7,015 matches
-
Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte scoborâtă, / De toată lumea iubită, / Feciorii ce m-or vedea / În brațe că m-or lua, / În frunte m-or săruta, / În fruntea jocului m-or purta!"434 Interferența
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul Mediu, cocoșul era purtat de armatele de uscat, pentru a le da de veste schimbarea santinelelor, practică regăsită la stânele tradiționale, păstorii români urcau la munte și cocoșul cu găinile, pentru a le vesti timpul, dar având și rol apotropaic. Astfel, în concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus paznic la hotarul dintre bine și rău, după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Coborârea din arborele cosmic pe coloana cerului, apoi pe crucea de pe mormânt transformă pasărea sufletului în pasăre cu aripi închise.240 În filosofia populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
culoarea soarelui pe bolta cerească, și în roșu, culoarea soarelui la răsărit și apus. Astăzi, imaginea arhetipală a oului a fost preluată de creștinism, fiind un simbol al Mântuitorului care părăsește mormântul și se întoarce la viață, asemenea puiului de găină ieșit din găoace. Prin intermediul scenariului ritualic al vopsirii și încondeierii ouălor, divinitatea, ca reprezentare a timpului și a spațiului, trece prin moarte spre viață, în fiecare an.250 După ritualul denumit "ciocănitul ouălor", din ziua de Paști, cojile ouălor se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fiecare pasăre își are propriul destin, tâlcuit în legende și a căror simbolistică influențează viața de zi cu zi a țăranului, fiind "ținută" cu strășnicie. Dintre păsările de casă cu cea mai mare încărcătură de semnificații sunt găina și cocoșul, găina călăuzind momentele semnificative ale vieții, în plan uman, iar cocoșul, ca reprezentant al planului cosmic, vestind și drămuind timpul. Găina și cocoșul au încărcătură ritualică, fiind prezente, în ceremonialul de trecere, ca simboluri ale prosperității, ale comuniunii nupțiale sau sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
țăranului, fiind "ținută" cu strășnicie. Dintre păsările de casă cu cea mai mare încărcătură de semnificații sunt găina și cocoșul, găina călăuzind momentele semnificative ale vieții, în plan uman, iar cocoșul, ca reprezentant al planului cosmic, vestind și drămuind timpul. Găina și cocoșul au încărcătură ritualică, fiind prezente, în ceremonialul de trecere, ca simboluri ale prosperității, ale comuniunii nupțiale sau sunt călăuze a sufletului pe lumea cealaltă. Pasăre htoniană, găina este un simbol al dragostei și al fertilității: "găină se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar cocoșul, ca reprezentant al planului cosmic, vestind și drămuind timpul. Găina și cocoșul au încărcătură ritualică, fiind prezente, în ceremonialul de trecere, ca simboluri ale prosperității, ale comuniunii nupțiale sau sunt călăuze a sufletului pe lumea cealaltă. Pasăre htoniană, găina este un simbol al dragostei și al fertilității: "găină se cuvine să ducă mirele și mireasa preotului, înainte de nuntă, îndată ce s-a început a striga vestirile. Mirele se cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drămuind timpul. Găina și cocoșul au încărcătură ritualică, fiind prezente, în ceremonialul de trecere, ca simboluri ale prosperității, ale comuniunii nupțiale sau sunt călăuze a sufletului pe lumea cealaltă. Pasăre htoniană, găina este un simbol al dragostei și al fertilității: "găină se cuvine să ducă mirele și mireasa preotului, înainte de nuntă, îndată ce s-a început a striga vestirile. Mirele se cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cealaltă. Pasăre htoniană, găina este un simbol al dragostei și al fertilității: "găină se cuvine să ducă mirele și mireasa preotului, înainte de nuntă, îndată ce s-a început a striga vestirile. Mirele se cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
