9,041 matches
-
În cele din exteriorul său; la nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activitățiilor, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Cartea este structurată pe opt capitole. Primul capitol, intitulat „Cultura - definiție, conținut, esență a definirii și funcționalității modelului cultural”, oferă În prima parte o prezentare generală a definițiilor aduse de-a lungul secolelor conceptului de cultură. Autorul acordă o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cele din exteriorul său. La nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activităților, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-un grup deja coerent, Încearcă să ocupe un loc central prin minarea poziției fondatorilor. Strategia lor este intimidarea primilor organizatori, etichetându-i ca reprezentând vechiul, o etapă depășită, Încercând să devieze atenția de la proiectul inițial, minimalizându-l, schimbându-i finalitățile, reorientându-l. Tactica la care recurg este aceea de a manipula prin culpabilizarea grupului și prin organizarea unei opoziții frontale, agresive și vulgare, mizând pe pasivitatea și tăcerea majorității, asimilând acest comportament cu o aprobare. Ei se consideră reprezentanți ai unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
creativității literare. Apar studii substanțiale, ce vor constitui capitole ale unor lucrări mai ample (Eugen Todoran, Adrian Marino), eseuri și articole incitante (Ovidiu Cotruș, Lucian Blaga. Elemente pentru un portret interior, Șerban Foarță, Dedicații minulesciene, Livius Ciocârlie, Problema reflexivității fără finalitate în literatura franceză contemporană, M. Cazacu, Ilie Moromete și cauzele autodemistificării, Nicolae Balotă, Marginalii la o istorie a romanului modern, Eugen Simion, „Comedia erorilor” critice, Dana Dumitriu, O tendință a prozei feminine - autodizolvarea, Cornel Ungureanu, Criterii ale nonconformismului în proza
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
justifica ideea prezentată, folosirea ideii într-un exemplu concret, într-o situație dată. -în plus, argumentarea presupune și a nu afirmă nimic din ceea ce nu se poate demonstra și a respinge tezele care se opun ideii care este promovată, de vreme ce finalitatea ei este să convingă, să influențeze, să inspire sau să schimbe credințele/convingerile auditoriului. În analiza unei ipoteze și pentru dezvoltarea unui conținut se pot utiliza următoarele surse directe ale conținutului: -surse livrești utilizarea bibliografiilor, a bibliotecilor, a băncilor de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mișcare (într-o relație pentru a cărei corectă descifrare trebuie avut mereu în vedere raportul dintre idealul inculcat și idealul așteptat) pentru săvârșirea unei importante construcții pedagogice. Dacă în plan etico-filosofic scopul este edificarea „omului desăvârșit și întreg”, la nivelul finalităților practice sensurile demersului vor fi eminamente laice: „creșterea” succesorului / succesorilor și instruirea lui / lor în chestiunile fundamentale ale conducerii. În acest plan, cultivarea înțelepciunii politice, în trăsăturile ei fundamentale, domină. Monarhul trebuie să distribuie dreptatea prin proclamarea unei surprinzătoare (prin
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
cărui contemplare provoacă oroare și dezgust: „!nu-și uită carnea tiparul ei ciudat:/ veșnice creștete umede se-ndeasă spre mine,/ ca o pasăre deasupra unei oștiri le văd foind și mă sperii.” În fapt, e vorba de o senzualitate întoarsă, fără finalitate, în perspectiva căreia spaima de moarte devine spaimă de sexualitate, iar iubirea, „săgeata care a nimerit călcâiul lui Ahile”, nu este decât celălalt nume al descompunerii. Dualitatea Eros-Thanatos marchează întreaga viziune lirică a lui I., de la reluarea unor motive romantice
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
obiectivă și exterioară, societatea ar fi „naturală”, organică, universală în timp și spațiu, obiectivă, exterioară și constrângătoare în raport cu indivizii. Obiectivul central al cercetării sociale ar consta în definirea „legilor sociale” considerate legi naturale; referința analitică ar fi societatea „naturală”, iar finalitatea ultimă ar fi explicația (mai degrabă filosofică) a funcționării și devenirii societății universale. Citindu-i pe A. Comte, pe K. Marx sau pe mulți dintre sociologii și filosofii sociali clasici, o astfel de abordare iese pregnant în evidență. După apariția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Cum polul cunoașterii științifice trebuie neapărat transformat în vectorul unic al construcției, întrucât prin aceasta ar fi urmat să se instituie modernizarea așteptată, s-au identificat și noile instanțe ale activării (e.g. rațiunea), procesele care le-ar corespunde (i.e. raționalizarea), finalitățile vizate (i.e. raționalitatea), precum și scopul etico-politic ultim (i.e. pacea universală). Iar pentru toate acestea era nevoie de un „om nou”: emancipat, eliberat de superstiții și religiozitate, capabil să înțeleagă știința și, prin aceasta, să stăpânească natura. Pentru Im. Kant, omul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
