15,024 matches
-
M. 1971a. O'Henry and the Theory of the Short Story. In Ladislav Matejka, Krystyna Pomorska, coord. Readings in Russian Poetics, pp. 227-70. Cambridge: MIT Press. . 1971b. The Theory of the Formal Method. Ibid, pp. 3-37. [Eihenbaum. 1983. Teoria metodei formale. Trad. Cornelia Barborică. In Mihai Pop, coord. Ce este literatura? Școala formală rusă, pp. 40-67. București: Univers.] Empson, William. 1960. Some Versions of Pastoral. New York: New Directions. Erlich, Victor. 1965. Russian Formalism: History, Doctrine. Ed. a II-a. The Hague
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ladislav Matejka, Krystyna Pomorska, coord. Readings in Russian Poetics, pp. 227-70. Cambridge: MIT Press. . 1971b. The Theory of the Formal Method. Ibid, pp. 3-37. [Eihenbaum. 1983. Teoria metodei formale. Trad. Cornelia Barborică. In Mihai Pop, coord. Ce este literatura? Școala formală rusă, pp. 40-67. București: Univers.] Empson, William. 1960. Some Versions of Pastoral. New York: New Directions. Erlich, Victor. 1965. Russian Formalism: History, Doctrine. Ed. a II-a. The Hague: Mouton. Falk, Eugene H. 1965. Types of Thematic Structure. Chicago: University of
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său, indiferent de conținuturile, nivelurile, formele sau partenerii implicați. Comunicarea didactică apare ca formă particulară, obligatorie în vehicularea unor conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică, asistată. Din perspectiva educației formale, comunicarea didactică constituie baza procesului de predare asimilare a cunoștințelor, în cadrul instituționalizat al școlii și între parteneri cu statusroluri determinate: profesori elevi/studenți etc. Atât comunicarea educațională, cât și cea didactică pot fi considerate forme specializate ale fenomenului extrem de complex
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
dimensiunii paraverbale din comunicarea profesorului atunci când elevii iau notițe și pierd o parte din informația nonverbală), de conținut (diminuarea și chiar pierderea dimensiunii afectiv atitudinale în cazul comunicării scrise). f) Personalizarea comunicării didactice face ca același cadru instituțional, același conținut formal (programă, manual), același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
Această situație, adică menținerea prelungită a vacanței postului amintit, creează grave perturbări în desfășurarea activităților la catedra de istorie universală. Acesta este principalul motiv al deciziei pe care am luat-o, de a mă retrage din concurs (a cărui încheiere formală nu știu să se fi produs). Hotărârea mea va face posibilă republicarea postului și ocuparea sa de un coleg înzestrat și cu acele însușiri care-mi lipsesc mie spre a fi admis. Pe de altă parte, chiar în cazul rezolvării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amintesc, de pildă, cu câtă atenție parcurgea textele (studii, articole, note, recenzii, etc) oferite spre publicare revistei „Studii și cercetări științifice. Istorie” (până în 1963) și, apoi, „Anuarului” Institutului, publicații al căror secretar de redacție a fost până în 1967, semnalând neajunsuri formale sau de fond, oferind soluții ameliorative, încurajând sau dojenind după caz, pe ton și în limbaj care nu blocau, ci stimulau comunicarea intercolegială. Exigența-i profesională, receptată de beneficiari cu fireasca (pe atunci) condescendență, a exercitat un puternic și pozitiv
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prețului de cost al transporturilor se aplica numai mărfurilor, nu și produselor în general. Sarea, în ipostaza ei de marfă, făcea într-o oarecare măsură excepție de la această regulă. Țăranul nu era obligat să transporte sare. De aceea, în mod formal, la baza angajamentului de a transporta sare, pe care și-1 lua țăranul față de ocnă, stătea libera învoială. În realitate, angajamentul se întemeia pe un pronunțat caracter de constrângere, exercitată de puterea de stat. Prin contractul de arendare a ocnelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua obligația de „a subscrie la toate principiile și dispozițiile atingătoare de Uniunea telegrafică austro-germană, potrivit convenției și alcătuirilor suplimentare din 14 octombrie 1851 și 23 septembrie 1853”. Coronini trimise și 11 broșuri, conținând regulamentul Uniunii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-și pot achita nici obligațiile față de stat, nici față de bisericile pe care le patronează etc. Măcinate în interior de un puternic curent de descompunere, lovite din afară de concurență, breslele au continuat să existe într-o stare jalnică până la desființarea lor formală în 1873, Dar, la jumătatea secolului trecut, deși mai păstrau unele reminiscențe tipic feudale, breslele au căpătat particularități noi, determinate de relațiile de tip mixt (feudalo-capitalist) și în cea mai mare