectul unei distribuții Dirac) criteriul de fidelitate este ales uneori eroarea pătratică ( La sistemele numerice criteriul de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de comunicații se obișnuiește, să se introducă un criteriu de fidelitate, pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. în sistemele de transmisie analogice (semnal sinusoidal în spațiu, spre deosebire de semnalul digital, ce are aspectul unei distribuții Dirac) criteriul de fidelitate este ales uneori eroarea pătratică ( La sistemele numerice criteriul de fidelitate ales este probabilitatea recepționării unui simbol eronat. Informația statistică este o măsură absolută a incertitudinii [Mareș, 2004], în procesul alegerii la întâmplare dintr-un număr de evenimente posibile. 1
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. în sistemele de transmisie analogice (semnal sinusoidal în spațiu, spre deosebire de semnalul digital, ce are aspectul unei distribuții Dirac) criteriul de fidelitate este ales uneori eroarea pătratică ( La sistemele numerice criteriul de fidelitate ales este probabilitatea recepționării unui simbol eronat. Informația statistică este o măsură absolută a incertitudinii [Mareș, 2004], în procesul alegerii la întâmplare dintr-un număr de evenimente posibile. 1. Simbol sau literă sensul strict informatic se numește elementul fundamental ireductibil
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
nu arată cum apar și se dezvoltă relațiile de schimb dintre șefi și subordonați (Dienesch, Liden, 1994, pp. 141‑145). Autorii citați propun o serie de modalități de depășire a acestor slăbiciuni metodologice: stabilirea unor dimensiuni (investirea percepută în schimb; fidelitatea; afectarea mutuală) care ar putea fi utilizate în clasificarea schimburilor dintre lider și subordonați; stabilirea relațiilor dintre dimensiunile propuse; considerarea proceselor care au loc în schimburile dintre lideri și subordonați. 2.7.3. Teoria conducerii tranzacționaletc "7.3. Teoria conducerii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elaborate peste 100 de scale de măsurare a stilului de conducere. Din păcate, frecvența utilizării acestora este foarte variată (cele mai multe au fost folosite o singură dată și numai 3% cu frecvență ceva mai mare). De asemenea, caracteristicile lor psihometrice (validitate, fidelitate etc.) sunt nesatisfăcătoare (vezi Schriesheim, Kerr, 1977, p. 19). Instrumente de diagnoză a stilurilor de conducere pot fi întâlnite în mai toate lucrările dedicate analizei comportamentului organizațional (vezi Gordon, 1987; Altman, Valenzi, Hodgetts, 1985; Hellrieger, Slocum, Woodman, 1992; Daft, 1994
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pună semnul de egalitate Între naționalitate și cetățenie. O expresie postnațională a cetățeniei ține oare de domeniul utopiei? Nu, conform lui Jürgen Habermas și „patriotismului constituțional” pe care Îl susține. Teza filosofului german nu implică În nici un fel renunțarea la fidelitatea națională, ci presupune doar un atașament față de principii generale, cum sunt cele enunțate În Declarația drepturilor omului: „Tradițiile naționale continuă să impregneze o formă de viață cu un statut privilegiat, Însă chiar și așa, aceasta nu este decât una dintr-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Habermas, 1990, p. 238). Desigur, putem să ridicăm obiecții la teza lui Habermas, așa cum face Schnapper (Schnapper, 2000a, pp. 257-261), care spune că societățile nu sunt constituite din subiecți titulari ai unor drepturi, ci din indivizi concreți, cu pasiunile și fidelitățile lor. Și totuși, aceste pasiuni și fidelități nu se pot oare exprima la nivel local, acesta constituind, Împreună cu națiunea și cu o entitate supranațională oarecare, cel de-al treilea nivel de exprimare a cetățeniei, cel care garantează o participare efectivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ridicăm obiecții la teza lui Habermas, așa cum face Schnapper (Schnapper, 2000a, pp. 257-261), care spune că societățile nu sunt constituite din subiecți titulari ai unor drepturi, ci din indivizi concreți, cu pasiunile și fidelitățile lor. Și totuși, aceste pasiuni și fidelități nu se pot oare exprima la nivel local, acesta constituind, Împreună cu națiunea și cu o entitate supranațională oarecare, cel de-al treilea nivel de exprimare a cetățeniei, cel care garantează o participare efectivă la exercitarea deciziei? Ajunși În acest punct
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secolului al XVI-lea și până la Revoluție, procedura de dobândire se bazează pe filiație sau pe locul de naștere. Și totuși, faptul de a trăi În regat este o condiție și Într-un caz, și În celălalt, pentru că este marca fidelității față de suveran. În plus, jus soli este mai puternic decât jus sanguinis: cei născuți În străinătate din părinți francezi cer adesea regelui o confirmare a calității lor de francezi pentru a veni să se stabilească În Franța, ceea ce nu fac
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de către persoane care dobândesc o altă cetățenie și care locuiesc În străinătate. În plus, orice francez care are maimulte cetățenii și ale cărui legături cu Franța au slăbit are posibilitatea de a cere guvernului să-l elibereze de datoria de fidelitate, deși această cerere poate fi respinsă de către ministerul de resort. Pierderea cetățeniei este și o sancțiune Îndreptată Împotriva persoanelor care s-au pus În serviciul unui stat străin sau care au mai multe cetățenii și se dovedesc nedemne de cetățenia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege a fidelității și a creației. Departe de a privi cu suficiență aportul secolelor trecute ca pe un tezaur intangibil, cultura oferă posibilitatea unei Întregi serii de reinterpretări care, la rândul lor, o mențin vie, o consolidează sau o actualizează, tradiția și inovația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Capacitatea de a raționa practic este așadar Întotdeauna situată, adică Încorporată comunităților istorice din care provine identitatea” (de Lara, 1996, p. 99). Ceea ce este echivalent cu a spune că eul liberal are, și el, un caracter social, preconstruit și specific. Fidelitatea față de o comunitate politică nu este compatibilă cu viziunea lui Rawls asupra subiectului neangajat, pe care unii o compară cu un deșert civic. Liberalismul procedural nu pare a fi În măsură să dea un răspuns cu adevărat convingător criticilor comunitariene