demonstrează cu argumente noi că versiunea greacă a Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie a fost tradusă după originalul slavon. Pe aceeași orientare tematică se înscrie volumul Cultură și literatură română veche în context european (1979), cu o finalitate declarat comparatistă. Studierea surselor medievale în limbile latină, greacă și slavonă conduce la mai buna cunoaștere a limbii române, cu existență de sine stătătoare începând din secolele al X-lea - al XII-lea. Important este și ultimul studiu din sumar
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
Zonaras. Sunt contribuții care adâncesc cunoașterea multor aspecte și probleme încă precar cercetate, referitoare la cultura și literatura română veche în interferența ei cu cultura altor popoare europene, înlesnind, pe de altă parte, înțelegerea spiritualității române moderne: izvoarele, alcătuirea și finalitatea ei. Considerând scolastică și lipsită de argumente convingătoare împărțirea literaturii române în veche și modernă, M. demonstrează, în spiritul cercetărilor contemporane, ca în volumul Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea-al
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
metafora critică și de vervă. Primele cărți au ca obiect mari autori, începând cu Eminescu. Perspective eminesciene îl abordează pe cel mai dificil scriitor român din perspectiva „energetismului” unui mare romantic. Opera este înțeleasă ca o concordia discors a cărei finalitate este restituirea unității originare. Axele acestui energetism sunt identificate în „poetica senzitivă” și în „poetica selenară”, prima văzută ca „element de inițiere în cunoașterea poetică” și mijloc privilegiat de conectare a umanului la cosmic, iar cealaltă ca transfer de „potențe
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
pseudonime (Camil, Chițibuș, Dinu, Gheorghe Dinu, Emil, Gheorghe Frunză, T. Al. Maciu, Vântură Țară). Scrutând literatura dintr-o perspectivă deterministă, M. întâlnește și reia idei puse în circulație de critica „normativă” a lui C. Dobrogeanu-Gherea: literatura este, prin origine și finalitate, dependentă de societate, scriitorul trebuie să observe realitatea, să critice relele întocmiri sociale, să fie alături de cei oropsiți și să mobilizeze la acțiune. În acest tipar sunt introduse și evaluate scrierile lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
o dată, dincolo de consemnarea amorurilor și a traiului boem dus de protagonistul Ștefan Dumitrescu, pe iscusitul narator-păpușar care își manevrează personajele astfel încât acestea să îi ilustreze teoriile: zădărnicia frumuseții feminine, înstrăinarea produsă de modificarea sentimentelor, despărțirea ca formă supremă de tandrețe, finalitatea iubirii care stă chiar în deliciul despărțirii. În plus, construcția prozastică denotă o acuratețe geometrică: inițial Ștefan este lucidul, ocazional îndrăgostit, cu măsură, în timp ce Doly, partenera sa, pragmatică în alte privințe, sucombă tentației pasiunii, iar finalul inversează perspectivele: Ștefan este
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
despre viață. Rădăcinile artei sunt fixate astfel în activitatea psihică, deși li se recunoaște și un statut propriu. Arta - susține M. - este o cale de cunoaștere a lumii, alături de cea științifică; ea se bazează pe contemplația dezinteresată și lipsită de finalitate practică, iar în măsura în care nu face aceasta, se autodistruge, deoarece se îndepărtează de principiul ei fundamental. Arta exclude orice element rațional luat ca atare (politic, științific, istoric); fiindu-i contrar din principiu, acest element este acceptat numai în măsura în care servește la generarea
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
fi plasată în zorii literaturii române. Și asta deoarece multe dintre personaje reafirmă tradiția altora, închipuite de Ion Neculce, Ion Budai-Deleanu sau Ion Creangă. Stilistica limbajului popular, dulcea vorbă moldovenească funcționează ca trăsătură definitorie a unei scriituri ce are drept finalitate plăsmuirea unei adevărate „epopei eroi-comico-satirice” (Cornel Ungureanu). Există aici acea plăcere a portretizării care fie ridiculizează defectul moral, fie amplifică, dintr-o pornire sinceră, netrucată, calitățile umane ale personajului asupra căruia se oprește. Rememorarea este un principiu ordonator al prozelor
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
fără nici un sens, rămânând să le fie atribuit unul (sau mai multe) de către cititor. Poetul modern e un „mag al sunetelor”; prin el, cuvântul își devine propriul referent. Magia verbală nu e însă delir, sau dacă este, acesta e calculat. Finalitatea demersurilor este provocarea nu de sentimente, de trăiri, ci de surpriză, șoc. Desentimentalizarea duce la depersonalizare, chiar dezumanizare. Poetul modern acționează, în actul de creație ca pură „inteligență poemetică și operator al limbajului”. Bântuit de anxietăți și neputând crede în
