3,537 matches
-
la noi, în România. Soțul ei a murit pe front și au rămas fără niciun sprijin. După multe peripeții la graniță, ne-am trezit într-o seară cu ele în curte. Ce surpriză ne-au făcut! De obosite ce erau, flămânde și necăjite, nu scoteau nicio vorbă. Lacrimi grele le-au acoperit obrajii palizi... La picioare erau numai răni de-atâta mers pe jos, iar umerii s-au învinețit din cauza bagajelor purtate, atâția kilometri. Tata și-a îmbrățișat cu dragoste sora
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
smaraldului, te atrag precum un magnet. Curioși, ne-am aventurat pe cărări de munte unde am avut posibilitatea să admirăm splendidul peisaj ce ni se înfățișa ochilor: oceanul albastru, cartierul de case japoneze, cireșii înfloriți... De pe munte ne-am reîntors flămânzi, dar ne-am întremat cu mâncare puțină și sățioasă, suc din fructe de kiwi proaspăt stors, rece, gustos și încărcat cu vitamine. Mi-am refăcut forțele pentru a putea urca până la „Peștera Harakiri”, unde, imitându-l pe Shinya, am săvârșit
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
să constat că, pe lângă păpușile din toată lumea, erau expuse și păpuși din România. Am plecat foarte fericită de la Emiko. Pe drumul spre Asakusa am discutat despre acest dar atât de prețios. La hotel am ajuns pe seară, așa că, obosiți și flămânzi, mergem să luăm cina la „Red Lobster”, unde așteptăm pregătirea supei de homar , dar și a celorlalte preparate delicioase... Homarii aleși erau vii în bazinul de la intrarea în restaurant. La desert am avut iaurt cu fructe. Asakusa 27. 08. 2009
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Roman și așa cum va pieri Bizanțul, care nu-l pricepe nici el. Bodo poate să-ți spună. Tatăl lui, bancherii bogați din Zürich cu sipetele lor pline de aur pot schimba mult mai mult fața lumii decât o Întreagă armată flămândă și prost Înarmată. Ce-au făcut cruciații care au plecat cu burțile goale și desculți ca să elibereze Sfântul Mormânt? S-au gândit mai mult la prădăciuni decât la țelul sfânt despre care vorbeau. și vor mai Încerca iarăși și nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fi dacă am aprinde un foc mic și-am pune În frigare o halcă din mistrețul pe care tocmai l-ați doborât? Dacă tot am avut o vânătoare atât de spornică, să ne bucurăm de ea. Oamenii sunt Înghețați și flămânzi și câteva Îmbucături calde le-ar prinde bine. O Înghițitură de vin de-asemenea. Întârziem doar vreun ceas, carnea e fragedă și e gata Îndată. Dacă porunciți, trimit un om Înainte să dea de veste că ajungem curând. Se lăsase
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
curgător: Dar din dar se face rai. Ai putea, tu, Mircea, să spui ceva despre această bijuterie lingvistică? Încearcă! Adică eu cred, mama, că trebuie să fii bun și să-l ajuți pe aproapele tău, pe cel care e mai flămând decât tine, mai însetat, mai dezbrăcat ori mai bolnav. Oferă-i! Dă-i ceva! Dă-i cât poți, ajută-l cât poți. Puțin, dar din toată inima, cu tot sufletul, și atunci inima ta se va umple de bucurie, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și ochii migdalați, Mircea: blond, cu părul ondulat și ochi albaștri, amândoi cu trupurile minunat alcătuite, cu un mers elastic și sportiv, formau un duo fermecător. Într-o după-amiază târzie, când munca de pe șantier se încheiase, iar noi, obosiți și flămânzi, o așteptam pe mama să vină de la spital, Mircea s-a dus, ca de obicei, la Țile. Acesta era afară stând pe niște chirpici. Ochii triști ai băiatului, înroșiți de fumul lumânărilor, de nesomn și de lacrimile care-i curgeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
formator) climatul de prietenie, experiențe și exigențe de la "Echinocțiu".... Prietenii mei au fost numeroși, iar anii nu au modificat fidelitatea acestor legături afective și profesionale, stabilite prin 1967-68. De la colegii mei Marian Papahagi, Eugen Uricaru, Petru Poantă, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea, Ion Maxim Danciu, Vincențiu Ilutiu, Marcel Runcanu, Mariana Bojan, la foștii noștri asistenți, de-atunci, de la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai", Ion Pop, sau Ion Vartic. Dar și cu cei mai tineri decât noi, Al. Cistelecan, Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fratele, cel care a zbughit-o prea iute pe sub geana norilor ...! El a fost, pentru mine, Enkidu, cel cu care am vînat lei ...! Și erau, pe atunci leii al naibii de agresivi, dar i-am biruit, pentru că eram tineri și naivi și flămînzi. A.B.Dacă ați putea să revedeți pe cineva astăzi și să-i spuneți o vorbă (mă refer la cei plecați la îngeri) pe cine ați dori să revedeți? Da, ar fi un exercițiu de imaginație și, de altfel, toată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
