4,485 matches
-
de ușă. Am împins-o înăuntru cu trupul meu. Poate dormea, pentru că gura ei era mai puternică decât de obicei. Mi-a plăcut. Am prins-o de păr, am obligat-o să-și încline capul, să se aplece. I-am frecat fața de stomacul meu. Acolo unde gândul la ea mă durea. Ai grijă de mine, ai grijă de mine... M-am aplecat și am atins-o cu gura pe tot chipul. I-am vârât limba în nări, în sarea ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
barbar care a violat o femeie, o fetiță ușor îmbătrânită. Am făcut-o pentru că am iubit-o din prima clipă și nu vroiam să o iubesc, am făcut-o pentru a o ucide și vroiam să o salvez. În timp ce mă frec la ochi să alung imaginea mea, văd un bărbat, o spinare a poftei apropiindu-se de tine. Îl prind de beregată și îi spun: fii atent, aceea este Angela, lumina vieții mele. Apoi îi dau drumul din strânsoare. Abandonez gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
al mamei tale. Vine cu mâinile transpirate și înghețate din cauza fricii pe care a simțit-o și pe care va continua s-o simtă atunci când va da cu ochii de mine. Ascult zgomotul slab al mâinilor pe care și le freacă ușor de halat, în timp ce face ultimii pași. Acum e aici, în oglinda ușii, nu mă uit la ea. Îi privesc doar picioarele și aștept. Nu vorbi, Ada, nu spune nimic. Nu te mișca. O bucată de fustă îți iese de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
rămas interzis din cauza micului incident. Își pierduse atâta timp să-și aranjeze șervetul, iar eu, din întâmplare, reușisem să-l lovesc exact în singura zonă neprotejată a cămășii imaculate. Își smulse șervetul de pe piept, îl udă în apa minerală și frecă pata. Nu-i cerusem nici măcar scuze. Priveam părul negru care se întrezărea prin bumbacul ud, lipit de piele. Își scosese ochelarii, îi pusese pe masă, cu brațele deschise. Avea ochii mult mai mici decât îmi imaginasem. Am luat din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
iubirii, Orfeule. Și sufletul însuși ce alta e oare decât durere întrupată? Zilele vin și zilele trec, iar dragostea rămâne. Acolo, înăuntru, foarte adânc, în rărunchii lucrurilor, curentul lumii acesteia și curentul opus al lumii celeilalte se ating și se freacă, și din această atingere și frecare vine cea mai tristă și mai dulce dintre dureri: aceea de a trăi. Iată, Orfeule, ițele, iată urzeala, iată cum se perindă într-un du-te-vino bătătura cu suveica, iată cum joacă tălpițele; ci spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de a-ți fi în toată firea, de a te supraveghea, de a te reculege. Cumințenia de care erau doldora fariseii care-i reproșau lui Isus și ucenicilor săi faptul că, după treieriș, strângeau spice de grâu ca să le mănânce frecându-le în palme, într-o sâmbătă, și că Isus vindecase, într-o sâmbătă, pe un om cu mâna uscată, și despre care a treia Evanghelie (Lc., 6, 11) spune că erau plini de demență sau de prostie - anoias -, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care nu bănuiesc nimic zâmbesc. Nu au nici o idee despre ce îi așteaptă. Îi văd mergând împreună în acea poză, cel mare cu un braț pe umărul fratelui său, și pot să prevăd totul. Simt lâna aspră a jachetei cadrilate frecându-mi-se de gât și de încheieturile mâinilor. Văd sclipirea neagră și uleioasă a puștilor gardienilor în soare. Aud strigătele de îndurare, cerșind iertarea, o intervenție salvatoare. Nu are importanță ce au scris ziarele - că părinții au mers la moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
depărtate câțiva centimetri. —SS, cred. Uitasem că și acesta era tot pe brațul stâng. SS sau prizonier, cu toții purtam semnul pe aceeași parte. Cunoștințele mele de latină din copilărie îmi amintiră că îl purtam pe partea numită „sinistra“. Doctorul îmi freca acum brațul cu o bucată de vată, nu pe număr, ci deasupra lui. Senzația era revigorantă, ca atunci când mă dau cu loțiune după bărbierit. — Din câte am înțeles, erau funcționale. Luă seringa de la asistentă cu mâna stângă. Deci și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de 50 când se deschise ușa de la camera fetelor. Abigail stătea în prag. Întunericul din spatele ei îi scotea în evidență cămașa de noapte albă și fața palidă, adormită. Era un negativ fotografic al propriei persoane. Clipi în lumină și își frecă un ochi cu pumnul. —Apă, spuse ea, și cuvântul se transformă într-un căscat. M-am ridicat și ne-am dus împreună la baie, părul ei răvășit se lipi de pijamaua mea când se rezemă de mine. La chiuvetă, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
