150,659 matches
-
apare rezoluția Cominformului prin care s-a lansat ideea de colectivizare; pe 11 iunie are loc naționalizarea (sunt confiscate 1060 de întreprinderi industriale și miniere reprezentând 90% din producția țării. În economie apar 16 sovromuri în mai multe domenii: petrol, gaze, cărbune, lemn, transport, chimie, siderurgie, bănci, asigurări etc); ianuarie 1949: se înființează CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), ca o «contrapondere» la Planul Marshall; 2 martie: N. Ceaușescu devine ministru adjunct al Agriculturii; 3-5 martie 1949: Plenara CC al PCR
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
comunismul!». În noaptea de 16-17 decembrie, coloane de manifestanți s-au îndreptat către sediul PCR apărat de trupele de ordine. Oamenii au aruncat cu pietre, dintr-o librărie au fost scoase și arse «operele» lui Ceaușescu. Autoritățile au ripostat cu gaze lacrimogene și jeturi de apă, operând totodată arestări. Cu toate acestea, pe 17 decembrie pastorul Tökés a fost bătut până la sânge de agenții securității și trimis ulterior la Zalău pentru a fi anchetat;” Este evident că românii, care nu se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și-a descoperit vocația de promotor al capitalismului în România. [...] Guvernul Radu Vasile a formulat un program propriu al reformei radicale și a pornit la aplicarea lui. Au fost restructurate întreprinderile de stat care dețineau monopolul în domeniul energiei electrice, gazului și petrolului, a fost atacată problema întreprinderilor păguboase și s-au privatizat într-un ritm ceva mai viu întreprinderi de stat și primele bănci de stat. La închiderea unor mine păguboase din Valea Jiului, guvernul a întâmpinat o rezistență violentă, care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
caz de război. Ne putem permite o forță redusă pe timp de pace, care să scutească bugetul de cheltuieli mari fără o finalitate practică. Ca și în domeniul utilităților publice (societăți de producție și distribuție a energiei electrice, termice și gazelor naturale) va exista la început o mare rezistență din partea unor cadre de conducere. Totuși deciziile se iau la nivel înalt și nu pot fi puse la îndoială. Într-o societate cu adevărat democratică, dreptul de exprimare al fiecărui cetățean se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe Jojo, aplecat, cu capul și mâinile atârnând peste parapet, iar eu: - Varsă cât poftești, mon vieux, și ți se vor limpezi ideile! - exclam, și susținându-l, cu brațele lui pe spatele nostru, îl transportăm până la mașină. În acea clipă, gazele care se adună în stomacul cadavrelor au ieșit cu mare zgomot: cei doi polițiști se tăvăleau pe jos de atâta râs. M-am gândit că Jojo mort era cu totul diferit de Jojo cel viu, cu manierele lui delicate; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
grijă să nu-l deranjeze. El meșteri și făcu reglaje până când motorul microbuzului fu, în cele din urmă, așezat la locul lui și, când fu testat, nu mai scoase fumul negru, înecăcios. — Vezi, exclamă domnul J.L.B. Matekoni mândru, arătând spre gazul de eșapament alb. Benzina nu arde așa dacă este ținută în compartimentul potrivit. Garnituri etanșe, manșoane noi de pistoane, totul e cum trebuie să fie. Motholeli bătu din palme. — Microbuzul ăsta e fericit acum! exclamă ea. Domnul J.L.B. Matekoni zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cu picior, mă îmbrățișau două în rochii cu spatele gol. Nu, murea prea ușor nenorocitul, ceva chinuri ar fi cazul... Să-l leg de un scaun în bucătărie, să-l crestez peste tot cu briceagul, să pun sare, să torn gaz lampant pe el dup-aia și s-arunc bricheta aprinsă? Ar fi... Să-l îngrop de viu, lăsându-i numai un căpețel de lumânare și-o oglindă? Nu, înapoi. Să-l spânzur e prea ușor, dă o dată din picioare, hâc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu știu ce filtre, când bătea vântul, se-ngrețoșau toți, „miroase-a hoit ars, e cenușă pe salcâmi, pe toate buruienile, înghiți mămăliga cu oasele alora făcute scrum...”, își acopereau nările. Alții spun că, din cauza datoriilor, l-au tăiat de la rețeaua de gaze sau pentru c-a rămas unu’ ars numai pe jumătate, au adunat ce-au putut și l-au îngropat până la urmă, pe banii lor. I-a acuzat familia ars-îngropatului, au deschis proces, încă se mai hârâie prin tribunale. - Și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se stingea lumina, pe sub tapetul rupt, de pe vremea naționalizării... da’ știți voi cum e să ai tot corpul plin de blânde de la ploșnițe? - Nici eu nu știu cum e cu ploșnițele, n-am luat decât păduchi în clasa întâi, de-am avut gaz turnat în cap o lună și-am urlat în gura mare că, dacă mă tund chilug, fug la Bucșoaia, n-am fost niciodată, dar îmi suna mișto să fug acolo, mi se părea de efect. Au început, pe măsură ce le-aruncam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