adevărată școală a vieții. Dar Sănduța e cu gândul la ceva mai atrăgător pentru ea. Cumpărăm o pungă cu alune și mergem să alimentăm și să ne jucăm cu veverițele ce roiesc printre noi. Cele sătule ne ignoră iar cele flămânde se lasă mângâiate. Deoarece nu avem cort, nu putem gusta farmecul unei nopți la Crater Lake. Vizităm În schimb un cort vast, cort-salon asemănător celui de la Kara Korum, al vestitului Gengis Han. Mulți studenți de pe coasta Atlanticului cumpără În asociație
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
frumosul și am uitat să ne bucurăm. Doar în vacanțe mai reușim să ne detensionăm mințile înfierbântate de gânduri și planuri și să permitem ființelor noastre să observe, să vadă și să se desfete de minunățiile ce se înfățișează ochilor flămânzi de puritate, de inedit. Acestea ne însoțesc permanent; nu trebuie decât să le vedem! Unde? În piersicul pitic de la ieșirea din scara blocului (ale cărui fructe nu ajung niciodată să dea în pârg datorită nerăbdării copiilor), în agitația câinilor maidanezi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Cât de frumoși mi-au apărut, dintr-o dată, oamenii! Cum pot deveni niște chipuri obișnuite - dar aflate sub semnul frumuseții interioare - angelice! Iar eu, eu care mă aflam într-o stare fizică și psihică deplorabilă, urât, slăbit și atât de flămând de... iubire! Locul desfășurării ședințelor publice era, de fapt, o sală de clasă, cu băncile și tabla de rigoare. Ca de obicei, cuierele erau atârnate pe peretele opus intrării în clasă și, atunci când era frig afară, se încărcau de hainele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
sus! Toată nervozitatea a intrat repede în istorie, deoarece natura ne-a ajutat: am nimerit Iașiul, am nimerit Copoul, am găsit Ciricul, am descoperit Sahasrara deschisă a taberei de copii, iar... filarmonica... păsărelelor își exersa demult trilurile încântătoare urechilor noastre flămânde de astfel de muzici. Abandonat naturii. Voi încerca să nu mă întind: ne-am cazat în căsuțele de lemn ale taberei, apoi fiecare și-a început propria existență, propriile experiențe purificatoare. Mi-am ales Lacul Ciric drept primă gazdă pentru
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dimineața, când și-a primit Realizarea, Cătălin nu s-a mai despărțit de noi și de expoziție. A devenit din vizitator, unul dintre cei care... găzduiau expoziția! În tot acest timp el a absorbit întreaga informație ce o primea. Era... flămând! Flămând spiritual... Descoperise frumusețea pură, iar pe față i se întipărise acel zâmbet candid despre care am mai scris. Pentru a sublinia transformările sublime ce s-au petrecut în interiorul lui Cătălin, trebuie să vă mai spun că, dacă sâmbătă ne-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
când și-a primit Realizarea, Cătălin nu s-a mai despărțit de noi și de expoziție. A devenit din vizitator, unul dintre cei care... găzduiau expoziția! În tot acest timp el a absorbit întreaga informație ce o primea. Era... flămând! Flămând spiritual... Descoperise frumusețea pură, iar pe față i se întipărise acel zâmbet candid despre care am mai scris. Pentru a sublinia transformările sublime ce s-au petrecut în interiorul lui Cătălin, trebuie să vă mai spun că, dacă sâmbătă ne-a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
șuncă străvezie rătăcită pe-acolo și două frunze de salată... ofilite și alea. Feriți-vă de... foamea moscovită! O foame premeditat întreținută de neprietenoasele noastre gazde prin astfel de... neprietenoase prețuri... Dialog mut între vânzătorii din aeroport și turistul român, flămând și... tare pofticios: - Vă este foame? Nicio problemă, magazinele noastre au o ofertă variată: alegeți ce vă dorește inima!... Chiar așa? Dar la 1$ n-aveți nimic? Inima noastră poftea multe, dar punga nu ne era... asezonată pretențiilor rusești. Așa că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
seama că și sala de meditație colectivă este un punct puternic vibratoriu al conștiinței mele... asemenea camerei în care am locuit și am muncit pe tărâmuri purificatoare... sau sala de tratament... Oare să fie vreun loc neglijat de simțurile mele flămânde? Starea de bine ce m-a invadat nu cred că ar permite așa ceva. Chiar dacă povestirea se întinde și ar risca să devină obositoare, simt că este de datoria mea să împărtășesc tuturor celor ce nu ați ajuns încă la Belapur
