5,879 matches
-
în varii formule timbrale. Concertul prezent, deși concentrat într-o structură tradițională, dezvăluie descendența compozitoarei Carmen Petra- Bassacopol din modernismul enescian, îmbrățișând tehnici și limbaje înnoitoare ale muzicii (neobarocul, neoclasicismul, neoromantismul), pe care le-a remodelat prin și cu ajutorul substratului folcloric. Subtilitatea interpretării ce denotă o inteligență a conducerii sunetului, cald și profund, a frazării, a pătrunderii geometriei ansamblului architectonic, o datorăm solistului Ion Bogdan Ștefănescu, care este acompaniat de Orchestra de Cameră Radio aflată sub conducerea dirijorului Cristian Brâncuși. Ultima
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
din care făcea parte și așa-numitul Banat sârbesc.1 În luna decembrie a anului 1912, Béla Bartók poposește la Alibunar, Vladimirovaț, Seleuș și Uzdin, localități în care culege peste 90 de piese muzicale.2 Materialul selectat cuprinde diferite categorii folclorice clasificate după localitățile de proveniență. Astfel, în Vladimirovaț, Bartók descoperă 5 doine 3, 2 balade, 3 colinde, 25 de piese din repertoriul de dans, 1 cântec funebru, în total 36 de melodii. În Seleuș, materialul cules consemnează 32 de cântece
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
6 cântece propriu-zise, 7 cântece de nuntă, 4 balade, 4 bocete, 1 piesă din repertoriul de dans, 2 cântece funebre, 5 piese din cadrul repertoriului copiilor, 1 strigătură, 1 cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai secolului trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind întreg repertoriul în localitatea în care sunt realizate. Astfel, în Ovcea, vor fi descoperite 18 colinde, 9 balade (3 fantastice- Voichiță, Iovan
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
mare parte a elementelor folclorului național, creația populară a românilor din partea sârbească a Banatului dovedește fermitatea omului de rând de a-și păstra identitatrea. Categorii muzicale prezente în folclorul românilor din partea sârbească a Banatului Prezența unui anumit tip de creații folclorice într-un spațiu etnografic nu se poate atesta decât prin munca de teren. Cercetările și culegerile făcute respectând toate rigorile unei activități științifice pot fi unicul reper pentru crearea unei imagini, a unui tablou de creație. În partea sârbească a
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
cinci, Mândră floare sânziană, Sărăcuț ca mine nu-i) și doinele instrumentale. Se mai poate nota și prezența unor piese din repertoriul nupțial (Cântecul miresii) sau funebru (După mort). La Nicolinț, au fost descoperite în jur de 50 de piese folclorice. Cele mai numeroase sunt cântecele propriu-zise (18), urmate de melodii cu elemente specifice muzicii culte (8). Se mai amintesc 7 balade cu elemente de muzică cultă, 6 balade, 5 doine 5, 4 cântece din repertoriul nupțial. Localitatea Torac este prezentă
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
ghemuri 6 pră picior 5 hore 3 piese de origine cultă Și aici o pondere însemnată o au cântecele propriu-zise (23), urmate de piese care aparțin repertoriului funebru, nupțial sau repertoriului copiilor. În Coștei au fost culese 129 de melodii folclorice. Cea mai mare parte dintre ele sunt balade (A lui Costici, Pătru Mandu, Eliberarea Belgradului, Mârza, Săracul și bogatul, Arborii îmbrățișați, Siminica, Brumărelul etc.). Deosebit de interesante sunt și cântecele de grănicieri care au fost numeroase în perioada existenței Imperiului Austro-Ungar
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
care au devenit, de-a lungul vremii, nelipsite în viața omului de rând. Nu vom omite nici jocul călușerilor, foarte prezent în localitățile cu populație românească. Repere concluzive asupra categoriilor muzicale întâlnite la românii din partea sârbească a Banatului Analizând creațiile folclorice culese de-a lungul timpului în localitățile din partea sârbească a Banatului populate de români, se impun câteva concluzii. Principalele caracteristici ale acestui repertoriu deosebit de interesant ar fi următoarele: cele mai bine reprezentate sunt piesele aparținând categoriei cântecelor propriu-zise urmate de
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
Burgia, Axionul lui Vlaicu, Doi ca la Fira etc. creațiile din cadrul repertoriului copiilor, cântecul de leagăn, repertoriul funebru, repertoriul de primăvară-vară ( dodoloaiele ), sunt prezente într-un număr destul de mic și chiar se poate spune că sunt pe cale de dispariție; creațiile folclorice precum colindul, cântecul de stea, bocetul - prezente mulți ani în urmă, sunt acum pe cale de dispariție, pe când repertoriul de dans sau cântecele propriu-zise mai exisată și astăzi, au o viață vie; cu toate că populația româneasă din partea sârbească a Banatului a migrat
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