prins și plămânii, ar fi îngrozitor. Are nevoie și de vitamine și calciu. O să mai am nevoie de bani. Să nu uiți să-l suni pe Marcu, e disperat de întârziere.”, lipit pe ușa de la bucătărie, lângă „Închide apa și gazul!”. Înghit o felie de pâine cu sare. Altceva nu merge, nu alunecă pe gât. Apa are gust de clor. Îmi curge sânge de la o gingie. Înghit. E un miros de stătut în birouașul în care abia am loc să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Nu aveți voie să opriți... Dubița, pleacă mai repede! Taxiul galben, n-ai voie să parchezi aici... Espero alb, n-ai voie să oprești aici... Nu mai urcă nici un tramvai dup-ăsta, s-a-nțeles? Muncitorii au adus buteliile cu gaz, unul răstoarnă căruciorul. „Ce faci, împiedicatule?” Le-au conectat, balonul albastru cu galben începe să se umfle, se clatină, se ridică-n frânghii. Rectorul coboară nervos din mașină: - Unde-i Amaricăi? De ce nu-i gata? Trebuia să fie umflat balonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o funie. - Pot să ajungă din clipă în clipă... Mai repede, n-auziți! Se aud de la Fundație sirenele și balonul e încă molcuț, mai trebuie umflat. - Mai repede, mai repede, mișcați... - Nu se poate mai repede, e-n funcție de presiunea gazului... N-am ce să fac... - Trebuia să te-apuci cu o jumătate de oră mai devreme! - N-a venit gazul... Ce puteam eu... - Nu mai... Hai, mai repede... Convoiul oficial a ajuns la alee, mașinile s-au oprit, polițiștii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
e încă molcuț, mai trebuie umflat. - Mai repede, mai repede, mișcați... - Nu se poate mai repede, e-n funcție de presiunea gazului... N-am ce să fac... - Trebuia să te-apuci cu o jumătate de oră mai devreme! - N-a venit gazul... Ce puteam eu... - Nu mai... Hai, mai repede... Convoiul oficial a ajuns la alee, mașinile s-au oprit, polițiștii au făcut cordon, ambasadorul și primarul coboară din mașini, cel din urmă mai greu, vor parcurge ultimii metri pe jos, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în șosetuță sunt prezervative, în cutiuțe, în bănuți înfășurați cu staniol auriu, în fâșii lungi de o sută cu găurele, așa încât să le poți desface cu mâna. Singurele alte cadouri sunt un fluier anti-viol și un spray de buzunar cu gaz lacrimogen. Din câte se pare, sunt pregătită pentru ce e mai rău, dar mă tem să întreb dacă mai e și altceva. Ar putea fi un vibrator care să mă țină acasă să mă bucur singură noapte de noapte. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
vadă traficul. Zice: — Trebuie să trăiesc pe hormoni un an întreg în noul meu rol sexual înaintea vaginoplastiei. Îi spun Training pentru Viața Reală. Brandy țâșnește pe stradă și aproape am scăpat. Echipele SWAT ale poliției, cu elegante accesorii negre, gaz lacrimogen și arme semiautomate, dau fuga înăuntru, trecând pe lângă portarul cu galoane care ține ușa deschisă. Surorile Rhea fug după noi, fluturând din mâini și trimițându-ne bezele și comportându-se ca niște oribile domnișoare de onoare până când se împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o zi la alta, nimeni nu mai era nebun să arunce cu bani și să cumpere cu maldărul și cufărul tot felul de lucruri inutile cum făcea prințul. Singurul comerț care se mai făcea era cel de coșniță, cîțiva lei, gaz, sare, chibrite, ațică, pînză americă, basmale și cicoare. Încetul cu încetul nimeni n-a mai adus nici una dintre acele mărfuri care erau superbe, dar total inutile și apoi au fost uitate nu doar cu dorința, dar și cu numele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe la crâșmă, să te știe lumea la față, să vadă că n-ai murit. Nu apucară cei doi să refuze că Popianu i-a prins de umeri și aproape cu de-a sila i-a băgat în odaia mirosind a gaz lampant și a covrigi cu mac, uscați, vechi de luni de zile. Bercu moțăia la tejghea, cu șorțul de cauciuc, mîndria lui, îl cumpărase pe vremea cînd prințul făcea prăpăd prin prăvălii, cumpăra tot risipind banii ca un adevărat prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