până și ciclul lunar, până și avorturile, spontane sau provocate - Încerca să și le imagineze pe toate, se chinuia iar și iar să simtă ceea ce lui nu-i fusese dat și i se Întâmpla ca, În timp ce se gândea, să-și frece inconștient sfârcurile cu degetul. I se păreau o farsă, o relicvă jalnică. Apoi se simțea cuprins de un val de compătimire profundă pentru toți bărbații și femeile, de parcă diferența dintre sexe nu era decât o glumă răutăcioasă. Avea senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Ted calm. În aceeași clipă lui Fima i se ivi În minte o imagine devastatoare, dar vie și exactă, a acestui măgar cu sprâncene stufoase și decolorate mângâind cu mâinile lui grele trupul gol al Yaelei. Gâfâind deasupra ei și frecându-și penisul de sânii ei mici și tari În ritmul greoi și egal al cuiva care taie o scândură cu fierăstrăul, până când ochii Yaelei se umpleau de lacrimi. Deodată și ochii lui Fima se umplură de lacrimi și se grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
brandy. O să te mai calmeze. Fima dădu febril coniacul pe gât dintr-o singură sorbitură, lăsând capul pe spate, așa cum văzuse că se bea votca În filmele rusești. Putea vedea limpede În minte buturuga asta cu sprâncene ca sârma de frecat tigăile aducându-i Yaelei la pat un pahar cu suc de portocale sâmbăta dimineața, și pe ea, Încă somnoroasă, cu ochii abia mijiți, Întinzând o mână moale și mângâind deschizătura pijamalei lui care era fără-ndoială din mătase roșie. Tabloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și se dezbrăca hotărâtă, aproape fără un cuvânt. Făceau sex rapid și se ridicau imediat ce terminau, ca niște soldați din tranșee, după ce Împărțeau o cutie de conserve Între două bombardamente de artilerie. După ce făceau dragoste, Nina se Încuia În baie, frecându-și trupul slab, iar după aceea, ca Într-un fel de ritual, chiuveta și closetul. Abia apoi se așezau să bea Încă o cafea, să se contrazică În legătură cu poezia angajată politic sau cu guvernul de unitate națională, Nina fumând țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tragă de picior până reuși să o așeze lângă el, pe covor. La picioarele mesei se declanșă o luptă stângace cu hainele lui și ale ei. Reuși cu greu să scape de ochelarii ei și de țigara aprinsă, În timp ce se freca fără Încetare de pulpa ei și Îi acoperea fața cu sărutări, de parcă Încerca să-i distragă atenția de la fricțiunea continuă. Până când ea reuși să-l Îndepărteze și să se elibereze, mai Întâi pe ea și apoi pe el, de haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
al soțului ei, până când ea oftă, puse mâna pe ceafa lui și șopti: Ești atât de bun. În șoapta asta găsi curajul să-i atingă sânii și să-și lipească dorința de trupul ei, dar nu Îndrăzni Încă să se frece de ea. Continuă doar să mângâie ici și colo, Învățând strunele În timp ce nu Înceta să-i șoptească ușor cuvinte de consolare și Încurajare, pe care nici el nu le asculta. Până când simți că În sfârșit răbdarea Începea să-i fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și neplăcute, dar care o făceau de fapt să merite din plin ceea ce i se Întâmplase. Între timp degetul său găsi ritmul corect, oftaturile ei Începură să fie Întretăiate de gemete, iar ea nu protestă când el Începu să-și frece organul Întărit de coapsa ei. Fima se Împăcase pe deplin cu dorința ei de-a părea cufundată În durere, până Într-atât Încât nu simțea că lenjeria Îi fusese scoasă, trupul ei răspundea În continuare, pulpele ei Începeau să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