măsură de tip capitalist, care se stabileau între patroni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decât parțial la afirmația lui P. P. Panaitescu, potrivit căreia Dimitrie Cantemir se afla în mijlocul unei lumi noi, neexperimentată de înaintașii lui. Contactele politice (între care și ale lui Dimitrie Cantemir, Toma Cantacuzino etc. la Constantinopol), unele încheiate cu acte formale de alianță, sunt mult mai vechi, iar acele contacte și chiar pasagere conlucrări au dobândit un caracter de permanență și intensitate sporită. În acele raporturi există însă un element nou, și încă foarte important: sosise momentul traducerii în practică a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Petru I către Constantin Brâncoveanu, în 1711, de a-și îndeplini obligațiile de aliat conform cu angajamentele luate anterior și de afirmația lui Ion Neculce că Brâncoveanu „s-agiunsese cu Moscul”. Există însă probe foarte convingătoare, care justifică incertitudini în privința încheierii formale a așa-zisului tratat între Petru I și Constantin Brâncoveanu. Partizanii opiniei existenței tratatului pretind că acesta datează din 1709, când țarul l-ar fi și decorat pe domnitor cu Ordinul „Sf. Andrei”, ceea ce este inexact, decorarea făcându-se în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1709, el ar fi constituit obiectul de referință pentru așa-zisul tratat de la Luțk, și nu invers. Pe de altă parte, învinuirile pe care rușii le-au adus lui Constantin Brâncoveanu după bătălia de la Stănilești nu invocă un tratat formal, ci angajamentele pe care și le-a asumat domnitorul prin relativ bogata sa corespondență cu cârmuitorii Rusiei. Nu intră în intenția noastră să discutăm în amănunțime clauzele așa-zisului tratat de la Luțk, operație întreprinsă în repetate rânduri, de numeroși istorici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și suzeran și, deci, nu li se poate atașa semnificația supușeniei (cetățeniei) de stat în sens modern. Moldovenii au invocat „acoperămîntul vostru [al țarinei - n.n.L.B.] cel puternic, adică protecția. În Muntenia exista însă o grupă de mari boieri, care înclina formal și inconsecvent spre un statut în care legile Rusiei să fie una și aceleași și în Principat, care să-l includă în granițele Imperiului. Dar în memoriul înaintat Ecaterinei a II-a, cu prilejul audienței din 28 martie (stil vechi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmărind cu cea mai vie atenție desfășurările internaționale în așteptarea momentului modificării tratatului de la Paris din 1856. „Maniera splendidă” în care era informat, de exemplu, Lobanov la Constantinopol suplimenta invidia lui Thouvenel. Deși nu s-a ajuns la o alianță formală ruso-franceză, Parisul dobândise certitudinea neutralității binevoitoare a Rusiei, în eventualitatea iminentă a războiului cu Austria. În perioada 1856-1862 (ajunul insurecției poloneze), Rusia, și Franța au pășit în acord spre ținta slăbirii influenței Angliei, Turciei și Austriei în Orientul Apropiat, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atunci și practicat ca atare. Sub Cuza Vodă am încheiat acorduri internaționale cu fond administrativ, nici vorbă de „egalitate” cu Puterile, nu ne puteam lipsi nici de abilitările Curții suzerane decât prin „efracție”, deși suzeranitatea dobândise mai mult un caracter formal, dar de nimeni contestat, nici măcar de români (o suzeranitate limitată de înseși puterile garante). Iată însă că profesorul Constantin C. Angelescu propune o altă formulă pentru sistemul constituțional de după 24 ianuarie 1859, căreia ne raliem fără rezerve. El demonstrează că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între Puterile garante, ele au descoperit un teren comun de acomodare pro forma, care însă „controvenea flagrant aspirațiilor românești, exprimate după 1856 în determinări și forme (Adunările ad-hoc) stabilite chiar de garanți. S-a agravat astfel contrarietatea între dictatul internațional formal (debilitat însă prin aranjamente de suprafață aleatorii) și cursul evenimentelor scăpate de sub controlul coercitiv al Cancelariilor. În această dispunere a înclinațiilor și presiunilor, românii au intuit (fără să ignore consiliile binefăcătoare de peste granițe „ale puternicilor amici”) conduita politică pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înfățișată perioada de descompunere a feudalismului: feudalitatea boierească - regimul fanariot - domnia poporului ne aduce în memorie teza, antiteza, sinteza. Firește că, în lipsa unor argumente pozitive, concludente, de netăgăduit suntem încă nevoiți să ne menținem în domeniul ipotezelor, riscând apropieri adeseori formale. De altfel, viața și opera lui N. Bălcescu îndreptățesc afirmația că invocarea providenței era menită să „întărească caracterul de necesitate a progresului nelimitat al omenirii”. Cititorul de astăzi al operei lui