pentru păstrarea valorilor culturale naționale. În acest sens, muzica a fost o armă deosebit de utilă. Dorința de unitate și de cugetare comună a fost foarte bine reprezentată odată cu apariția fenomenului corurilor bănățene, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Analizând creația folclorică din Banat, formele de expresie populară și totodată caracteristicile categoriilor folclorice existente, se poate spune că aceasta se încadrează pe deplin în marele patrimoniu folcloric românesc. Este normal ca fiecare zonă folclorică să aibă anumite elemente distincte dar, privită în
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
o armă deosebit de utilă. Dorința de unitate și de cugetare comună a fost foarte bine reprezentată odată cu apariția fenomenului corurilor bănățene, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Analizând creația folclorică din Banat, formele de expresie populară și totodată caracteristicile categoriilor folclorice existente, se poate spune că aceasta se încadrează pe deplin în marele patrimoniu folcloric românesc. Este normal ca fiecare zonă folclorică să aibă anumite elemente distincte dar, privită în ansamblu, creația bănățeană păstrează elementele corpului românesc comun. Nu trebuie uitat
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
bine reprezentată odată cu apariția fenomenului corurilor bănățene, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Analizând creația folclorică din Banat, formele de expresie populară și totodată caracteristicile categoriilor folclorice existente, se poate spune că aceasta se încadrează pe deplin în marele patrimoniu folcloric românesc. Este normal ca fiecare zonă folclorică să aibă anumite elemente distincte dar, privită în ansamblu, creația bănățeană păstrează elementele corpului românesc comun. Nu trebuie uitat faptul că datorită evenimentelor istorice care au avut loc la începutul secolului al XX
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Analizând creația folclorică din Banat, formele de expresie populară și totodată caracteristicile categoriilor folclorice existente, se poate spune că aceasta se încadrează pe deplin în marele patrimoniu folcloric românesc. Este normal ca fiecare zonă folclorică să aibă anumite elemente distincte dar, privită în ansamblu, creația bănățeană păstrează elementele corpului românesc comun. Nu trebuie uitat faptul că datorită evenimentelor istorice care au avut loc la începutul secolului al XX-lea, o parte semnificativă a teritoriului bănățean
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
-lea, o parte semnificativă a teritoriului bănățean și implicit o populație relativ numeroasă de români a rămas înafara granițelor României. Un studiu al folclorului românesc fără abordarea creației românilor din partea sârbească a Banatului nu ar fi întocmai complet. Majoritatea categoriilor folclorice pe care le întâlnim în celelalte zone populate de români, se vor regăsi și în Banat, bineînțeles într-o pondere mai mare sau mai mică. Un element care este însă evident și pe care l-au constatat și unii cercetători
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
un tipar melodic unic dar cu o diversitate de texte aplicate aceleiași melodii. Fenomenul provine prababil din practica muzicii de strană unde diferite texte sunt aplicate unei melodii a glasului. Cea mai mare pondere, din punct de vedere al categoriilor folclorice, o are cântecul propriu-zis și repertoriul de dans. Situația este aproape identică în ambele părți ale Banatului. Perfecționarea unor instrumente și introducerea în practica populară a competitivității unor interpreți, constituie unul dintre principalii factori care au dus la un astfel
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
părți ale Banatului. Perfecționarea unor instrumente și introducerea în practica populară a competitivității unor interpreți, constituie unul dintre principalii factori care au dus la un astfel de progres al repertoriului de dans. Interesant este faptul că pe lângă cele două categorii folclorice, un loc important îl ocupă și balada. În partea sârbească a Banatului apar chiar și unele creații inedite. Baladele de tip vitejesc nu lipsesc din repertoriul bănățean ceea ce este explicabil prin faptul că spațiul de care vorbim, a avut nefericirea
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
a doua de la baza modului sau, mai bine zis, caracteristică este modalitatea de armonizare lăutărească a acesteia. Sistemele ritmice ale creațiilor fac parte din cele deja cunoscute. Muzica populară bănățeană a fost pătrunsă în ultima perioadă de curente mai puțin folclorice. Textele pe care le practică unii interpreți, compuse și nu culese, nu reprezintă nici pe departe specificul creațiilor din popor. Mijloacele media vor trebui însă să joace un rol crucial în sprjinirea adevăratelor valori folclorice ceea ce, din păcate, nu se
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
perioadă de curente mai puțin folclorice. Textele pe care le practică unii interpreți, compuse și nu culese, nu reprezintă nici pe departe specificul creațiilor din popor. Mijloacele media vor trebui însă să joace un rol crucial în sprjinirea adevăratelor valori folclorice ceea ce, din păcate, nu se întâmplă în prezent.