produs local, fără interferențe, ingerințe. De altfel asta corespunde cu una din măsurile, chiar din primele măsuri, ce le vom lua când vom ajunge la putere. Închiderea granițelor, interzicerea intrării oricărui jurnalist străin, ăștia sînt pescuitori în ape tulburi, pun gaz pe foc și de cele mai multe ori mint ori sînt spioni. O să reducem personalul legațiilor la minimum, pe unele le vom desființa, în primul rînd pe cele ale țărilor ostile ideologiei noastre, unde se face caz de democrație fără să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Vladia era ca o pară coaptă în palma colonelului Stoicescu! "Sigur, domnule colonel, Vladia este o așezare izolată, poate cea mai izolată dintre toate așezările, nimeni nu vine aici, arareori pleacă cineva din Vladia pentru a aduce cîteva fleacuri, ață, gaz, chibrite. Scrisori nu scriem, nu primim, trăim liniștiți. Sînt perioade în an cînd practic e imposibil să ieși ori să vii în Vladia. Noroiul, zăpada, ploile pot închide singurul drum către Comana și atunci nu existăm decît noi pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
șiroiau picăturile de ploaie, scalda la râu, datul cu săniuța pe dâmbul troienit, vânătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe câmpurile de luptă europene, bidonul din mânuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întâlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fâlfâit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pentru a căuta să saboteze din interior acțiunea de exterminare. „Experiența sa tehnică Îl va ajuta să se integreze la secția de igienă a departamentului sanitar Vafen SS, departament care, În vederea dezinfecției, avea sarcina de a perfecționa o rețea de gaze toxice. Ca inginer specialist vizitase În vara lui 1942 lagărul de concentrare Belzec, la care se va referi În mărturiile sale. Apoi va căuta prin toate căile să alarmeze opinia publică mondială și va reuși să intre În contact cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
atunci când sala e goală și întunecată. În teatre, când încă nu exista curent electric, spunea domnul Whittier, lampa de stafii funcționa ca o valvă de eliberare a presiunii. Flacăra ardea mai puternic, și teatrul nu exploda dacă existau scurgeri de gaz. În orice caz, lampa de stafii aduce noroc. Până azi-dimineață. Mai întâi ne trezesc strigătele. Apoi mirosul. E mirosul dulceag de mâzgă neagră pe care Lady Zdreanță îl va fi găsit pe fundul unui tomberon. E mirosul gurii mânjite, lipicioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Agentul Ciripel spune: — Ai habar cât e ceasul? În reportofonul Contelui Calomniei, Tovarășa Lătrău spune: — Știi că nu este apă caldă? Tovarășa Lătrău, cea care a urmărit traseul conductelor de cupru pe tavanul pivniței, urmându-le până la boiler și închizând gazul. Ea tre’ să știe. Doar a smuls maneta valvei de gaz și i-a dat drumul într-o gură de canal din podeaua de beton. — Intrăm în grevă, spune țârul de Sfânt Fără-Mațe. Nu scriem nici o chestie d-aia trăsnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Calomniei, Tovarășa Lătrău spune: — Știi că nu este apă caldă? Tovarășa Lătrău, cea care a urmărit traseul conductelor de cupru pe tavanul pivniței, urmându-le până la boiler și închizând gazul. Ea tre’ să știe. Doar a smuls maneta valvei de gaz și i-a dat drumul într-o gură de canal din podeaua de beton. — Intrăm în grevă, spune țârul de Sfânt Fără-Mațe. Nu scriem nici o chestie d-aia trăsnet, gen Frankenstein, până nu primim căldură. În dimineața asta: fără căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mormăie. Ceva misterios trebuie să se întâmple. Ceva periculos trebuie să se întâmple. — E fantoma, spune Baroneasa Degerătură, rămânând cu marginile unsuroase ale gurii ei căscate. E centrala termică funcționând la maxim. Suflând aer fiebinte în țevi. E arzătorul cu gaz duduind. Centrala pe care a distrus-o domnul Whittier. Cineva a reparat-o. De undeva din întuneric, o pisică zbiară, o singură dată. Ceva trebuie să se întâmple. Așa că o pornim pe treptele de lemn, purtând cadavrul domnului Whittier. Asudăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]