70,946 matches
-
Constituție, invocată și în cauza de față, Curtea a reținut că indemnizațiile „restante“ ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
incidența deciziei sus-menționate cu privire la noțiunea de „bun“, nefiind vorba despre indemnizații „restante“. Totodată, Curtea a stabilit că se poate vorbi despre protecția oferită de art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale numai atunci când sumele devin exigibile, până la acel moment indemnizațiile constituind o „speranță“ a titularilor acestor drepturi. ... 34. Mai departe, referitor la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, invocate și în
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
motivarea prezentei excepții, Curtea a decis că dispozițiile de lege prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. În plus, cu referire la susținerea autorilor că se încalcă standardele de calitate a legii din cauza faptului că indemnizațiile revoluționarilor, categorie de subiecte de drept reglementată printr-o lege specială, distinctă, respectiv Legea nr. 341/2004, sunt reglementate prin acte
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
început și s-a desfășurat preponderent cu un aport semnificativ al componentei digitale, luând în considerare faptul că în România dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional și reprezintă un drept fundamental statuat de prevederile art. 32 din Constituția României, republicată, precum și faptul că nu avem în prezent un cadru legal apt să asigure acordarea dreptului de educație în această situație specială pentru elevii ucraineni proveniți din Ucraina, fiind necesare modificări
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 69 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255738]
-
la probe sau au folosit probe inexacte sau falsificate“. ... 6. Judecătoria Sibiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale. Mai arată că autorul excepției invocă încălcarea normelor din Legea fundamentală fără a realiza o analiză efectivă a pretinselor contradicții existente între dispozițiile art. 453 din Codul de procedură penală și prevederile art. 1, 16, 21 și 24 din Constituție. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
îngrădește neconstituțional exercitarea dreptului privind accesul liber la instanță. În contextul acestor critici de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care este dezvoltat înțelesul conținutului art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul că statul dispune de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește limitarea accesului la o instanță, însă este necesară existența unui raport de proporționalitate între mijloacele folosite și dreptul urmărit. În măsura în care restrângerea afectează
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 [alin. (1) și (2)] - Accesul liber la justiție. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 269 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
potrivit cărora: „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit textului din Legea fundamentală menționat, are deplina legitimare constituțională de a stabili procedura de judecată [a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 283 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
formulate, nu este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la principiul accesului liber la justiție, coroborate cu cele ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Referitor la susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate, potrivit căreia, în ceea ce privește cauțiunea, în materia achizițiilor publice nu există beneficiul facilităților prevăzute de art. 42 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
că nu ar fi respectat un just echilibru între interesele reclamantei și cele ale societății, cu referire la respectarea vieții private a reclamantei și stabilirea paternității reale, apărată prin art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În argumentarea încălcării textului convențional menționat se citează Hotărârea din 25 februarie 2014, pronunțată în Cauza Ostace împotriva României, în care este reținută încălcarea art. 8 ca urmare a faptului că tatăl nu a avut posibilitatea de tăgadă a paternității
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
cuprinse în art. 16 privind principiul egalității și art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție. Se mai invocă și art. 8 - Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică, în esență, faptul că s-ar institui un tratament juridic discriminatoriu între copiii născuți după intrarea în vigoare a actualului Cod civil, pentru care acțiunea în tăgăduirea paternității este imprescriptibilă
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
a instituției întreruperii prescripției răspunderii penale ca urmare a suspendării dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, toate acestea având un impact semnificativ în planul bunei desfășurări a activităților judiciare cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, a drepturilor și libertăților fundamentale, reamintind faptul că pentru desfășurarea în bune condiții a proceselor penale și tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, coordonate ale statului de drept, este nevoie de un cadru legal clar și previzibil inclusiv în ceea ce
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 71 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255795]
-
să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive, iar hotărârile judecătorești să fie anexate cererii. ... 39. Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituția României, unicul și fundamentalul scop al recursului în interesul legii este acela de a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. ... 40. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune, așadar, analizarea condițiilor de admisibilitate a
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, nefiind încălcate dispozițiile din Legea fundamentală invocate de autoarea acesteia. Precizează, în acest sens, că prevederile legale criticate asigură opozabilitatea cesiunii de creanță față de debitorul cedat, comunicarea cesiunii neproducându-și efectele dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată debitorului. Arată că o altă măsură
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
cesiunea debitorului și terților. În consecință, debitorul dispune, potrivit legii, de mijloace procedurale pentru apărarea patrimoniului său, contrar celor susținute de autoarea excepției. ... 18. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului de petiționare consacrat de art. 51 din Legea fundamentală, Curtea constată că prevederea constituțională menționată nu este incidentă în cauză, întrucât aceasta recunoaște dreptul cetățenilor de a se adresa autorităților publice. Or, autoarea excepției de față este nemulțumită de imposibilitatea de a obține, la cerere, de la cedent și/sau
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
având în vedere Cererea nr. 31.611/18, îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Florin Marin („reclamantul“), a sesizat Curtea la 25 iunie 2018 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“), având în vedere decizia de a aduce cererea la cunoștința Guvernului României („Guvernul“), având în vedere observațiile părților, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 19 octombrie 2021, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: INTRODUCERE 1
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
la justiție, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, și ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 20. Examinând
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
simplificată s-ar identifica întru totul cu cele aplicabile în procedura de drept comun, înseamnă că cea specială nu și-ar mai găsi rațiunea. Prin urmare, legiuitorul trebuie să evalueze în ansamblu procedura simplificată, pentru a respecta drepturile și libertățile fundamentale și a atinge scopul urmărit prin instituirea acesteia, și nu prin compararea individuală a garanțiilor din procedura generală și cea specială nou-reglementată. Totodată, trebuie subliniat faptul că această procedură este alternativă la cea de drept comun, astfel că reclamantul este
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
deduse judecății, este de natură să împiedice aplicarea efectivă a principiilor constituționale ale egalității în drepturi, în general, și egalității în fața justiției, în special, cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) și art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală. ... 32. Or, în cauza de față, textul legal criticat permite exercitarea căii ordinare de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță, astfel încât controlul judiciar, sub forma unei căi de atac devolutive, este asigurat în această procedură
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
o procedură specială nu trebuie să se regăsească toate garanțiile specifice procedurii generale, ceea ce înseamnă că legiuitorul trebuie să îi imprime un caracter suplu și flexibil pentru a atinge, într-o manieră rapidă, dar cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, scopul pentru care a fost instituită. Lipsa accesului la calea de atac a recursului nu poate fi convertită într-un motiv de neconstituționalitate rezultat din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, aceasta vizând procedura generală, și nu cea simplificată
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
analizarea de către consiliul baroului a unui eventual caz de nedemnitate se realizează fără citarea avocatului în cauză și fără a i se da acestuia posibilitatea de a se apăra, nesocotindu-se astfel dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală. Se arată că Legea nr. 51/1995 și Statutul profesiei de avocat reglementează două modalități de pierdere a calității de avocat, și anume, ca urmare a reținerii unui caz de nedemnitate, pe de o parte, și prin excludere, ca sancțiune disciplinară
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
1) privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii. Prin raportare la prevederile art. 20 din Constituție, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, se invocă, de asemenea, și prevederile din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cuprinse în art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, în art. 7 paragraful 1 - Nicio pedeapsă fără lege și în art. 14 - Interzicerea discriminării, precum și cele ale art. 1 - Interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
prin comparație cu alte profesii juridice, așa cum se va arăta infra. ... 20. Totodată, Curtea constată că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, consecutivă publicării deciziei de admitere amintite, echivalează cu o nesocotire a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român. Aceasta, deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]