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
domniei sale, a tinerilor profesori, violonista Raluca Stratulat și pianista Adriana Toacsen. în Franța, în cadrul manifestărilor festivaliere locale, de un succes cu totul deosebit s-au bucurat lucrările din repertoriul românesc, cea de a 2-a Rapsodie de George Enescu, prelucrările folclorice susținute la nai de Ana Maria Drăgoi. în Statele Unite, pianista Sânziana Mircea, abia admisă în clasele liceale, și pianistul Paul Cartianu, cu totul recent absolvent al Liceului "George Enescu", actualmente student al Facultății de Muzică a Universității din California, au
Tinerii muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8711_a_10036]
-
Caravana TVR 50 l Weekend muzical în Piața Operei Deschisă ieri, în Piața Operei, cu spectacolul folcloric „Busuioc de prin Banat“, seria evenimentelor din Caravana TVR 50 la Timișoara, dedicată semicentenarului televiziunii publice din România, continuă astăzi și mâine după următorul program: l sâmbătă, 1 aprilie, ora 15,00, Muzeul Satului Bănățean - O vedetă... populară (emisiune folclorică
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
folcloric „Busuioc de prin Banat“, seria evenimentelor din Caravana TVR 50 la Timișoara, dedicată semicentenarului televiziunii publice din România, continuă astăzi și mâine după următorul program: l sâmbătă, 1 aprilie, ora 15,00, Muzeul Satului Bănățean - O vedetă... populară (emisiune folclorică prezentată de Iuliana Tudor, transmisiune în direct pe TVR 1); ora 17,00, Piața Operei - Concert Cargo (transmis de TVR Timișoara în direct pe TVR 2); Club The Note, ora 22,00: incursiune în muzica ultimilor 50 de ani, împreună cu
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
bănățene, tort glassée cu frișcă, fructe, alune, migdale și băuturi (șampanie, cafea, apă, suc, bere și vin) l Restaurantul Senator - Complex Expovest (Calea Lugojului nr. 7, tel. 225 463 sau 0743 002 230), 350 de locuri, 200 lei/pers. , program folcloric cu Andreea Voica și invitații ei, tombolă, artificii și alte surprize; meniul este alcătuit din: platou rece (roșii cu ton și brânză, piept de pui afumat, măsline umplute, ou umplut, cașcaval, salam, ruladă de porc, mușchi filé de vită, rol
Agenda2005-49-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284457_a_285786]
-
și mesele festive de Crăciun și, respectiv, de Revelion. Programul sejururilor include participarea la Slujba de Crăciun la Mănăstirea „Izvorul lui Miron“, excursii cu sania trasă de cai și primirea grupurilor de colindători, mesageri ai vechilor tradiții populare din vatra folclorică a Făgetului. În nopțile de Crăciun și de Anul Nou, participanților li se oferă, pe lângă bucatele bănățene tradiționale, focuri de artificii și alte surprize. Costurile per persoană sunt de 350 RON și, respectiv, 450 RON. Pentru relații suplimentare și rezervări
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
mult îți făcem felul!" ( I. CreangăPovestea lui Harap- Alb). Dativul posesiv constă în utilizarea formei neaccentuate a pronumelui personal în dativ, stând uneori pe lângă un substantiv sau verb și având sens posesiv. Exemple de acest tip sunt frecvente în creația folclorică și în opera lui M. Eminescu: "Dar poate ...o! capu-mi pustiu cu furtune, Gândirile- mi rele sugrum cele bune...” ( M. Eminescu- Mortua est) Frecventă în folclor, forma populară de viitor dobândește valoare expresivă în opera scriitorilor culți prin faptul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră, în aceeași măsură ca plasma germinativă. Matricea stilistică colaborează la definirea unui popor tot așa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]