arunce la gunoi, Îi săpă o groapă Într-un ghiveci de la geam, În care nu mai creștea nimic de mult. După Înmormântare atacă grămada de vase murdare din chiuvetă, spălă farfuriile și ceștile. Când ajunse la tigaie și trebui să frece resturile uleioase de prăjeli vechi, Își pierdu răbdarea și hotărî că tigaia avea să aștepte, Împreună cu restul vaselor, până a doua zi. Nu-și putea face ceai, pentru că ceainicul se arsese dimineață, În timp ce el se concentra asupra abisurilor evoluției și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ochii lui ea era un om bun. Și că degetele ei subțiri erau cele mai frumoase pe care le văzuse vreodată În viață. Stând Încă cu spatele la el, aplecată peste chiuvetă, scoțând din ea pâinea pe care Fima o pusese acolo, frecând Îndelung faianța și robinetele, spălându-se cu atenție pe mâini, Nina spuse cu tristețe: —Ai uitat un ciorap la mine, Fima. Și apoi: Nu am mai făcut dragoste de multă vreme. Stinse țigara, Îi prinse brațul cu mâna ei minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
atât de mult să am ochelari, exact ca Emmanuel, un băiat grăsuliu care știa să citească, și le arătam tuturor cutia, afirmând că trebuia să înghit pastile contra orbirii progresive - și mă uitam aici, în S., la băieți cum îl frecau cu zăpadă pe puștiul cel mic al poștașului, cum bombardau cu bulgări tramvaiul, cum se înghesuiau la sunetul clopoțelului ca o grămadă turbată spre intrare, ca să dea năvală în clasă, și izbucneau într-o explozie de râs când trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
nou, după cum zicea cu un zâmbet parșiv, „cu spuma bine temperată“ - în timp ce la noi încă era „zi de spălat“ la fiecare două săptămâni; o femeie din satul vecin venea, încălzea cazanul de aramă, înmuia cu făcălețul rufele în leșie, le freca pe scândura de spălat, le clătea... și eu încă mai aveam o bicicletă cu „frână de picior“. Atunci, pe aerodrom, acolo unde se înălța o casă lângă Shopping-Centre, se afla un Piper pe care tata spunea că îl cumpărase - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
când a auzit de isprava fiului său favorit. Da, așa trebuia făcut. Chestia asta nu era totdeauna o măsură corectă, dar în lumea afacerilor lucrurile strâmbe aduceau de multe ori succese mai multe și mai mari și chiar dacă uneori îi freca țăcălia mezinului, cum îi plăcea să spună, recunoștea totuși ce reușise acesta să facă. —Pe bunicul vostru W. nu l-a avut niciodată la inimă și eu știu foarte bine care e motivul, spunea mama; iar în vocea și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fie percepute -, până și acel cuvânt amuțise. Bunicul mai avusese cândva un preot al „lui“, un bărbat înalt de statură, drept ca o sârmă, cu o voce de bas de care răsuna biserica, și când invoca ajutorul lui Dumnezeu, le „freca țăcălia“ enoriașilor la predică, cum îi plăcea bunicului să spună, le „sufla în trâmbiță“ și le arăta unde „stă Domnul pe tron“, în rest bea cu plăcere vinul din pivnița bunicului și juca skat în cercul Corona. Răspundea de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fost ceva acolo care să se strice. —V-ați certat? am întrebat eu, impresionată de propria-mi perspicacitate. A fost mai mult decât o ceartă. E nevoie de doi oameni ca să te cerți, iar el nu a scos un cuvânt. Freca peste tot cu clor și cu un burete aspru. M-am întrebat dacă ar trebui să mă simt jignită pentru că ea considerase că jegul era atât de mare încât necesita asemenea măsuri drastice. Nu, nu aveam cum să fiu jignită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
simțeam ușurată că-mi pusesem cea mai bună lenjerie intimă și recunoscătoare tuturor filmelor pe care le văzusem și de unde prinsesem acest pont. —Trebuie să te scoli. Prietenii vin la mine la cină și ca să jucăm Trivial Pursuit. Ed se frecă la ochi. — De ce i-ai invitat când știai că o să petrecem ziua împreună? Nu te-ai gândit că am putea ajunge să ne petrecem și seara împreună? Și chiar și noaptea? — Sigur că m-am gândit! Mă chinuiam să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
perfect pentru un taximetrist. S-ar putea testa unul pe celălalt găsind cea mai scurtă rută de la The Angel, Islington până la Theatre Royal, Drury Lane. — O, noi nu ne-am gândit, am mormăit eu. Ceva miroase foarte bine, spuse Ed frecându-și mâinile încântat. Lynn se uită cu suspiciune de la el la mine. Păi, e gata mâncarea. Eu o să plec acum. Nu mă aștepta. Ed luă cuvântul dintr-odată. — Dar de ce nu rămâneți? Lynn păru surprinsă. —Dar de ce? Nici mie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]