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
unei persoane apropiate par a fi singurele situații în care oamenii s-ar aduna și s-ar ajuta necondiționat. Există percepția că oamenii nu se asociază pentru rezolvarea problemelor comunității întrucât le lipsește spiritul comunitar și puterea de a înțelege finalitatea acțiunii lor comune. Explicația care vine din rândul populației mai educate este că sătenii au rămas încă tributari momentului CAP, al colectivizării, când munceau în comun, dar nu beneficiau de rezultatele muncii lor și nu apreciau practica muncii în comun
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
uneori de cărturari cu un surâs superior. Propriul rostirii teologice nu este doar vorbirea în șoaptă, sub un pridvor mănăstiresc, ci și adresarea răspicată, declamată în centrul pieței (care rămâne totuși o invenție „păgână”, mai precis grecească). Lipsită de această finalitate, recuperarea arhivistică a monumentelor tradiției riscă să transforme Biserica într-un muzeu de antichități. Adevăratul creștinism se descoperă și se trăiește nu în biblioteci, ci în viața comunității. Sarcina intelectualului creștin ni se pare a fi altoirea și cultivarea acelor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
între formă și conținuttc "Scriitura \: între formă și conținut" A existat dintotdeauna o secretă corespondență între tehnicile scriiturii și coerența lumii înfățișate într-un discurs totalizator. Registrul formal al expresiei verbale predetermină conținutul oricărui enunț și îi circumscrie, sui generis, finalitățile. Acest truism exprimă o evidență, dar ne reamintește în același timp de o veche exigență a culturii europene: omul valorează tot atât cât cântărește propriul logos (și tăcerea corespondentă). O reflecție asupra excentricității ca practică discursivă ar rămâne incompletă dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
organizațiile sportive și organizații din alte domenii care doresc să capteze atenția consumatorilor; concurența între sporturi; concurența între organizațiile din același sport concurența între sportivii aceleiași organizații concurență cu sine. Atât indivizii cât și organizațiile resimt competitivitatea mediului. Reușită este finalitatea ambilor, dar înțelegerea greșită a devizei "Citius, altius, fortius" conduce la dopaj sau forme de violență în cazul sportivului, în timp ce orientarea exclusivă spre profit duce la conduită neetica în cazul organizațiilor. În etapa actuala, în care toate formele de concurență
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
cu o derulare de forțe umane impresionantă de peste 100 de șefi de state și circa 60.000 de participanți cu diverse preocupări în domeniu. Vizând efectuarea bilanțulului precedentei reuniuni, al treilea Summit mondial a fost centrat pe dezvoltarea durabilă, iar finalitatea sa a constat în adoptarea unui plan de acțiuni cu 153 de articole descompuse în 615 aliniate asupra unor numeroase subiecte precum: sărăcia și sărăcirea, consumul, resursele naturale și gestiunea lor, globalizarea, respectarea drepturilor omului etc. Au fost dezbateri asupra
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cărora trebuie să li se acorde prioritate maximă) și ideea limitărilor pe care starea tehnicilor noastre și a organizării noastre sociale o impune asupra capacității mediului înconjurător de a răspunde nevoilor prezente și viitoare. Exprimată sintetic, dezvoltarea durabilă reprezintă o finalitate a cărei realizare poate face obiectul diferitelor strategii. Formalizat, dezvoltarea durabilă reprezintă o un model de optimizare matematică destul de complicat, atât ca exprimare (scriere matematică a funcției obiectiv și a restricțiilor problemei), cât și ca rezolvare (determinarea soluțiilor sau strategiilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
științelor juridice și administrative 29 2.1. Procesul de învățământ - aspecte structurale 29 2.2. Modelele procesului de învățământ 30 2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrative 32 Bibliografie 33 Capitolul 3. Finalitățile predării științelor juridice și administrative 35 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții 35 3.2. Organizarea pe niveluri a obiectivelor predării științelor juridice și administrative 36 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
învățământ - aspecte structurale 29 2.2. Modelele procesului de învățământ 30 2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrative 32 Bibliografie 33 Capitolul 3. Finalitățile predării științelor juridice și administrative 35 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții 35 3.2. Organizarea pe niveluri a obiectivelor predării științelor juridice și administrative 36 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative 39 Bibliografie 41 Capitolul 4. Curriculumul educațional pentru
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]