N. Bălcescu va reține din ea elementele materialiste, precăderea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adus prețioase contribuții la studiul secolului al XVIII-lea și al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos în evidență caracterul formal al pretinsei emancipări a vecinilor, a explicat veridic alcătuirea scutelnicilor și poslușnicilor, a dezvăluit esența Regulamentelor Organice sub raport economico-social și mecanismul exploatării boierești, tendința marilor proprietari de a deposeda total pe țărani și a-și constitui o proprietate necondiționată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceasta, ceea ce explică precizarea plasată în marginile posibilului, adică: el, țarul, nu va declara război, dar lucrează împreună cu alți monarhi la adoptarea unor măsuri sigure de natură să zăgăzuiască răspândirea „contagiunii franceze”. Într-adevăr, țarul n-a procedat la ruperea formală a relațiilor diplomatice cu Franța, dar le-a suspendat în fapt; supușilor ruși aflați în Franța li s-a ordonat să părăsească teritoriul ei, iar comandanților porturilor Rusiei să nu primească vase franceze care ar fi arborat tricolorul. În privința măsurilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1853, un memorandum în care se spune: el, Nicolae I, nu s-a gândit să propună în cazul prăbușirii Turciei un plan prin care Rusia și Anglia să dispună de provinciile Imperiului Otoman, și cu atât mai puțin o tranzacție formală între cele două cabinete; țarul s-a gândit pur și simplu ca cele două părți să-și spună confidențial mai puțin ce-ar vrea ele decât ce n-ar vrea, pentru a ști ce contrariază interesele engleze și ceea ce ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marelui duce Constantin la Paris și, îndeosebi, ambasada lui Morny la Petersburg. Adevărul este că ambele puteri se străduiau să atingă țeluri proprii și prin sprijin reciproc, fără ca Franța să se rupă de Anglia și fără un tratat de alianță formal. Ce-i drept, la 19 februarie/3 martie 1859, a fost semnată o convenție secretă ruso-franceză prin care Rusia dobândea promisiuni vagi iar Franța neutralitatea binevoitoare a Rusiei în războiul cu Austria. Rusia dădea o mână de ajutor la „pedepsirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitol de negociere. Astfel că, în noiembrie-decembrie 2004, împreună cu responsabilii celor 31 de capitole de negociere, am cercetat dosarele de fundamentare și calendarele negocierilor, redactând "fișele de capitol", care conțineau istoricul negocierilor, date despre acquis-ul specific fiecărui capitol, derularea negocierilor formale prin transmiterea documentelor de poziție între România și Uniunea Europeană -, evaluări ale stadiului pregătirii pentru aderare, cronologia negocierilor de aderare ale celorlalte state candidate din "valul al 5-lea" etc. Pe baza acestor fișe s-au elaborat "fișele de negociere", al
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
unui "Raport despre negocierile de aderare la Uniunea Europeană". Iar din "lecția" negociatorului finlandez Antti Kuosmanen 2, am dedus utilitatea prezentării raportării negocierilor de aderare pe structura capitolelor de acquis. Spre deosebire de cele două cazuri menționate, noi am insistat doar asupra aspectului formal al negocierilor de aderare schimbul documentelor de poziție. Știm că o înțelegere deplină a procesului negocierilor de aderare la Uniunea Europeană implică și cunoașterea aspectului informal (politico-diplomatic, lobby etc.), dar acesta va beneficia de o percepere realistă doar dacă are la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
o înțelegere deplină a procesului negocierilor de aderare la Uniunea Europeană implică și cunoașterea aspectului informal (politico-diplomatic, lobby etc.), dar acesta va beneficia de o percepere realistă doar dacă are la bază substanța negocierilor de aderare, așa cum este relevată de comunicarea formală reciprocă, pe calea documentelor de poziție. Înainte de sfârșitul anului 2004, am făcut o primă lectură a "fișelor de negociere". De atunci, am mai făcut două lecturi ale textelor respective, fiecare urmată de amendamente stilistice și completări, în așa fel încât
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
După o scurtă prezentare a caracteristicilor negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, este descrisă desfașurarea negocierilor la fiecare capitol de acquis, sintetizând informația din mii de pagini de documente. Tot pentru ușurarea înțelegerii procesului de negociere a aderării, care în partea formală are o tehnicitate accentuată, am întocmit un Glosar de termeni specifici (un coleg polonez îl numea ,,glosarul negociatorului"). Câteva documente explicative sunt incluse în Anexe. Tot mai multe lucrări de la noi fac referire la negocierile de aderare,3 deși încă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]