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
interior ce l-am ascultat și pe care nu regret că l-am urmat. Cu astfel de gânduri am aterizat pe pământul roșu al Indiei. Și, bineînțeles, m-am ocupat de purificarea spiritului, dar mi-am eliberat și toate simțurile flămânde și, cu ele perfect treze, aidoma unui leu asupra prăzii, m-am avântat în marea indiană de oameni văzând, auzind, pipăind, mirosind și... gustând. Nu vreau să vă șochez, dar pot să compar senzația trăită cu amrut-ul. Amrut-ul este destinat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
16/1919: „Românii de peste Nistru au trimis celor din Basarabia următorul apel: „Fraților moldoveni, ruși și alte neamuri din Basarabia. Nu mai putem duce viața de suferință și chin la care ne-au adus anarhia de la noi. Lăsați goi și flămânzi, zilnic prădați de bandele bolșevice, copilașii noștri mor, femeile și fetele noastre sunt necinstite chiar în fața noastră. Noi suntem veșnic purtați pe drumuri, bătuți și îngroziți de muncă; nici un chip nu știm nici ce o să mâncăm și Domnii ce vin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt mai mulți sinecuriști, sunt mai multe automobile în țară și mai multe localuri de perdicție unde îmbuibații din sudoarea poporului își petrec ceasurile și-și descarcă pungile lor ușor umplute”... I se cere polițaiului să lupte contra hoților , el flămând și neplătit. I se cere jandarmului să apere ordinea, el care de multe ori n are cu ce să-și cumpere o bucată de pâine, i se cere învățătorului să facă operă culturală, când se hrănește cu murături de căpătat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
muncii, muncitor de teren la Întreprinderea Ecarisajul - București” unde funcționa și în luna mai 1956. ...” Într-o seară, întorcândumă pe jos de la Ecarisaj, prost îmbrăcat, murdar din cauza muncii voluntare pe care o prestam la curățirea sălii de autopsie a hingheriei, flămând și trist, mai miroseam pe deasupra și a cadavru”, așa l-a întâlnit pe Eusebiu Camilar căruia i-a destăinuit neputințele. Nici sfaturile și ajutorul de la fostul său coregionar nu lau ajutat. Și era la vârsta împlinirii a cincizeci de ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
egal, și pe unii, și pe alții. Aceasta mi-a plăcut la el". Bătăile, de care n-a dus lipsă nici părintele Calciu, erau îngrozitoare și fără sfîrșit. Și totuși, cum spunea soția pastorului, Sabina Wurmbrand: În multe lacrimi, deseori flămîndă, deseori batjocorită și bătută, am ridicat ochii către Dumnezeu și am spus: Doamne, cum să îți mulțumesc că sînt printre cele bătute și batjocorite și că Tu, în îndurarea Ta, nu m-ai lăsat să fiu printre cei care bat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sute de mii de euro, care Îndrăznesc să „Împacheteze trecutul” cu acea nonșalanță a impostorilor și carieriștilor de prima oră! Unii, nu puțini - și e dificil de a deosebi oamenii naivi sau de bună credință de noii carieriști și oportuniști flămânzi de acel succes abrupt care devine posibil după o răsturnarea majoră politică și economică -, vor să facă „procesul trecutului!”. Aș propune să-i imităm pe Francezi În aceasta - am făcut-o În câteva rânduri În modernitatea istoriei noastre și bine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în a obține lucruri de contrabandă - pentru a pune mâna pe una care fusese scoasă ilegal din Mexic. - Terby e supărat, se plânse Sarah din nou. - Păi calmează-l, am zis, privind în jur. Du-i câteva nachos. Poate-i flămând. - Terby zice că e prea multă gălăgie, Terby e supărat. Stătea cu brațele încrucișate, într-o parodie de copil necăjit. - Bine, puiule, o rezolvăm. M-am ridicat pe vârfuri și i-am făcut semn Martei, apoi am arătat în jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și la apartamentul pe care încă îl mai aveam pe 13th Street din Manhattan mă străbătea cu un sâsâit acid. Dar viața de burlac constituia o provocare majoră. Toată lumea știe că burlacii o luau razna, îmbătrâneau singuri, devenind niște spectre flămânde care nu se săturau niciodată. Burlacii plăteau menajere să le spele rufele. Un alt pahar de Glenfiddich comandat într-un club de noapte pentru care erai mult prea în vârstă, sporovăind cu niște fetișcane bine dotate care te fac să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]