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
faptul că permite punerea În legătură a unor fenomene considerate până acum categoric diferite” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 27). Mai mult, s-a văzut În etnicitate o nouă paradigmă pentru științele sociale, care permite să se insiste pe supraviețuirea fidelităților comunitare În cadrul societăților moderne și, În același timp, pe eterogenitatea societăților tradiționale. Această dublă constatare a permis reconsiderarea noțiunii de cultură În termeni mai puțin esențialiști și, prin urmare, „substituirea viziunilor tradiționale asupra omogenității culturale cu o perspectivă constructivistă și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identității etnice rezidă În credința În această origine, ceea ce face din ea o „Înrudire fictivă” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 175). Limba, teritoriul, religia, culoarea, toate aceste elemente sunt naturalizate prin ideea unei origini comune. Identitatea apare astfel ca o fidelitate față de evenimente istorice (sau ficționale) fondatoare. Acest lucru explică În mare parte dimensiunea tragică a conflictelor pentru posesia asupra pământului În care se confruntă două legitimități. În sfârșit, ultimul element, reliefarea: această noțiune se referă la procesele prin care etnicitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezentată ca amenințătoare. Până la epoca marilor descoperiri, Creștinătatea medievală avusese timp să se obișnuiască cu alteritatea musulmană, la frontiere, și cu cea evreiască, În interior. În privința ființelor stranii care trăiau dincolo de hotarele și de teritoriile cunoscute, Evul Mediu preia cu fidelitate relatările din Antichitate. În plin secol al XVI-lea, un savant de talia lui Ambroise Paré scrie un tratat intitulat tocmai Despre monștri și minuni. La rândul său, Cristofor Columb, la fel ca și alți exploratori, deși caută În continuare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca „ansamblul mărcilor distinctive care permit reidentificarea unui individ uman ca fiind același” (Ricœur, 1990, p. 144). Altele, dimpotrivă, se pot modifica În cursul existenței subiectului, În funcție de proiectele În care acesta se implică și În cadrul cărora permanența ia forma unei fidelități față de angajamentele asumate: menținerea de sine prin cuvântul dat. Conform terminologiei lui Ricœur, polul idem este caracterizat prin imuabilitate În timp, În vreme ce polul ipse ne deschide spre schimbare, spre diferit. Este vorba despre două modalități diferite de Înscriere În temporalitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tot așa cum stereotipurile nu sunt neapărat peiorative, ci devin astfel atunci când simplifică la extrem complexitatea realului, inducând distorsiuni sistematic favorabile grupului de apartenență și defavorabile altor grupuri. Sfera de influență a reprezentărilor Înscrie construcția identitară Într-o tensiune Între continuitate (fidelitatea față de tradiții, transmiterea unei memorii colective) și ruptură (Îndoiala, criza). În istoria indivizilor și a colectivităților, observăm totuși momente de „Încremenire” a proceselor identitare. Astfel, unele reprezentări pot, la un moment dat și Într-un context dat, să conveargă Înspre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În fața riscului de a vedea cum „recunoașterea publică a particularismelor induce un proces de revendicări fără sfârșit” (ibidem, p. 264), nu ar trebui oare Încurajat statul liberal să adopte măsuri de natură să creeze un sentiment de apartenență națională, dincolo de fidelitățile particulare, care să nu fie așadar rezervat doar membrilor culturii majoritare, ci propus tuturor celor care au ales cetățenia respectivă, indiferent de originile lor (Tamir, 1993)? Problema autonomiei individuale Ajungem aici la temerile fundamentale inspirate de multiculturalism: acesta ar constitui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu poate fi produsă și ascultată decât „pentru sine”. Și totuși, chiar și În actul onanist al celui mai solitar dintre consumatori, lipit de walkman-ul său, sau În cel al amatorului, așezat comod În fotoliu și fermecat de Înalta fidelitate a combine sale muzicale, putem auzi cum Încolțește influența colectivității. Drumul operei unui geniu, ca și cel al operei compozitorului de șansonete, urmează căile complexe ale producției și difuzării, făcând din „sunetul” astfel perceput o Întreprindere socio-tehnică și de cooperare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
justificarea unei forme de „incomunicabilitate relativă” și ridicarea la rang de normă a existenței „unei anumite impermeabilități” (ibidem). Dacă o cultură nu există și nu persistă decât cu condiția ca reprezentanții săi să privilegieze anumite trăsături, față de care Își manifestă „fidelitatea”, Înseamnă că ne este permis să ne arătăm „parțial sau total insensibili la alte trăsături” (ibidem), selecționate de alte grupuri (Taguieff, 1995, pp. 9-20, 55-56, 75, 408-411). Lévi-Strauss merge și mai departe (Lévi-Strauss, 1983, p. 47): „Orice creație veritabilă implică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]