simbol al dragostei și al fertilității: "găină se cuvine să ducă mirele și mireasa preotului, înainte de nuntă, îndată ce s-a început a striga vestirile. Mirele se cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îndată ce s-a început a striga vestirile. Mirele se cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot cotcodăcește și bate din aripi, și alungă totul din cale (...). Banii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot cotcodăcește și bate din aripi, și alungă totul din cale (...). Banii ce se dau pe la poduri, găina îi strânge și tot plătește la cei ce cer să sloboadă sufletul, dacă are vreun greș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot cotcodăcește și bate din aripi, și alungă totul din cale (...). Banii ce se dau pe la poduri, găina îi strânge și tot plătește la cei ce cer să sloboadă sufletul, dacă are vreun greș, că vezi, omul face pacate."257 Ca simbol al "intimității" și al "repaosului" (G. Durand), oul găinii are puteri magice, fiind utilizat în ritualurile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cale (...). Banii ce se dau pe la poduri, găina îi strânge și tot plătește la cei ce cer să sloboadă sufletul, dacă are vreun greș, că vezi, omul face pacate."257 Ca simbol al "intimității" și al "repaosului" (G. Durand), oul găinii are puteri magice, fiind utilizat în ritualurile traiului de zi cu zi: "în ziua de lasatul săcului de postul mare, numaidecât se mănâncă ou, ca să-ți pară postul ușor"; "când pornesc la arat, pun înaintea boilor un ou, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ou, ca să-ți pară postul ușor"; "când pornesc la arat, pun înaintea boilor un ou, ca să nu li se pară greu aratul. Alții pun cuibarele sau ouă clocite, să se sfarme ușor bulgării, cum se sfarmă oul"; "oul întâi de la găină se îngroapă cu locul vacei, când are vițelul întâi, să fie laptele galben"; Oul cel întâi e bine să-l mănânci, că te întărești, și mai ales de la puica neagră, că nu se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
face dinaintea capetelor lor o spumă mare, mare și deasă. Din spuma aceasta, la suflarea necontenită a șerpilor, se alege cu timpul un adamant, adică o piatră cât o alună, sau o nucă, ori chiar și cât un ou de găină de mare, însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu se mai întremează cu niște supă de pasăre. Femeii chiar începuse să-i fie rău și atunci mama mea mi-a spus, cum eu veneam la spital mereu prin scândura desfăcută a gardului, să merg acasă, să tai o găină, să fac supă și să-i aduc femeii. M-a învățat cum trebuie să o fac și cred că am reușit. Atunci a fost momentul când am făcut poate prima mâncare adevărată. Fratele meu cel mic a tăiat găina, eu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o găină, să fac supă și să-i aduc femeii. M-a învățat cum trebuie să o fac și cred că am reușit. Atunci a fost momentul când am făcut poate prima mâncare adevărată. Fratele meu cel mic a tăiat găina, eu am jumulit-o, am curățat-o și am fiert-o cu legume. Nu știu cât de bună a fost prima mea supă dar știu că femeia a mâncat, s-a făcut bine și a plecat acasă. La externare, când eu tot
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bolnavi de cei sănătoși, să nu se întâlnească niciodată, pentru că ucigașii sting viața copiilor, fiii își ucid mamele și boala este un fel de nebunie ce a cuprins lumea. "Am văzut nebunia/ călare pe patru vânturi încrucișate/ în chipul unei găini fără pene..." Cu volumul " Cine mă apără" (1964) universul devine biblic, tânguirile se înmulțesc, poetul cade, ca și Blaga, într-o nostalgie de Eden: "Sunt fără scăpare al tău/ înghețatule./ Să nu poți stinge un incendiu într-o clădire săracă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă nu, vei amuți. Ana în ziua Zămislirii [de către] Sf. Ana [9 decembrie], se scoală fetele și femeile dis dimineață și încep felurite lucruri înainte de răsăritul soarelui, ca să le crească fiecare lucru peste an precum crește de atunci ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare. Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare. Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de dimineață, femeile strîng cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]